Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-03 / nr. 208
2 Invăţămîntul medical superior JFk ft in plin avim Una din cele mai importante laturi ale revoluţiei culturale realizate în ţara noastră sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, o constituie dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele — şi în specificul muncii noastre — învăţămîntul superior. Ca urmare a acestui lucru s-au deschis largi posibilităţi fiilor oamenilor muncii, pentru a studia şi a deveni buni specialişti ai zilei de mîine. îndeplinirea acestui deziderat a pus şi pune în faţa învăţămîntului superior cerinţa de a asigura studiului şi predării un conţinut ştiinţific înalt, îmbinat cu necesităţile practice ale vieţii, la nivelul contemporaneităţii. Pregătirea mlădiţelor intelectualităţii de mîine, prin transmiterea pasiunii pentru adevăr, progres, nou şi cultură, este un lucru de cinste şi de mare răspundere. In acest sens, în cei 20 de ani ce au trecut de la eliberare, s-a acordat o deosebită atenţie pregătirii studenţimii, creîndu-i corfdiţv optime de studiu. Dacă în anul de învăţămînt 1938 —1939 în ţara noastră existau doar 4 centre universitare cu 16 institute avînd 26.489 studenţi, astăzi avem 15 centre universitare cu 47 institute, cu 171 facultăţi în care urmează cursurile un număr de 112.600 de studenţi. Ca urmare a acestui fapt, densitatea studenţilor în R.P.R. la 10.000de locuitori este 46, ceea ce situează ţara noiastră, cu mult în faţa unor ţări capitaliste dezvoltate (Anglia 29, R.F.G. 34, Italia 36, Suedia 44 etc.). Datoritănivelului ridicat al predării, creşte mereu numărul străinilor care îşi fac studiile la noi. Numai în acest an numărul lor s-a ridicat la mai bine de 1.000, provenind din circa 50 de ţări. In timp ce în anul 1938 numărul burselor reprezenta mai puţin de 1 la sută din numărul studenţilor, în anul trecut peste 35 la sută din studenţi au fost bursieri, iar 64 la sută au beneficiat de cămine şi cantine. Dezvoltarea aceasta s-a făcut bine simţită şi în domeniul învăţămîntului medical cu precădere după 23 August 1944. Reforma învăţămîntului superior a interesat şi sectorul medico-farmaceutic, creîndu-se în ţară 5 institute de medicină şi farmacie pe baze noi: la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Tg.-Mureş şi Timişoara. Ultimele două sînt creaţie a puterii popa-Conf. dr. POP D. POPA IOAN prorector al I.M.F. care şi cunosc azi o dezvoltare deosebită. Oraşul Tg.-Mureş, modest şi neînsemnat în trecut, datorită grijii partidului şi guvernului, a cunoscut şi cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai mare, lucru resimţit în toate sectoarele, inclusiv în cel universitar. Cei aproape 2.300 de studenţi care vor frecventa cursurile în anul şcolar 1964/65, din care majoritatea beneficiază de burse, de cămine, au asigurate condiţii de studiu altădată nebănuite. In cele ce urmează mă voi referi la cel mai vîrstnic dintre tinerele institute ale oraşului nostru, înfiinţat în 1945, Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş pregăteşte medici şi farmacişti de înaltă calificare, cu larg orizont profesional, cultural şi cu o înaltă conştiinţă socialistă, capabil de a face faţă cu succes sarcinilor de ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii. Este semnificativ faptul că faţă de 1945, cînd institutul avea 632 de studenţi, în acest an va avea aproape 1.100. Dacă în 1945 institutul dispunea de 101 cadre didactice din care 17 profesori şi conferenţiari, astăzi aici îşi desfăşoară activitatea 336 cadre didactice, din care 54 sînt profesori şi conferenţiari. Pe lîngă aceştia mai avem un aparat de angajaţi ce se cifrează la aproape 400 de persoane. Numărul bursierilor în anul 1945 a fost de 120, pe cînd în acest an a ajuns la aproape 480. Mai semnificativ este faptul că în anul 1945 un oraş nu era nici un cămin studenţesc, pe cînd în prezent sunt 4, din care trei sunt construcţii noi, inclusiv o modernă cantină ce poate deservi 1.250 persoane