Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-03 / nr. 208

2 Invăţămîntul medical superior JFk ft in plin avim Una din cele mai importante la­turi ale revoluţiei culturale realizate în ţara noastră sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român, o­ con­­stituie dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele — şi în specificul muncii noastre — învăţămîntul su­perior. Ca urmare a acestui lucru s-au deschis largi posibilităţi fiilor oame­nilor muncii, pentru a studia şi a deveni buni specialişti ai zilei de mîine. îndeplinirea acestui dezide­rat a pus şi pune în faţa învăţămîn­­tului superior cerinţa de a asigura studiului şi predării un conţinut ştiinţific înalt, îmbinat cu necesită­ţile practice ale vieţii, la nivelul contemporaneităţii. Pregătirea mlădiţelor intelectuali­tăţii de mîine, prin transmiterea pasiunii pentru adevăr, progres, nou şi cultură, este un lucru de cinste şi de mare răspundere. In acest sens, în cei 20 de ani ce au trecut de la eliberare, s-a acordat o deo­sebită atenţie pregătirii studenţimii, creîndu-i co­rfdiţ­v optime de studiu. Dacă în anul de învăţămînt 1938 —1939 în ţara noastră existau doar 4 centre universitare cu 16 institute avînd 26.489 studenţi, astăzi avem 15 centre universitare cu 47 insti­tute, cu 171 facultăţi în care ur­mează cursurile un număr de 112.600 de studenţi. Ca urmare a acestui fapt, densi­tatea studenţilor în R.P.R. la 10.000­­de locuitori este 46, ceea ce situea­ză ţara noiastră, cu mult în faţa unor ţări capitaliste dezvoltate (Anglia 29, R.F.G. 34, Italia 36, Suedia 44 etc.).­­ Datorită­­nivelului ridicat al pre­dării, creşte mereu numărul străi­nilor care îşi­ fac studiile la noi. Nu­mai în acest an numărul lor s-a ri­dicat la mai bine de 1.000, prove­nind din circa 50 de ţări. In timp ce în anul 1938 numărul burselor reprezenta mai puţin de 1 la sută din numărul studenţilor, în anul trecut peste 35 la sută din stu­denţi au fost bursieri, iar 64 la sută au beneficiat de cămine şi cantine. Dezvoltarea aceasta s-a făcut bine simţită şi în domeniul învăţămîntului medical cu precădere după 23 Au­gust 1944. Reforma învăţămîntului superior a interesat şi sectorul medico-far­­maceutic, creîndu-se în ţară 5 in­stitute de medicină şi farmacie pe baze noi: la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Tg.-Mureş şi Timişoara. Ultimele două sînt creaţie a puterii popa-Conf. dr. POP D. POPA IOAN prorector al I.M.F. care şi cunosc azi o dezvoltare deo­sebită. Oraşul Tg.-Mureş, modest şi ne­însemnat în trecut, datorită grijii partidului şi guvernului, a cunoscut şi cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai mare, lucru resimţit în toate sectoarele, inclusiv în cel universi­tar. Cei aproape 2.300 de studenţi care vor frecventa cursurile în anul şcolar 1964/65, din care majorita­tea beneficiază de burse, de că­mine, au asigurate condiţii de stu­diu altădată nebănuite. In cele ce urmează mă voi referi la cel mai vîrstnic dintre tinerele institute ale oraşului nostru, înfiinţat în 1945, Institutul de me­dicină şi farmacie din Tg.