Steaua Roşie, august 1963 (Anul 12, nr. 179-204)

1963-08-16 / nr. 192

2 PREGĂTIREA ŞCOLILOR SĂ FIE TERMINATĂ LA TIMP Comitetul executiv al Sfatului popular­­ al oraşului Tg.-Mureş şi conducerile şcolilor medii şi de opt ani de pe raza oraşului Tg.-Mureş, au început pregătirea noului an de învăţămînt imediat după terminarea anului şcolar 1962—1963. Astfel, la majoritatea şcolilor din oraş s-au terminat lucrările de reparaţii curen­te încă la începutul lunii iulie. Un fapt îmbucurător este şi acela că în acest an s-au construit două noi şcoli şi că ele sunt terminate urmînd să fie recepţionate, mobilate şi date în folosinţă. CONSTRUCŢII NOI In cartierul „7 Noiembrie" a fost construită o şcoală nouă cu 16 săli spaţioase, două laboratoare, cabinet medical, bibliotecă etc. O altă şcoa­lă s-a construit în cartierul Reme­­tea. Datorită măsurilor luate din timp şi interesului manifestat de că­tre colectivele de constructori care au executat aceste lucrări, ele sunt pe terminate. La 13 august a. c., la şcoala nouă din cartierul „7 Noiem­brie" se făceau ultimele retuşări, se executa curăţirea parchetului, asfal­tatul drumului ce duce la şcoală şi nivelatul curţii. Constructorii şi-au dat tot interesul pentru ca, pînă la sfîrşitul acestei,săptămîni, lucrarea să poată fi recepţionată. Aceeaşi situaţie poate fi întîlnită şi la şcoala nouă din­ cartierul Remetea. reparaţii capitale La clădirea Şcolii medii „Al. Pa­­piu' Ilărian" au fost planificate şi începute reparaţii capitale, între­prinderea de construcţii nr. 2 din Tg.-Mureş a terminat stropitul cu praf de piatră a tencuielilor exte­rioare, reparatul acoperişului şi a modificat o parte din încăperile existente, în aşa fel încît s-au ob­­ţinu­t patru săli noi de clasă. Tot aici a fost introdus în întreaga clă­dire iluminatul fluorescent, au fost reparate şi vopsite uşile şi geamu­rile. întreprinderea de gospodărie lo­cativă din Tg.-Mureş s-a angajat ca pînă la 15 august să zugrăvească in­terioarele, să repare pardoselile etc. Lucrările au avansat însă într-un ritm nesatisfăcător. Pînă la 13 au­gust abia în cîteva clase au fost ter­minate reparaţiile Este interesant faptul că în cadrul reparaţiilor n-a fost cuprinsă insta­laţia de încălzire, cu toate că la unele clădiri era necesară. Nu s-a prevăzut nici vopsitul caloriferelor şi a ţevilor de aburi care trec pe coridoare şi prin clase. Cît de urît va arăta această instalaţie în fru­moasa clădire a şcolii, unde se va spoi peste tot, se vor vopsi geamu­rile şi uşile şi va fi dotată cu mo­bilier nou. LUCRĂRI INTlRZIATE La Şcoala medie „Unirea" s-au efectuat reparaţii şi în anul trecut. Pentru anul acesta s-a prevăzut pu­nerea la punct a acoperişului, spai­tul interiorului şi fixarea pe pereţii coridoarelor a lambriurilor din plăci fibrolemnoase. Totul ar fi mers bi­ne, dacă aceste lucrări n-ar fi fost încredinţate la trei executanţi, în­treprinderea nr. 2 construcţii a ter­minat lucrările ce le avea de făcut aici: repararea acoperişului şi vop­situl uşilor şi geamurilor. I.G.L. însă, a întîrziat mult cu spoitul pereţilor deoarece a vopsit mai întîi tîmplă­­ria, o lucrare ce ar fi fost bine să se execute după spoirea pereţilor. Executarea şi montarea pe pereţi a lambriurilor a fost încredinţată cooperativei „Lemn-Mobilă". Aceas­ta s-a apucat şi ea nu de mult de lucrare. Ritmul în care se desfăşoară această lucrare ne face să credem că nu va putea fi terminată în ter­menul stabilit. Cu toate că la Şcoala nr. 2 din Tg.