la o masă. De la înfiinţarea sa, Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş a dat ţării un număr de 2.085 medici şi farmacişti. Rezultatele bune obţinute în procesul instructiv-educativ atestă pregătirea tot mai serioasă pe care o acordă cadrele noastre didactice studenţilor cu care lucrează. Acest lucru a reieşit şi din recenta sesiune de examene, care, cu toată exigenţa sporită, s-a încheiat cu rezultate bune. Nivelul pregătirii este în general mai ridicat, contribuind la acest lucru şi faptul că avem printre cadrele noastre 19 candidaţi în ştiinţe medicale, 9 doctori în ştiinţe medicale, un număr de 5 discipline cu drept de aspirantură, cercetători la Baza Academiei etc. Numeroase cadre fac parte din diverse societăţi ştiinţifice internaţionale. Munca ştiinţifică desfăşurată la nivelul disciplinelor de către cadre didactice şi studenţi este ilustrată prin cele 4 sesiuni ce au avut loc, în care s-au prezentat cca. 1.100 lucrări. Ceea ce face mai valoroase aceste rezultate este faptul că unele din ele au fost prezentate de cadrele noastre la Congrese naţionale (Bucureşti), precum şi internaţionale (Atena, Budapesta, Moscova, Praga, Roma şi altele). Institutul nostru, în colaborare cu U.S.S.M. filiala Tg.-Mureş, are o publicaţie în două limbi: „Revista medicală" şi „Orvosi Szemle", care apare anual într-un tiraj de cca. 4.000 de exemplare, avînd un bogat schimb intern şi extern. Pentru asigurarea unei bune documentări, institutul dispune de o bibliotecă centrală şi 28 filiale, acumulînd în această perioadă 110.000 de titluri. Condiţiile tehnice moderne (televiziune la chirurgie, electrocardiografie, electroencefalograte, microscop electronic, respiratoare automate, diverse instalaţii) permit desfăşurarea cercetării şi predării la nivel tot mai înalt. Moderna şi frumoasa bază sportivă complexă a I.M.F. asigură condiţii de practicare a diferitelor sporturi după plăcere (baschet, handbal, fotbal, înot etc.). Recent s-au dat în folosinţă Staţia experimentală a secţiilor clinice, clubul centrului universitar, care dau posibilitate studenţilor noştri de a-şi aprofunda cunoştinţele şi a-şi petrece timpul liber plăcut. Datorită condiţiilor de studii create în anul 1963, numărul medicilor pe ţară era de 27.000. In acest fel unui medic îi revin 680 de locuitori, spre deosebire de 1.895 locuitori sau în unele locuri 20.000 de locuitori, cît revenea în 1938. Acest fapt situează Romînia printre ţările fruntaşe din lume în această privinţă. Parcă de dimineaţă soarele de august şi-a pus în gînd să amintească celor ce sărbătoresc recolta, de arşiţa zilelor lui Cuptor, cînd se dădea bătălia înverşunată pentru strîngerea la timp a recoltei. încă de dimineaţă, oamenii gătiţi în haine de sărbătoare, în frumoase costume naţionale, avînd în frunte tractoare împodobite, care alegorice, s-au îndreptat încolonaţi spre terenul din centrul satului, unde s-a desfăşurat sărbătoarea recoltei. Festivitatea a început cu hora colectiviştilor. Tineri şi bătrîni, români şi maghiari, oaspeţi şi localnici, s-au prins în horă, în hora bucuriei, avînd pe buze zîmbetul fericirii în faţa gîndului împlinit. Pe scena improvizată un aer liber, împodobită cu covoare ţesute cu motive populare, cu ghirlande de frunze şi minunate coroane de spice, au luat loc colectiviştii fruntaşi, brigadieri, preşedintele gospodăriei, delegaţi ai Comitetului raional de partid şi ai Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Luduş. In cuvîntul său, tovarăşul Adam loan a vorbit colectiviştilor despre realizările gospodăriei colective din Papiu Ilarian, evidenţiind şi înmînînd drapele celor fruntaşi. Tov. Victor Pop, prim-secretar al Comitetului raional de partid, a vorbit colectiviştilor despre realizările ţării noastre în cei 20 de ani de la eliberare. S-au înscris apoi la cuvînt colectivişti fruntaşi care au împărtăşit din experienţa lor, din munca lor de zi cu zi. Au fost prezenţi la această sărbătoare a recoltei sute de colectivişti din