-Mureş pregăteşte medici şi farmacişti de înaltă calificare, cu larg orizont pro­fesional, cultural şi cu o înaltă con­ştiinţă socialistă, capabil de a face faţă cu succes sarcinilor de ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii. Este semnificativ faptul că faţă de 1945, cînd institutul avea 632 de studenţi, în acest an va avea aproa­pe 1.100. Dacă în 1945 institutul dispunea de 101 cadre didactice din care 17 profesori şi conferenţiari, astăzi aici îşi desfăşoară activitatea 336 cadre didactice, din care 54 sînt profe­sori şi conferenţiari. Pe lîngă aceş­tia mai avem un aparat de anga­jaţi ce se cifrează la aproape 400 de persoane. Numărul bursierilor în anul 1945 a fost de 120, pe cînd în acest an a ajuns la aproape 480. Mai semnificativ este faptul că în anul 1945 un oraş nu era nici un cămin studenţesc, pe cînd în pre­zent sunt 4, din care trei sunt con­strucţii noi, inclusiv o modernă can­tină ce poate deservi 1.250 per­soane la o masă. De la înfiinţarea sa, Institutul de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş a dat ţării un număr de 2.085 me­dici şi farmacişti. Rezultatele bune obţinute în pro­cesul instructiv-educativ atestă pre­gătirea tot mai serioasă pe care o acordă cadrele noastre didactice studenţilor cu care lucrează. Acest lucru a reieşit şi din recenta sesiu­ne de examene, care, cu toată exi­genţa sporită, s-a încheiat cu rezul­tate bune. Nivelul pregătirii este în general mai­­ ridicat, contribuind la acest lucru şi faptul că avem printre ca­drele noastre 19 candidaţi în ştiinţ­e medicale, 9 doctori în ştiinţe me­dicale, un număr de 5 discipline cu drept de aspirantură, cercetători la Baza Academiei etc. Numeroase cadre fac parte din diverse socie­tăţi ştiinţifice internaţionale. Munca ştiinţifică desfăşurată la nivelul disciplinelor de către cadre didactice şi studenţi este ilustrată prin cele 4 sesiuni ce au avut loc, în care s-au prezentat cca. 1.100 lu­crări. Ceea ce face mai valoroase aceste rezultate este faptul că unele din ele au fost prezentate de ca­drele noastre la Congrese naţionale (Bucureşti), precum şi internaţiona­le (Atena, Budapesta, Moscova, Praga, Roma şi altele). Institutul nostru, în colaborare cu U.S.S.M. filiala Tg.-Mureş, are o pu­blicaţie în două limbi: „Revista me­dicală" şi „Orvosi Szemle", care apare anual într-un tiraj de cca. 4.000 de exemplare, avînd un bo­gat schimb intern şi extern. Pentru asigurarea unei bune do­cumentări, institutul dispune de o bibliotecă centrală şi 28 filiale, acu­­mulînd în această perioadă 110.000 de titluri. Condiţiile tehnice moderne (tele­viziune la chirurgie, electrocardio­grafie, electroencefalograte, micro­­scop­ electronic, respiratoare auto­mate, diverse instalaţii) permit des­făşurarea cercetării şi predării la ni­vel tot mai înalt. Moderna şi frumoasa bază spor­tivă complexă a I.M.F. asigură con­diţii de practicare a diferitelor spor­turi după plăcere (baschet, handbal, fotbal, înot etc.). Recent s-au dat în folosinţă Sta­ţia experimentală a secţiilor clini­ce, clubul centrului universitar, care dau posibilitate studenţilor noştri de a-şi aprofunda cunoştinţele şi a-şi petrece timpul liber plăcut. Datorită condiţiilor de studii crea­te în anul 1963, numărul medicilor pe ţară era de 27.000. In acest fel unui medic îi revin 680 de locui­tori, spre deosebire de 1.895 locui­tori sau în unele locuri 20.000 de locuitori, cît revenea în 1938. Acest fapt situează Romînia printre ţările fruntaşe din lume în această pri­vinţă. Parcă de dimineaţă soarele de august şi-a pus în gînd să amin­tească celor ce sărbătoresc recolta, de arşiţa zilelor lui Cuptor, cînd se dădea bătălia înverşunată pen­tru strîngerea la timp a recoltei. încă de dimineaţă, oamenii gă­tiţi în haine de sărbătoare, în fru­moase costume naţionale, avînd în frunte tractoare împodobite, care