-Mureş s-au început reparaţiile încă în prima lună după terminarea anului şcolar, acestea nici pînă a­­cum nu sunt terminate. Două săli de clasă, fiind ocupate cu cărţi şco­lare, au rămas nespoite iar înlocui­rea mozaicului de pe coridorul principal a început abia de două zile. Un număr mare de bănci şco­lare sînt stricate, iar de reparatul lor nu s-a îngrijit nimeni. Tot aici fie­răria de la uşi şi geamuri trebuie reparată. Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc, conducerea I.G.L. şi ale şcolilor trebuie să ana­lizeze situaţia executării reparaţiilor şi să intervină urgent pentru ca acestea să fie terminate cît mai de grabă. Şcolile să fie curăţite şi mo­bilate la timp, pentru ca din prima zi de şcoală în ele să se poată des­făşura în mod normal procesul de învăţămînt. V. MEGHEŞ v Prin folosirea maşinilor de spălat rufe, maşinilor de cusut şi a aspiratoarelor de praf „Record" vă uşura­! munca casnică Se găsesc de vînzare ,în sortimente variate la magazinele de speciali­tate ale O.C.L. Combinatul chimic „KARL MARX“ Tîrnăveni angajează electricieni cu specialitatea instalaţii lu­mină şi forţă sau staţii pe reţele electrice. Aceeaşi întreprindere organizează la data de 23 septembrie 1963, un concurs pentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri: -1­4 posturi maiştri chimişti — 2 posturi maiştri mecanici — 2 posturi maiştri electricieni Se pot prezenta la concurs absolvenţi ai şcolilor tehnice de maiştri, şcolilor medii tehnice sau cu studii echivalente. Înscrierile se vor face la serviciul personal-învăţămînt din cadrul combinatului, pînă la data de 15 septembrie a. c. Cei interesaţi sînt rugaţi a se adresa serviciului personal şi învăţămînt din cadrul combinatului. A crescut an de an consumul de hîrtie , produs în a cărui mate­rie primă răşinoasele au o ponde­re mare. Prin strîngerea şi predarea că­tre D.C.A. a resturilor de hîrtie economisim însemnate cantităţi de răşinoase. Adunaţi şi predaţi D.C.A. restu­rile de hîrtie din întreprinderile şi instituţiile în care lucraţi pentru care D.C.A. acordă preţuri avanta­joase. D.C.A. preia resturile de hîrtie prin agenţiile raionale şi pe cir­cumscripții. FABRICA DE CONDUCTORI TG.-MUREŞ str. Măcinişului Nr. 1. Pentru anul şcolar 1963—1964, recrutăm candidaţi pentru şcolile tehnice de personal tehnic în următoarele specialităţi: — tehnician electro — mecanic maşini şi utilaje — Steagul Roşu-Braşov. —­ tehnician proiectant industrie C.S. Hunedoara, — stenodactilograf — Şcoala tehnică a Ministerului In­­văţămîntului — Bucureşti, — contabili industrie, construcţie — transport — Şcoala teh. financiară — Bucureşti. Pentru şcoala tehnică de maiştri curs de zi: „ — maistru electro — mecanic maşini şi aparate electrice Electroputere — Craiova. — maistru prelucrarea metalelor prin aşchiere, curs seral Steagul Roşu — Braşov. — maistru electrician instalaţii lumină şi forţă, curs seral U.C.M. Reşiţa. Solicitanţii vor fi angaj­aţi la fabricile din Braşov şi Re­şiţa pe durata cursului de maiştri, iar după absolvirea lui, vor fi angajaţi la Fabrica de conductori din Tg.