împrejurimile Papiului. Au învăţat unii de la alţii lucruri folositoare, au văzut cu ochii lor roadele unei munci înfăptuite timp de mai mulţi ani. DUPĂ MUNCĂ, VOIE BUNĂ Oamenii dimpiei sunt cunoscuţi ca păstrători ai tradiţiilor folclorice, ai artei populare, în regiune. Femeile sînt neîntrecute ţesătoare de covoare cu motive naţionale, neîntrecute în cusutul iilor sau a cătrinţelor, sînt neîntrecute în strigături şi chiuituri la petreceri. O dată cu viaţa nouă a pătruns în casa oamenilor radioul, cartea. Oamenii sînt atraşi spre cultură, ascultă conferinţe, interpretează sau vizionează programe artistice. Sărbătoarea recoltei, organizată de curînd la Papiu Ilarian, a prilejuit frumoase manifestări artistice. Brigada artistică de agitaţie din localitate a cîntat viaţa nouă a satului. Au fost prezenţi pe scenă dansatorii din Căbud şi Dateş, care au făcut ca văzduhul să se umple de strigături şi chiuituri: Frunză verde de trifoi Azi e horă-n sat la noi. E hora recoltelor jucaţi mindre fetelor! Bateţi pasul măi flăcăi Să răsune deal şi văi. S-a întins apoi masa, masa marii familii înfrăţite, stropită cu vin din pivniţa gospodăriei. ‘ După ce a îmbujorat multe fete, spre seară soarele s-a retras cuminte după dealul împădurit, îndeplinindu-şi cu ritmicitate milenară misiunea lui. Doar liniştea adîncă, stăpînă de obicei în zilele de muncă, era acum trezită de cîntece, de strigături, în care sînt cuprinse ecourile bucuriilor împlinite ale colectiviștilor. MARIA GHEBOREAN corespondentă voluntară Sărbătoarea recoltei -□oo In Şacalul de astăzi se cuprinde un sentiment de adîncă recunoştinţă faţă de regimul nostru democrat-popular, faţă de Partidul Muncitoresc Român, cînd vedem sub ochii noştri atîtea înfăptuiri măreţe în satele noastre. Şi în satul nostru, ascuns între dealuri, au avut loc atîtea schimbări în toate domeniile şi a pătruns atîta lumină, încît nu mai seamănă cu Săcalul de altădată. Căminul cultural este dotat cu un aparat de proiecţie cinematografică şi astfel sătenii au posibilitatea să vizioneze diferite filme, îmbogăţindu-şi cunoştinţele politice şi culturale. In sat s-a construit o clădire nouă pentru cooperativă, prin muncă patriotică în care s-a evidenţiat în mod deosebit harnicul colectivist Vasile Valea. Un mare eveniment au trăit săcălenii în acest an, cînd a fost introdus curentul electric. O dovadă a bunăstării colectiviştilor o constituie numărul mare de aparate de radio de toate tipurile, mobilă şi alte obiecte de valoare, care sa găsesc în multe case din sat. Partidul nostru a întins o mînă puternică ţăranului ridicîndu-l din bezna neştiinţei, unde fusese aruncat de regimul burghezo-moşieresc, făcînd ca şi în cele mai îndepărtate sate să sălăşluiască viaţa fericită şi îmbelşugată. Nu este deci de mirare, dacă în gara Brîncoveneşti întîlneşti pe ciobanul Todea cu un aparat de radio cu tranzistori şi ceas pe mînă; nu e de mirare că la numai o săptămînă după introducerea curentului electric, în casele colectiviştilor Gheorghe Stoica, Grigore Buzaş, Ilie Rompa, Vasile Stoica şi alţii cîntă aparate de radio. Nenumărate sînt bicicletele cumpărate în ultima vreme. In acest an colectivistul lacob Cizmaş şi-a cumpărat o motocicletă în valoare de 7.000 lei. Nu sînt puţini nici absolvenţii diferitelor şcoli medii, tehnice, profesionale, oameni cu o înaltă pregătire, ca de exemplu fiul colectivistului Vasile Cengher, viitor inginer de construcţii navale. Toate acestea dovedesc că partidul a deschis drumul tuturor acelora care vor să înveţe şi să muncească, a dat drepturi egale tuturor cetăţenilor patriei. Dacă astăzi colectiviştii din Săcalu de Pădure ascultă radioul, vizionează filme, înseamnă că viaţa lor s-a schimbat şi că de la 23 August 1944 s-au petrecut transformări uriaşe în viaţa satului. MARIA CEUŞAN profesoară Frumuseţea um©r Carte De la tablele de lut şi de lemn, de la sulurile de papirus pînă la cartea zilelor noastre, e un drum imens, reprezentînd întreaga istorie a civilizaţiei. Şi dacă