alegorice, s-au îndreptat încolonaţi spre ter­enul din centrul satului, un­de s-a desfăşurat sărbătoarea re­coltei. Festivitatea a început cu hora colectiviştilor. Tineri şi bătrîni, români şi maghiari, oaspeţi şi lo­calnici, s-au prins în horă, în hora bucuriei, avînd pe buze zîmbetul fericirii în faţa gîndului împlinit. Pe scena improvizată un aer li­ber, împodobită cu covoare ţesute cu motive populare, cu ghirlande de frunze şi minunate coroane de spice, au luat loc colectiviştii frun­taşi, brigadieri, preşedintele gospo­dăriei, delegaţi ai Comitetului ra­ional de partid şi ai Comitetului executiv al Sfatului popular al ra­ionului Luduş. In cuvîntul său, tovarăşul Adam loan a vorbit colectiviştilor despre realizările gospodăriei colective din Papiu Ilarian, evidenţiind şi înmî­­nînd drapele celor fruntaşi. Tov. Victor Pop, prim-secretar al Comitetului raional de partid, a vorbit colectiviştilor despre realiză­rile ţării noastre în cei 20 de ani de la eliberare. S-au înscris apoi la cuvînt colectivişti fruntaşi care au împărtăşit din experienţa lor, din munca lor de zi cu zi. Au fost prezenţi la această săr­bătoare a recoltei sute de colecti­vişti din împrejurimile Papiului. Au învăţat unii de la alţii lucruri folo­sitoare, au văzut cu ochii lor roa­dele unei munci înfăptuite timp de mai mulţi ani. DUPĂ MUNCĂ, VOIE BUNĂ Oamenii dimpiei sunt cunoscuţi ca păstrători ai tradiţiilor folclori­ce, ai artei populare, în regiune. Femeile sînt neîntrecute ţesătoare de covoare cu motive naţionale, neîntrecute în cusutul iilor sau a cătrinţelor, sînt neîntrecute în stri­gături şi chiuituri la petreceri. O dată cu viaţa nouă a pătruns în casa oamenilor radioul, cartea. Oamenii sînt atraşi spre cultură, ascultă conferinţe, interpretează sau vizionează programe artistice. Sărbătoarea recoltei, organizată de curînd la Papiu Ilarian, a prile­juit frumoase manifestări artistice. Brigada artistică de agitaţie din lo­calitate a cîntat viaţa nouă a satu­lui. Au fost prezenţi pe scenă dan­satorii din Căbud şi Date­ş, care au făcut ca văzduhul să se umple de strigături şi chiuituri: Frunză verde de trifoi Azi e horă-n sat la noi. E hora recoltelor jucaţi mindre fetelor! Bateţi pasul măi flăcăi Să răsune deal şi văi. S-a întins apoi masa, masa marii familii înfrăţite, stropită cu vin din pivniţa gospodăriei. ‘ După ce a îmbujorat multe fete, spre seară soarele s-a retras cu­minte după dealul împădurit, în­­deplinindu-şi cu ritmicitate mi­lenară misiunea lui. Doar liniştea adîncă, stăpînă de obicei în zilele de muncă, era acum trezită de cîn­­tece, de strigături, în care sînt cu­prinse ecourile bucuriilor împlinite ale colectiviștilor. MARIA GHEBOREAN corespondentă voluntară Sărbătoarea recoltei -□oo In Şacalul de astăzi se cuprinde un sentiment de adîncă recunoştinţă faţă de regi­mul n­ostru democrat-popular, faţă de Partidul Muncitoresc Român, cînd vedem sub ochii noştri atîtea înfăptuiri măreţe în satele noastre. Şi în satul nostru, ascuns între dealuri, au avut loc atîtea schim­bări în toate domeniile şi a pătruns atîta lumină, încît nu mai seamănă cu Săcalul de altădată. Căminul cultural este dotat cu un aparat de proiecţie cinematografică şi astfel sătenii au posibilitatea să vizioneze diferite filme, îmbogăţin­­du-şi cunoştinţele politice şi cultu­rale. In sat s-a construit o clădire nouă pentru cooperativă, prin muncă pa­triotică în care s-a evidenţiat în mod deosebit harnicul colectivist Vasile Valea. Un