-Mureş. Pentru personalul tehnic se primesc absolvenţi ai şcolilor de cultură generală cu examen de maturitate sau cu certificat de absolvire a şcolii medii de cultura generală, în vîrsta de 17—25 ani. Examenul de admitere va avea loc în localităţile specifica­te mai sus, în perioada 25—30 septembrie 1963. La examenul de admitere pentru şcolile tehnice de maiştri se pot prezenta absolvenţi ai şcolilor profesionale sau gimna­­ziilor industriale, cu o practică în meserie de cel puţin 5 ani, stagiul militar satisfăcut, fără a depăşi vîrsta de 35 de ani. Examenele de admitere se vor ţine în localităţile indicate mai sus, în perioada de la 1 la 10 septembrie 1963. Informaţii suplimentare se pot obţine la Serviciul cadre şi învăţămînt al Fabricii de Conductori, Tg.-Mureş, str. Măci­nişului nr. 1, telefon 27-92, interior 97, unde se primesc şi do­sarele candidaţilor. CONDUCEREA FABRICII Au îndeplinit planul de livrare a producţiei de lapte Numeroase gospodării agricole de stat au îndeplinit şi depăşit pla­nul de livrare a producţiei de lapte pe primele şapte luni ale anului. Numai C.A.S. din trusturile Iaşi, Sîn­­nicolau Mare şi Cluj au livrat pen­tru aprovizionarea populaţiei şi uni­tăţilor industriei alimentare, peste sarcina de plan, circa 800.000 de litri de lapte. STEAUA ROSIE O şcoală nouă între două sate Satele Gheorghe Doja şi Ilieni, din raionul Tg.-Mureş, sunt vecine şi destul de apropiate. Oamenii de aici se înţeleg bine. In amîn­­două localităţile se simte nevoia u­­nei şcoli de 8 ani. Au chibzuit mult locuitorii şi cu prilejul unei adunări populare din toamna anului trecut au propus construirea unei şcoli în capul satului Gheorghe Doja, în a­­propierea Ilieniului. Soluţie practi­că. Copiii din amândouă satele vor putea învăţa aici. A fost votată con­tribuţia voluntară şi pînă acuma peste 90 la sută încasată. Locuito­rii din cele două sate au primit sprijin şi din partea statului, pentru a-şi construi noua şcoală mare cu etaj, cu opt săli de clasă, labora­tor, bibliotecă etc. In primăvară a fost începută exe­cutarea construcţiei. In momentul de faţă se lucrează la zidărie. La această construcţie cetăţenii din ce­le două sate, mobilizaţi de către de­putaţii comunali Samuilă Takács, Károly Gyárfás, Albert Pethő, Ká­roly Szász şi alţii, au prestat în prima parte a anului munci patrio­tice, realizînd economii de peste 80.000 de lei. Au fost procurate cu sprijinul sfatului popular comu­nal şi raional toate materialele de construcţie necesare. Acum se im­pune intensificarea lucrărilor pen­tru ca pînă la toamnă şcoala să fie terminată în roşu şi acoperită, aşa cum şi-au planificat locuitorii de aici. Sărbătoarea recoltei la Şopteriu „Sărbătoarea recoltei" a fost u­na din cele mai frumoase şi plăcute sărbători pentru colectiviştii din Şopteriu. După zilele de muncă intensă pentru recoltarea griului de pe cele 600 de ha, a venit­­şi ziua fixată pentru această sărbătoare. In­că de dimineaţă căruţe pline cu colectivişti din cele trei sate: Şopte­riu, Delureni şi Fînaţe, unite într-o singură gospodărie colectivă, se în­dreptau spre sediul gospodăriei, unde aveau să defileze în semn de izbîndă şi bucurie pentru rodul bogat. Aici tov. Aron Simon, preşe­dintele gospodăriei, a vorbit despre realizările şi succesele harnicilor co­lectivişti, subliniind faptul că aceştia au terminat secerişul din acest an într-un termen de 8 zile, cît fusese stabilit dinainte. Cei prezenţi au asistat apoi la un frumos program artistic prezen­tat de elevii şcolii de 8 ani din co­mm­ună, pe o scenă amenajată pe te­renul de sport. A. ARIEȘANU corespondent voluntar întreprinderea forestieră Topliţa angajează imediat un tehnician C.T.C. la sectorul de industrializare Lun­­ca­ Bradului. Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute de anexa IV, la H.C.M. nr 1053/1960. întreprinderea I.R.U.M. Reghin angajează un maistru turnător care îndeplineşte condiţiile prevăzute de H.C.M. 1061/1959. Solicitanţii se vor adresa la Serviciul personal­ admi­nistrativ al întreprinderii. I.I.S. „Bernath Andrei“ Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş str. Toldi Miklos nr. 2 angajează 2 ingineri chimişti sau ingineri din industria alimentară în funcţia de inginer dispecer în serviciul producţie — şefi centre de recepţie şi­­ cantaragii la bazele de recepţie din regiune. Pentru ultimele două posturi se cere certificat de cîntări­­tor public. Cererile se depun la sediul fabricii. După încheierea campionatului regional de fotbal se poate afirma cu bucurie că, faţă de anul trecut, nivelul tehnic al jocurilor din campionatul regio­nal ediţia 1962/63, a crescut con­siderabil. Multe partide ca cele dintre Rapid Tg.-Mureş—Chimica (în jocurile din tur şi retur), Lem­narul—Gloria, Oţelul—Avîntul Re­ghin etc., s-au ridicat la un înalt nivel. Este semnificativă tendinţa majorităţii echipelor spre practica­rea unui joc deschis, rapid, cu pase precise în viteză, cu o circulaţie permanentă a balonului. Ca aspecte pozitive în pregătirea tehnică se pot semnala următoarele procedee tehnice: jocul cu capul, pasele, pre­luările din mişcare, deposedare de minge. S-au observat slăbiciuni în ceea ce priveşte jocul portarului, protejarea mingii, fentele, trasul la poartă, lovituri libere, conducerea mingii etc. Toate acestea denotă că în pregătirea fotbaliştilor încă nu se pune accentul corespunzător pe pregătirea tehnică, conţinutul antre­namentelor este prea sărac în va­rietatea mijloacelor folosite, ele sînt prea scurte ca durată şi de o inten­sitate scăzută. Aspectul educativ în fotbal are o importanţă deosebită şi este indi­solubil legat de procesul de in­struire. Majoritatea antrenorilor şi conducătorilor de secţii au acordat o mare atenţie prezentării pe teren a jucătorilor într-o ţinută discipli­nată­ şi sportivă. Totuşi, diri “statis­­­ tica subcomisiei de disciplină ,reie­se că încă avem jucători certaţi cu disciplina sportivă ca de exem­plu: Ludovic Berki (A.S.M. Odor­­hei), Iosif Szakács (Voinţa Tg.-Mu­reş), Arcadie Musca (Rapid Tg.-Mu­reş), Ştefan Kiss (Ciocanul) etc., care au fost suspendaţi pentru di­ferite abateri. Totodată, comisia re­gională de fotbal a fost nevoită să ridice dreptul de organizare a jo­curilor, asociaţiilor Rapid Tg.-Mu­reş, Rapid Odorhei, Chimica Tîrnă­­veni, Mureşul Luduş, pentru faptul că nu au asigurat condiţii cores­punzătoare desfăşurării partidelor, cînd ele erau echipe organizatoare. Creşterea elementelor tinere, a ca­drelor de rezervă trebuie să consti­tuie o preocupare permanentă a fie­cărui antrenor. Din păcate, acest lu­cru nu este încă înţeles de mulţi conducători şi antrenori din regiu­nea noastră. Astfel, de exemplu, e­­chipele Metalul Vlăhiţa, Energia Fîntînele etc., nu muncesc pentru a forma jucători proprii, promovaţi din formaţiile de juniori. In privinţa arbitrajului trebuie să spunem că, pe lîngă un salt calita­tiv evident manifestat la unii con­ducători de joc ca: Nicolae Bartha (Tg.-Mureş), Nicolae Banciu (Tîrnă­­veni), Iosif Bartha II (Reghin), Io­sif Kelemen (Tg.