cei răi pasionaţi bibliofili vor porni în căutare, vor descoperi, desigur, cu multă satisfacţie alături de comorile nepreţuite ale activităţii editoriale din veacurile trecute — mărturii ale geniului uman — volume de o rară frumuseţe, al căror act de naştere e cu totul recent, înscriindu-se în scurta perioadă care s-a scurs de la Eliberare. Tocmai din aceste considerente este salutară ideea conducerii Bibliotecii ştiinţifice documentari de stat, „Teleki—Bolyai", de a fi organizat o expoziţie din cele mai frumoase cărţi tipărite la noi în ţară, în cei douăzeci de ani care au trecut de la măreţul act din August 1944. Astfel, după ce a parcurs sălile cuprinzînd atîtea şi atîtea opere durate cu sute de ani în urmă şi executate cu mult simţ artistic, vizitatorul va avea plăcerea de a admira ceea ce prezentul nostru luminos a putut să creeze într-un interval de timp atît de scurt şi în domeniul editorial. Şi cînd vorbim de frumuseţe, ne referim de data aceasta, nu numai la conţinutul, ci şi la aspectul acestor cărţi. Căci dacă în anii puterii populare editurile noastre de stat au publicat numeroase lucrări din toate domeniile literaturii politice, beletristice, ştiinţifice şi tehnice, care vorbesc, deopotrivă despre avîntul nestăvilit al culturii socialiste din patria noastră, o importanţă din ce în ce mai mare au acordat şi prezentării acestor volume. La realizarea operelor editate in anii noştri şi-au dat concursul cei mai buni artişti plastici, desenatori, graficieni, decoratori, compactori, tipografi etc. Cît de mult ne spun şi cîteva cifre referitoare la activitatea editorială dintr-un singur an din cei douăzeci, anume anul 1963 De pe panoul expus în sală aflăm că numai în acel an, în R.P.R. au apărut 3.268 titluri de cărţi şi broşuri, în 57.190.000 de exemplare, iată că numărul exemplarelor tipărite într-un singur an depăşeşte cu mult numărul locuitorilor din întreaga ţară. Iar alte cîteva cifre ilustrează la fel de plastic setea de cultură a poporului nostru şi grija pentru satisfacerea acestor cerinţe: 11.807 biblioteci publice, cuprinzînd 93.820.000 de volume. Şi iată şi numărul cititorilor: 6.235.000. Menţionăm că şi aceste cifre se referă la un singur an: 1963. Vizitatorul este profund impresionat de varietatea mare de cărţi, expuse într-un loc relativ restrîns, ilustrînd bogăţia şi multilateralitatea activităţii editoriale din Romînia socialistă. Deşi mai toate operele expuse Îţi sînt cunoscute, familiare şi multe dintre ele îţi împodobesc şi biblioteca personală, selecţionate şi expuse aici, într-un mănunchi, ţi se par ca o adevărată paradă a cărţii. De la sobrietatea operelor ideologicepolitice şi pînă la pitorescul lucrărilor de artă, ţi se înfăţişează aici o gamă largă de volume valoroase. Cite şi cîte mărturii ale înfloririi ştiinţei româneşti: lucrări ale unor savanţi cu renume ■mondial: „Pagini din istoria invenţiilor şi descoperirilor româneşti" (Editura Ştiinţifică); „Profilul spiritual al clasei muncitoare în socialism“ (Editura Academiei); Atlasul lingvistic român; Monografia geografică a R.P.R.; Dicţionarul limbii române contemporane; Dicţionar tehnic poliglot; volumele apărute pînă acum din Istoria României, lucrările lui C. I. Parhon. Corespondenţa lui N. Bălcescu... ar fi foarte greu de înşirat, măcar fragmentar, lucrările ştiinţifice romîneşti din trecut şi din prezent, cărora li se adaugă opere, studii, monografii din cultura universală (Newton, Pavlov, Frédéric Joliot-Curie şi multe altele), editate de asemenea la Bucureşti. Printre cărţile expuse găsim şi valoroasa operă a lui Adrian Fochi: „Mioriţa" — tipologie — — circulaţie-geneză-texte, cu un studiu introductiv de Pavel Apostol (Editura Academiei). Beletristica e prezentată şi ea prin cele mai frumoase ediţii bibliofile din operele unor asemenea figuri ale literaturii române ca Eminescu (un volum fastuos, ilustrat de Ligia Macavei); Creangă; Caragiale; Sadoveanu. Printre volumele care laudă activitatea noastră editorială se