mare eveniment au trăit să­­călenii în acest an, cînd a fost in­trodus curentul electric. O dovadă a bunăstării colecti­viştilor o constituie numărul mare de aparate de radio de toate tipu­rile, mobilă şi alte obiecte de va­loare, care sa găsesc în multe case din sat. Partidul nostru a întins o mînă puternică ţăranului ridicîndu-l din bezna neştiinţei, unde fusese arun­cat de regimul burghezo-moşi­eresc, făcînd ca şi în cele mai îndepărtate sate să sălăşluiască viaţa fericită şi îmbelşugată. Nu este deci de mirare, dacă în gara Brîncoveneşti întîlneşti pe cio­banul Todea cu un aparat de radio cu tranzistori şi ceas pe mînă; nu e de mirare că la numai o săptă­­mînă după introducerea curentului electric, în casele colectiviştilor Gheorghe Stoica, Grigore Buzaş, I­lie Rompa, Vasile Stoica şi alţii cîntă aparate de radio. Nenumărate sînt bicicletele cumpărate în ultima vreme. In acest an colectivistul lacob Cizmaş şi-a cum­părat o mo­tocicletă în valoare de 7.000 lei. Nu sînt puţini nici absolvenţii di­feritelor şcoli medii, tehnice, pro­fesionale, oameni cu o înaltă pre­gătire, ca de exemplu fiul colecti­vistului Vasile Cengher, viitor ingi­ner de construcţii navale. Toate acestea dovedesc că parti­dul a deschis drumul tuturor ace­lora care vor să înveţe şi să mun­cească, a dat drepturi egale tuturor cetăţenilor patriei. Dacă astăzi colectiviştii din Săcalu de Pădure ascultă radioul, vizio­nează filme, înseamnă că viaţa lor s-a schimbat şi că de la 23 August 1944 s-au petrecut transformări uriaşe în viaţa satului. MARIA CEUŞAN profesoară Frumuseţea um©r Carte De la tablele de lut şi de lemn, de la sulurile de papirus pînă la cartea zilelor noastre, e un drum imens, reprezentînd întreaga istorie a civilizaţiei. Şi dacă cei răi pasionaţi bi­bliofili vor porni în căutare, vor descoperi, desigur, cu multă sa­tisfacţie alături de comorile ne­preţuite ale activităţii editoriale din veacurile trecute — mărturii ale geniului uman — volume de o rară frumuseţe, al căror act de naştere e cu totul re­cent, înscriindu-se în scurta pe­rioadă care s-a scurs de la Eli­berare. Tocmai din aceste conside­rente este salutară ideea condu­cerii Bibliotecii ştiinţifice docu­mentari de stat, „Teleki—Bo­lyai", de a fi organizat o expo­ziţie din cele mai frumoase cărţi tipărite la noi în ţară, în cei douăzeci de ani care au trecut de la măreţul act din August 1944. Astfel, după ce a parcurs să­lile cuprinzînd atîtea şi atîtea opere durate cu sute de ani în urmă şi executate cu mult simţ artistic, vizitatorul va avea plă­cerea de a admira ceea ce pre­zentul nostru luminos a putut să creeze într-un interval de timp atît de scurt şi în dome­niul editorial. Şi cînd vorbim de frumuseţe, ne referim de data aceasta, nu numai la conţinutul, ci şi la as­pectul acestor cărţi. Căci dacă în anii puterii populare editurile noastre de stat au publicat nu­meroase lucrări din toate do­meniile literaturii politice, be­letristice, ştiinţifice şi tehnice, care vorbesc, deopotrivă despre avîntul nestăvilit al culturii so­­cialiste din patria noastră, o im­portanţă din ce în ce mai mare au acordat şi prezentării acestor volume. La realizarea operelor editate in anii noştri şi-au dat concursul cei mai buni artişti plastici, desenatori, graficieni, decoratori, compactori, tipografi etc. Cît de mult ne spun şi cîteva cifre referitoare la activitatea editorială dintr-un singur an din cei douăzeci, anume anul 1963 De pe panoul expus în