-Mureş) etc., mai avem arbitri care nu manifestă simţ de răspundere faţă de încrederea ce li se acordă. Astfel putem cita pe arbitrii Iosif Bartha I (Reghin), care a comis greşeli elementare în jocul Rapid Tg.-Mureş—Voinţa Tîr­năveni, Francisc Mózes (Tg.-Mureş), care a fost lipsit de hotărîre şi cu­raj în meciul dintre Ciocanul— Metalul Vlăhiţa, Mihai Spierer (Miercurea Ciuc), care în jocul A.S.M. Odorhei—Oţelul a fost păr­tinitor şi nu a completat în mod cinstit foaia de arbitraj, ducînd în eroare comisia regională de fotbal, Victor Stoica (Luduș), care a dat dovadă de o slabă pregătire fizică în unele partide pe care le-a con­dus. Clasamentul definitiv al campio­natului regional reflectă fidel com­portarea echipelor de-a lungul celor 30 de etape. Echipele Rapid Tg.­­Mureş şi Chimica Tîrnăveni au ocu­pat primele două locuri, astfel ele s-au calificat pentru viitorul cam­pionat al categoriei C, iar forma­ţiile Metalul Vlăhiţa, Mureşul Lu­duş şi Rapid Odorhei au retrogra­dat în campionatele raionale. Noul campionat regional va în­cepe la 1 septembrie a.c. De data aceasta, în rîndul celor 14 echipe care se vor întrece pentru titlul de campioană regională vor apare şi noile promovate: Viitorul Gheor­­ghieni, Voinţa Sărmaş şi Ştiinţa Tg.-Mureş. Iubitorii fotbalului din regiunea noastră aşteaptă din partea echipe­lor o comportare cît mai frumoa­să și disciplinată în noul campionat, VASILE KADAR Echipa Rapid Tg.-Mureș, campioană regională de fotbal pe anul 1962/63. I „Biblioteca pentru toţi“ la îndemîna tuturor In cei aproape 4 ani de cînd a­­pare, noua serie a colecţiei Biblio­teca pentru toţi, îngrijită de Editura pentru literatură, a dobîndit o largă popularitate, puţine fiind casele în care volumele ei să nu fi pătruns. Biblioteca tipăreşte săptămînal lu­crări valoroase ale literaturii române şi universale, clasice şi contempo­rane, în tiraje ce depăşesc uneori 100.000 de exemplare. Textul este însoţit de comentarii, tabele crono­logice, de note explicative. Prin profilul ei, colecţia ajută cititorilor şi în special tinerilor să-şi formeze o cultură literară temeinică. Printre cele 182 titluri care au a­­parut pînă acum găsim volume de Eminescu, Creangă, Caragiale, Alec­­sandri, Coşbuc, Slavici, Ispirescu, Hogaş, Negruzzi, Alecu Russo, Sa­­doveanu, Arghezi, George Călines­­cu, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Za­­haria Stancu, Maria Banuș, Marin Preda. Numeroase volume cuprind opere din literatura clasică rusă, franceză, germană, engleză, americană, cehă, poloneză, maghiară, spaniolă, ita­liană, islandeză, finlandeză, bulgară, indiană, elină, idiș. Pentru viitor se prevede tipărirea unor lucrări din literatura sud-americană, norvegia­nă, chineză, africană, sirbă. * * * — Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. Apariţia bolşevismului. — (Din ma­terialele Tratatului de Isto­rie a P.C.U.S. în mai multe volume) Damian S. — Direcţii şi tendinţe în proza nouă Goliţiu S. — Cei patruzeci de exploratori Mag A. — In familia unită a colectiviştilor Nadolschi V. — Venus şi Marie Pomialovski N. G. — Amin­tiri din seminar. •---------1—J! II II I------------­ BqJUang. cultural *: Fazele celui, de-al Vll-lea concurs al for­maţiilor artistice de amatori, schimburile de formaţii între ora­şe şi sate, duminicile cultural-sportive, seri­le culturale în aer li­ber: iată cîteva dintre manifestările culturale mai importante orga­nizate în acest an pe cuprinsul regiunii noastre, la care şi-au d­t concursul aproape 4.000 de formaţii ar­tistice şi profesioniste din regiune. La cele peste 26.000 de ac­ţiuni culturale organi­zate pînă în prezent, au­­asistat aproape 3.300.000 de specta­tori. Cel mai mare nu­­măr de manifestări ar­tistice a fost organizat de casele de cultură şi căminele culturale din raioanele Tîrgu-Mureş, Odorhei, Luduş şi Tîrnăveni. VINERI 16 AUGUST 1G.