Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)
1965-06-22 / nr. 146
Lucrările Conferinţei regionale de partid Cuvîntul tovarăşului general maior Vasile Milea In proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român, se prevede pentru viitorii cinci ani continuarea neabătută a industrializării socialiste a ţării şi în cadrul acesteia dezvoltarea cu prioritate a producţiei mijloacelor de producţie, concomitent cu creşterea şi perfecţionarea continuă a producţiei, bunurilor de consum; lărgirea bazei de materii prime a industriei, prin atragerea în circuitul economic a noi resurse; îmbunătăţirea continuă a repartizării forţelor de producţie pe teritoriul ţării. Pentru unităţile noastre militare, marile realizări ale poporului muncitor sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, au contribuit la dotarea armatei cu o tehnică de prim rang, în mare parte produsă de către uzinele noastre, la asigurarea unei temeinice baze materiale pentru instruirea militarilor, a permis mecanizarea în întregime a unităţilor noastre militare, făcîndu-le capabile să ducă acţiuni de luptă pe orice teren şi în orice condiţii şi să fie gata în orice moment să apere marile realizări ale poporului nostru. In armată au fost create toate condiţiile pentru ca pregătirea ofiţerilor să ţină permanent pasul cu dezvoltarea tehnicii de luptă, cu tot ceea ce apare nou în ştiinţa şi arta militară. In ultimii ani a crescut în mod substanţial numărul cadrelor cu studii militare superioare, al ofiţerilor cu înaltă calificare tehnică. In prezent, un număr însemnat de ofiţeri sunt absolvenţi ai Academiei uitare sau ai altor institute de învăţămînt superior; ponderea inginerilor şi tehnicienilor reprezintă o pătrime din totalul ofiţerilor armatei noastre. Invăţînd să mînuiască cu pricepere tehnica de luptă şi aparatura modernă din înzestrare, militarii noştri dobîndesc totodată cunoştinţe şi deprinderi folositoare în activitatea ce o desfăşoară ulterior în diferitele sectoare ale economiei naţionale. Noi sîntem perfect conştienţi de sarcinile ce ne revin în organizarea temeinică a activităţii de pregătire militară cu tinerii veniţi să-şi satisfacă serviciul militar, în educarea lor în spiritul dragostei faţă de partidul nostru scump, faţă de poporul nostru. Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea, proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, au fost primite de către militarii din unităţile noastre cu mare satisfacţie şi neţărmurită bucurie. Ei sînt hotărîţi să-şi închine toată energia şi puterea de muncă înfăptuirii măreţelor obiective ale planului cincinal, contribuind din plin prin munca lor la ridicarea ţării noastre pe noi culmi ale progresului şi bunăstării, principiile călăuzitoare formulate în ea ne ajută zi de zi în orientarea ideologică şi estetică, întărindu-ne totodată convingerea că numai pe calea artei realiste — expresie fidelă a societăţii noastre socialiste — putem sluji cu adevărat cultura înfloritoare a României socialiste. îndrumarea ideologică de către partid înseamnă pentru noi, şi în activitatea creatoare ca şi în munca redacţională, cea mai mare exigenţă şi cea mai sigură unitate de măsură. Practica redacţională de zi cu zi, desfăşurată în colectiv de ani de zile, ne-a convins ce valoare uriaşă reprezintă îndrumarea susţinută de către partid în activitatea noastră creatoare, această practică ne-a convins că toate succesele obţinute de revista „Igaz Szó" se datoresc îndrumării ideologice creatoare şi ştiinţific fundamentate din partea partidului nostru. Mai concret spus, ele se datoresc faptului că activitatea colectivului nostru redacţional este îndrumată cu grijă şi dragoste