sală aflăm că numai în acel an, în R.P.R. au apărut 3.268 titluri de cărţi şi broşuri, în 57.190.000 de exemplare, iată că numărul exemplarelor tipărite într-un sin­gur an depăşeşte cu mult nu­mărul locuitorilor din întreaga ţară. Iar alte cîteva cifre ilustrea­ză la fel de plastic setea de cul­tură a poporului nostru şi grija pentru satisfacerea acestor ce­rinţe: 11.807 biblioteci publice, cuprinzînd 93.820.000 de volu­me. Şi iată şi numărul cititori­lor: 6.235.000. Menţionăm că şi aceste cifre se referă la un sin­gur an: 1963. Vizitatorul este profund im­presionat de varietatea mare de cărţi, expuse într-un loc relativ restrîns, ilustrînd bogăţia şi multilateralitatea activităţii edi­toriale din Romînia socialistă. Deşi mai toate operele expu­se Îţi sînt cunoscute, familiare şi multe dintre ele îţi împodo­besc şi biblioteca personală, se­lecţionate şi expuse aici, într-un mănunchi, ţi se par ca o adevă­rată paradă a cărţii. De la so­brietatea operelor ideologice­­politice şi pînă la pitorescul lu­crărilor de artă, ţi se înfăţişea­ză aici o gamă largă de volume valoroase. Cite şi cîte mărturii ale în­floririi ştiinţei româneşti: lucrări ale unor savanţi cu renume ■mondial: „Pagini din istoria in­venţiilor şi descoperirilor româ­­neşti" (Editura Ştiinţifică); „Pro­filul spiritual al clasei muncitoa­re în socialism“ (Editura Acade­miei); Atlasul lingvistic român; Monografia geografică a R.P.R.; Dicţionarul limbii române con­temporane; Dicţionar tehnic po­liglot; volumele apărute pînă acum din Istoria României, lu­crările lui C. I. Parhon. Cores­pondenţa lui N. Bălcescu... ar fi foarte greu de înşirat, măcar fragmentar, lucrările ştiinţifice romîneşti din trecut şi din pre­zent, cărora li se adaugă opere, studii, monografii din cultura universală (Newton, Pavlov, Fré­déric Joliot-Curie şi multe alte­le), editate de asemenea la Bu­cureşti. Printre cărţile expuse găsim şi valoroasa operă a lui Adrian Fochi: „Mioriţa" — tipologie — — circulaţie-geneză-texte, cu un studiu introductiv de Pavel Apostol (Editura Academiei). Beletristica e prezentată şi ea prin cele mai frumoase ediţii bi­bliofile din operele unor ase­menea figuri ale literaturii ro­mâne ca Eminescu (un volum fastuos, ilustrat de Ligia Maca­vei); Creangă; Caragiale; Sado­­veanu. Printre volumele care laudă activitatea noastră editorială se găsesc şi ediţiile bilingve, sau în mai multe limbi, care permit ci­titorilor să savureze în original unele capodopere ale literaturii române şi universale. Cît de frumoasă este, de pil­dă, antologia Shakespeare, cu texte originale, englezeşti pe o filă şi cu textul romînesc pe cealaltă filă. Un alt volum, Arghezi-Brecht- Quasimodo — pune la dispozi­ţia cititorilor în limba maghiară şi textele originale, în limbile respective: romînă, germană, italiană. Volume dedicate artei grafice, cu reproducţii policrome; muzi­cii; filmului; teatrului; albume festive; lucrări de arhitectură; volumele Editurii Meridiane, ca­re înfăţişează atît de variat fru­museţile peisajului romînesc şi ale construcţiilor socialismului întregesc catalogul exponatelor într-o adevărată cunună, o cu­nună a culturii noastre înflori­toare. ŞTEFAN IZSAK UN COLŢ Al EXPOZIŢIEI STEAUA ROȘIE Au terminat recoltatul cînepei Ca şi la alte lucrări, şi la recol­tatul cînepei pentru fuior, colecti­viştii din Valea Largă, raionul Luduş, au participat în număr mare, ceea ce a făcut ca această lucrare să fie terminată într un timp foarte scurt. Cînepa recoltată de pe o supra­faţă de 38 hectare, este aşezată la uscat. După ce va fi bătută de frunze, ea va fi livrată centrului de preluare al Topitoriei de cînepă din Luduş. Primele care au terminat de efec­tuat această lucrare au fost brigă­zile de cîmp conduse de Mihail Mureşan şi Ilie Mărginean. ILIE VLASA colectivist CONCURS „Cine ştie, cîştigă“ Zilele trecute, Comitetul orăşe­nesc U.T.M. Tg.