-MUREŞ N. Bălcescu: filmul Misterele Pa­risului. Progresul: filmul Podul rupt. Steagul roşu: filmul Salut, viaţă! Ti­neretului: filmele Intîlnire la ora 8. Bunica Sabella. Muncitoresc: filmul Moartea în insula de zahăr. Doja Gh.: filmul 49 de zile în Pacific. Parcul „Lázár Ödön": filmul Miste­rele Parisului. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Toată lumea e nevinovată LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Strada me­zinului MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Floarea de fier ODORHEI Muncitoresc: filmul Cerul n-are gratii REGHIN Victoria: filmul Rocco şi fraţii săi, seria I şi II TÎRNĂVENI 23 August: filmul Soţul soţiei sale TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Cînd copacii erau mari SIMBATĂ 17 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,20 — Emisiunea pentru sate: îngrijirea vacilor de lapte la pă­şune; 6,35 — Mici piese de estra­dă; 7,10 — Melodii populare inter­pretate la diferite instrumente; 9,00 — Roza vînturilor; 9,25 — Muzică populară; 10,30 — Muzică uşoară; 11,30 — Muzică populară din Mol­dova; 12,20 — In săli şi pe sta­dioane; 12,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Concert de estradă; 15,00 — Din cîntecele şi dansurile popoa­relor; 16,15 — Vorbeşte Moscova!; 16,45 — Tangouri; 17,10 — Cîntă Roxana Matei şi Constantin Dră­­ghici; 18,00 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie din in­dustrie şi agricultură; 19,00 — In pas cu ştiinţa; 20,10 — Album de romanţe; 20,25 — Seară de dans; 21,25 — Program pentru iubitorii muzicii populare; 22,25 — Muzică de dans. Programul II: 10,10 — „In Bucu­­reştiul iubit", program de muzică uşoară; 11,15 — Tineri interpreţi de muzică populară; 12,05 — Dan­suri de estradă; 13,00 — Melodii populare romîneşti şi ale minorită­ţilor naţionale; 13,30 — Muzică u­­şoară; 14,35 — Muzică de estradă interpretată de mici formaţii; 15,30 — Muzică populară sovietică; 18,30 — Melodii de muzică uşoară; 19,40 — Muzică populară cerută de ascultători; 20,15 — Muzică u­­şoară de Nicolae Chirculescu; 21,00 — Muzică de dans; 21,45 — Agen­da teatrală; 22,00 — Muzică popu­lară. * TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba ro­­mână. Dezvoltarea G.A.C. din Vra­bia — Scrisori, corespondenţi, mu­zică. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică distractivă — Program de reportaje — Muzică populară. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece populare — Unde să ne petrecem sfîrşitul săptămînii. 17— 17,30 în limba romînă: Ştiri — Mu­zică — Caleidoscop. 17,30—18,30 în limba maghiară: De toate pen­tru toți — Muzică de dans. 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,15 — Emisiune de circ pentru copii; 19,45 — In faţa hărţii; 20,00 — Filmul Frumuseţi subterane; 20,30 — Muzică distractivă; 21,15 — Actualitatea cinematografică. In încheiere: Buletin de ştiri, sport* buletin meteorologic.

Next