găsesc şi ediţiile bilingve, sau în mai multe limbi, care permit cititorilor să savureze în original unele capodopere ale literaturii române şi universale. Cît de frumoasă este, de pildă, antologia Shakespeare, cu texte originale, englezeşti pe o filă şi cu textul romînesc pe cealaltă filă. Un alt volum, Arghezi-Brecht- Quasimodo — pune la dispoziţia cititorilor în limba maghiară şi textele originale, în limbile respective: romînă, germană, italiană. Volume dedicate artei grafice, cu reproducţii policrome; muzicii; filmului; teatrului; albume festive; lucrări de arhitectură; volumele Editurii Meridiane, care înfăţişează atît de variat frumuseţile peisajului romînesc şi ale construcţiilor socialismului întregesc catalogul exponatelor într-o adevărată cunună, o cunună a culturii noastre înfloritoare. ŞTEFAN IZSAK UN COLŢ Al EXPOZIŢIEI STEAUA ROȘIE Au terminat recoltatul cînepei Ca şi la alte lucrări, şi la recoltatul cînepei pentru fuior, colectiviştii din Valea Largă, raionul Luduş, au participat în număr mare, ceea ce a făcut ca această lucrare să fie terminată într un timp foarte scurt. Cînepa recoltată de pe o suprafaţă de 38 hectare, este aşezată la uscat. După ce va fi bătută de frunze, ea va fi livrată centrului de preluare al Topitoriei de cînepă din Luduş. Primele care au terminat de efectuat această lucrare au fost brigăzile de cîmp conduse de Mihail Mureşan şi Ilie Mărginean. ILIE VLASA colectivist CONCURS „Cine ştie, cîştigă“ Zilele trecute, Comitetul orăşenesc U.T.M. Tg.-Mureş a organizat, în sala Casei de cultură a sindicatelor, un interesant concurs „CINE ŞTIE CIŞTIGĂ" pe tema: „Să cunoaştem realizările regimului nostru democrat popular". La concurs au participat echipe din mai multe întreprinderi şi instituţii din oraş printre care cele de la: IPROFIL „23 August", I. I.S. „Electro-Mureş", C.S.A.P.C., Sfatul popular regional şi altele, echipe calificate la faza intersecţii din cadrul întreprinderilor şi instituţiilor. Deosebit de bine pregătiţi s-au dovedit a fi tinerii: Gheorghe Guţ şi Desideriu Pal de la IPROFIL ,23 August", Ana Ţarcă de la Sfatul popular regional şi Andreia Moldovan de la C.S.A.P.C., care au acumulat cel mai mare număr de puncte. Noi locuinţe pentru ceferişti Politica partidului şi guvernului nostru de a asigura muncitorilor noştri ceferişti un nivel de trai material şi cultural din ce în ce mai ridicat, se concretizează zilnic. Lucrătorii din Complexul Tg.-Mureş se bucură din plin de aceste avantaje, ca răsplată a muncii lor harnice. La şirul apartamentelor construite şi predate ceferiştilor numai în Tg.Mureş în 1962—63, s-au mai adăugat în acest an încă 16 apartamente, locuinţe în bloc cu 2—3 camere şi dependinţe, în cele mai frumoase blocuri construite în oraşul nostru. In aceste zile, alte şase familii de ceferişti se mută in noile locuinţe de pe strada ce leagă cartierul 7 Noiembrie de Institutul medico-farmaceutic, unde deja lucrează, în prealabil, la amenajarea parcului din faţa blocului şi a spaţiului verde. Printre noii locatari se numără: Ştefan Koncz şi Teodor Petrov, montatori vagoane, Gheorghe Caiman, mecanic de locomotivă, Ludovic Székely, conductor şi alţii. Cu acestea, numărul apartamentelor primite de ceferişti în ultimii doi ani şi jumătate se ridică la 82. IOSIF TEKEBES corespondent voluntar Cinema JOI, 3 SEPTEMBRIE TG.-MUUREŞ — Arta: filmul Comoara din lacul de argint. Progresul: filmul Intunic în plină zi. Steagul roşu- filmul Singurătatea alergătorului de cursă lungă. Tineretului: filmele Fără teamă şi reproş şi Ultimul tren din Gun-Hill. Muncitoresc: filmul Kaloian. Flacăra: filmul Elektra. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Slujnica. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Dragoste lungă de-o seară. Luduş — Flacăra: filmul Kaloian. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cei trei muşchetari, seriile I—II. Odorhei — Muncitoresc: filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga. Reghin — Patria: filmul Valea vulturilor. Victoria: filmul Secerișul verde. Tîrnăveni — Melodia: filmul Cele trei lumi ale lui Gulliver. Topii:"1 — Muncitoresc: filmul Locotenent Cristina. Alte manifestări La Casa de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, va fi organizată pentru tineretul din oraşul nostru o manifestare pe tema „Luţfl&aţţ,„ cifre". RADIO VINERI, 4 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,06 — Emisiunea pentru sate. Pregătirea utdajului necesar în campania de vinificaţie; 9,00 — Melodii populare; 10,03 — Muzică uşoară; 11,00 — Muzică din operete; 11,38 — Muzică populară; 12,30 — Muzică uşoară; 14,10 — Muzică romînească de estradă; 15,00 — Muzică populară din Muntenia; 16,10 — Formaţii artistice de amatori premiate la cel de-al VII-Iea concurs pe ţară; 17,00 — Cîntece şi jocuri populare; 17,30 — In slujba patriei; 18,05 — Muzică populară; 19,15 — Aspecte de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.; 19,35 — Muzică din operete; 20,15 — Jurnalul satelor; 20,40 — Melodii populare; 22,15 — Muzică de dans. Programul II: 8,36 — Melodii populare; 11,15 — Muzică de balet; 12,04 — Din folclorul muzical al popoarelor; 13,08 — Orchestre de mandoline; 14,16 — Cîntece populare; 15,05 — Muzică uşoară romînească; 15,30 — Actualitatea în ţările socialiste; 17,15 — Sport; 19,05 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 19,30 — Teatru la microfon: „Milionarul", comedie de Iordan Iovcov; 21,55 — Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Muzica uşoară interpretată la acordeon — Specialiştii au cuvîntul — Muzică populară. 5,30—6 în limba maghiară. Cîntă la pian Kőrössy Jancsi -- Brigada ştiinţifică —Muzică populară. 14,30—15 în limba maghiară. Notă —■■ Muzică din filme — Filmele săptămînii viitoare. 17—17,30 în limba romînă. Ştiri — Fragmente din operete — Aspecte de la faza finală a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — Muzică■popularii La ordinea zilei — , Muzică, simfonică — Recital de versuri. PREGĂTIRI PENTRU CONCURS La sfîrşitul lunii septembrie a. c., la Bucureşti va avea loc un concurs internaţional de coafură. La acest concurs vor pleca 30 dintre cei mai buni lucrători din cadrul cooperativei „Igiena" din regiune, care vor face cunoştinţă cu linia nouă în coafură. Lucrătorii care urmează să plece la concursul organizat la Bucureşti, cu toate că nu vor concura direct, se pregătesc minuţios pentru a putea acumula cunoştinţe cît mai multe din experienţa concurenţilor. Creşte numărul depunătorilor la C.E.C. Datorită dezvoltării continue a gospodăriei colective, colectiviştii din Sînpaul, raionul Luduş, obţin venituri tot mai sporite. In scopul sprijinirii colectiviştilor în gospodărirea cît mai bună a veniturilor Iobăneşti, în comună a luat fiinţă o agenţie C.E.C. Cunoscînd avantajele păstrării economiilor lor prin C.E.C., numărul depunătorilor creşte continuu. In prezent există în comună peste 840 de depunători la C.E.C. In ultima sa şedinţă, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal a hotărît organizarea unor conferinţe pentru popularizarea importanţei şi avantajelor păstrării economiilor la C E.C. IOAN PATAKI coresp. voluntar Televiziune 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru pionieri şi şcolari; 19,35 — Din viaţa animalelor; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Graficianul Jiquidi; 21,15 — Cîntă Barbel Wachholtz. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum va fi vremea? Timpul probabil: Vreme frumoasă şi călduroasă ziua, răcoroasă noaptea, cerul schimbător, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Temperatura în creştere, minimele vor fi cuprinse între 10—14 grade, iar maximele între 20—26 grade. Vînt potrivit cu intensificări temporare din vest. M minier Mimenea Ciuc angajează muncitori mineri, ajutori mineri şi necalificaţi. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea minieră Bălan, staţia C.F.R. Izvorul-Olt. Se asigură cazare, cantină şi posibilităţi ,în calificare