-Mureş a organizat, în sala Casei de cultură a sindicate­lor, un interesant concurs „CINE ŞTIE CIŞTIGĂ" pe tema: „Să cu­noaştem realizările regimului nos­tru democrat popular". La concurs au participat echipe din mai multe întreprinderi şi instituţii din oraş printre care cele de la: IPROFIL „23 August", I. I.S. „Electro-Mureş", C.S.A.P.C., Sfatul popular regional şi altele, echipe calificate la faza in­tersecţii din cadrul întreprinderilor şi instituţiilor. Deosebit de bine pregătiţi s-au dovedit a fi tinerii: Gheorghe Guţ şi Desideriu Pal de la IPROFIL ,23 August", Ana Ţarcă de la Sfatul popular regional şi An­­dreia Moldovan de la C.S.A.P.C., care au acumulat cel mai mare nu­măr de puncte. Noi locuinţe pentru ceferişti Politica partidului şi guvernului nostru de a asigura muncitorilor noştri ceferişti un nivel de trai ma­terial şi cultural din ce în ce mai ri­dicat, se concretizează zilnic. Lucră­torii din Complexul Tg.-Mureş se bucură din plin de aceste avantaje, ca răsplată a muncii lor harnice. La şirul apartamentelor construite şi predate ceferiştilor numai în Tg.­­Mureş în 1962—63, s-au mai adău­gat în acest an încă 16 apartamente, locuinţe în bloc cu 2—3 camere şi dependinţe, în cele mai frumoase blocuri construite în oraşul nostru. In aceste zile, alte şase familii de ceferişti se mută in noile locuinţe de pe strada ce leagă cartierul 7 Noiembrie de Institutul medico-far­­maceutic, unde deja lucrează, în prealabil, la amenajarea parcului din faţa blocului şi a spaţiului verde. Printre noii locatari se numără: Ştefan Koncz şi Teodor Petrov, mon­­tatori vagoane, Gheorghe Caiman, mecanic de locomotivă, Ludovic Székely, conductor şi alţii. Cu acestea, numărul apartamen­telor primite de ceferişti în ultimii doi ani şi jumătate se ridică la 82. IOSIF TEKEBES corespondent voluntar Cinema JOI, 3 SEPTEMBRIE TG.-MUUREŞ — Arta: filmul Co­moara din lacul de argint. Progre­sul: filmul Intun­­ic în plină zi. Steagul roşu- filmul Singurătatea alergătorului de cursă lungă. Tinere­tului: filmele Fără teamă şi reproş şi Ultimul tren din Gun-Hill. Mun­citoresc: filmul Kaloian. Flacăra: fil­mul Elektra. Casa de cultură a sin­dicatelor: filmul Slujnica. Gheor­­ghieni — Mioriţa: filmul Dragoste lungă de-o seară. Luduş — Flacăra: filmul Kaloian. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cei trei muşchetari, seriile I—II. Odorhei — Muncito­resc: filmul M-am îndrăgostit la Copenhaga. Reghin — Patria: filmul Valea vulturilor. Victoria: filmul Secerișul verde. Tîrnăveni — Melo­dia: filmul Cele trei lumi ale lui Gulliver. Topii:"1 — Muncitoresc: filmul Locotenent Cristina. Alte manifestări La Casa de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, va fi organizată pentru tineretul din oraşul nostru o manifestare pe tema „Luţfl&a­­ţţ,„ cifre". RADIO VINERI, 4 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,06 — Emisiunea pentru sate. Pregătirea utdajului necesar în cam­pania de vinificaţie; 9,00 — Melo­dii populare; 10,03 — Muzică uşoa­ră; 11,00 — Muzică din operete; 11,38 — Muzică populară; 12,30 — Muzică uşoară; 14,10 — Muzică ro­­mînească de estradă; 15,00 — Mu­zică populară din Muntenia; 16,10 — Formaţii artistice de amatori premiate la cel de-al VII-Iea concurs pe ţară; 17,00 — Cîntece şi jocuri populare; 17,30 — In slujba pa­triei; 18,05 — Muzică populară; 19,15 — Aspecte de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.; 19,35 — Muzică din ope­rete; 20,15 — Jurnalul satelor; 20,40 — Melodii populare; 22,15 — Muzică de dans. Programul II: 8,36 — Melodii populare; 11,15 — Muzică de ba­let; 12,04 — Din folclorul muzical al popoarelor; 13,08 — Orchestre de mandoline; 14,16 — Cîntece populare; 15,05 — Muzică uşoară romînească; 15,30 — Actualitatea în ţările socialiste; 17,15 — Sport; 19,05 — Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri; 19,30 — Tea­tru la microfon: „Milionarul", co­medie de Iordan Iovcov; 21,55 —­ Muzică uşoară. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba ro­mînă: Muzica uşoară interpretată la acordeon — Specialiştii au cuvîn­tul — Muzică populară. 5,30—6 în limba maghiară. Cîntă la pian Kő­­rössy Jancsi -- Brigada ştiinţifică —­­Muzică populară. 14,30—15 în lim­ba maghiară. Notă —■■ Muzică din filme — Filmele săptămînii viitoa­re. 17—17,30 în limba romînă. Ştiri — Fragmente din operete — Aspecte de la faza finală a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. 17,30—18,30 în limba maghiară: Știri — Muzică­­■popularii La ordinea zilei — , Muzică, simfonică — Recital de ver­suri. PREGĂTIRI PENTRU CONCURS La sfîrşitul lunii septembrie a. c., la Bucureşti va avea loc un concurs internaţional de coafură. La acest concurs vor pleca 30 dintre cei mai buni lucrători din cadrul coopera­tivei „Igiena" din regiune, care vor face cunoştinţă cu linia nouă în coafură. Lucrătorii care urmează să plece la concursul organizat la Bucureşti, cu toate că nu vor concura direct, se pregătesc minuţios pentru a pu­tea acumula cunoştinţe cît mai mul­te din experienţa concurenţilor. Creşte numărul depunătorilor la C.E.C. Datorită dezvoltării continue a gospodăriei colective, colectiviştii din Sînpaul, raionul Luduş, obţin ve­nituri tot mai sporite. In scopul sprijinirii colectiviştilor în gospodă­rirea cît mai bună a veniturilor Io­­băneşti, în comună a luat fiinţă o agenţie C.E.C. Cunoscînd avantajele păstrării economiilor lor prin C.E.C., numărul depunătorilor creşte con­tinuu. In prezent există în comună peste 840 de depunători la C.E.C. In ultima sa şedinţă, Comitetul executiv al Sfatului popular comu­nal a hotărît organizarea unor con­ferinţe pentru popularizarea impor­tanţei şi avantajelor păstrării econo­miilor la C E.C. IOAN PATAKI coresp. voluntar Televiziune 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru pionieri şi şcolari; 19,35 — Din viaţa animalelor; 20,00 — Săptămîna; 21,00 — Graficianul Jiquidi; 21,15 — Cîntă Barbel Wach­­holtz. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum va fi vremea? Timpul probabil: Vreme frumoa­să şi călduroasă ziua, răcoroasă noaptea, cerul schimbător, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Tempe­ratura în creştere, minimele vor fi cuprinse între 10—14 grade, iar maximele între 20—26 grade. Vînt potrivit cu intensificări temporare din vest. M­­ minier Mim­­enea Ciuc angajează muncitori mineri, ajutori mineri şi necalificaţi. Solicitanţii se vor prezenta la Exploatarea minieră Bălan, staţia C.F.R. Izvorul-Olt. Se asigură cazare, cantină şi posibilităţi ,în calificare

Next