părintească deosebită şi cu exigenţă tovărăşească de către Comitetul regional de partid. Scriitorii din regiunea noastră, ca şi cei din întreaga ţară, sînt pătrunşi de un ideal comun şi urmăresc acelaşi scop. Slujirea cauzei noastre comune, desăvîrşirea construcţiei socialiste, dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de patria socialistă, Republica Populară Română, asigură unitatea de granit şi sudează într-o comunitate frăţească pe scriitorii poporului român şi pe cei ai naţionalităţilor conlocuitoare. Sîntem fericiţi că putem cînta într-un cor impunător, avînd în primele rînduri maeştri străluciţi ai scrisului ca : Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Horváth Imre şi mulţi alţii, fiindcă experienţa a două decenii dovedeşte un mare adevăr, şi anume : cîntînd împreună, glasul nostru răsună şi el, mai tare, mai curat, nuanţele specifice melodiilor noastre sînt, şi ele, mai frumoase, mai bogate şi mai expresive. Partidul ne-a încredinţat ca sarcină de onoare crearea unor opere combative, frumoase şi trainice. Făcînd ca în atelierele scriitorilor, în cuvîntul scris să răsune diapazonul idealurilor revoluţionare ale veacului, noi grăbim de fapt victoria scumpei cauze a inimii şi conştiinţei noastre. Există oare vreo piedică în calea acestor cuvinte de foc ? Există oare vreo forţă care să frîneze zborul fanteziei poetice ? Ofensiva victorioasă a socialismului în ţara noastră trasează o traiectorie luminoasă şi literaturii Iar vînturile de primăvară ce ne împrospătează viaţa, fac să răsune lira de aur al lui Orfeu şi pe afară , peste oraşe şi cîmpii dar şi înăuntru , în inimile oamenilor. In această armonie perfectă de ce nu s-ar înălţa nestăvilit şi cîntecul muzelor ? ! Cîntecul muzelor, cîntecul socialismului victorios răsună tot mai puternic în inimile noastre, căci viaţa noastră este întru totul a poporului şi patriei noastre iubite, Republica Populară Română, iar inima ne bate pentru forţa ei conducătoare, partidul comuniştilor,nizate în proporţie de 50—55 la sută, iar la încărcat de 55—60 la sută. Datorită înzestrării cu mijloace mecanizate a exploatărilor forestiere şi priceperii oamenilor muncii care mînuiesc tehnica modernă, am ajuns ca la sfîrşitul anului 1964, 53 la sută din lucrările de doborît şi secţionat şi 78 la sută din cele de încărcat să fie executate cu mijloace mecanice, faţă de numai 7,7 la sută, respectiv 3 la sută, la finele anului 1959. Organizaţiile de bază şi conducerile tehnico-administrative s-au preocupat in permanenţă pentru ca din masa lemnoasă prelucrată să se obţină valori cît mai mari şi un volum sporit de produse de calitate superioară. Astfel, dacă în anul 1959, la C.I.L. Gălăuţaş dintr-un mc de masă lemnoasă se realiza o valoare de numai 629 lei, în prezent se realizează o valoare de 1.202 lei, adică, cu 88 la sută mai mare decît la începutul sesenatului. Muncind cu devotament şi abnegaţie, oamenii muncii din raionul nostru au realizat planul producţiei globale şi marfă pe primele 5 luni din acest an în proporţie de 101 la sută, obţinînd economii la preţul de cost de 139.000 lei. Productivitatea muncii planificată s-a realizat în proporţie de 103 la sută. Trebuie să arăt că în activitatea noastră au existat şi unele neajunsuri, eliminarea cărora în viitor trebuie să stea în centrul preocupărilor noastre. De exemplu, sînt folosite încă în prea mică măsură tractoarele şi alte instalaţii la scosul şi apropiatul materialului lemnos. Noi, cei care sîntem chemaţi să îndrumăm gospodărirea cu grijă a economiei forestiere — această mare bogăţie a patriei noastre — vom mobiliza prin organizaţiile de partid pe toţi muncitorii forestieri pentru aplicarea întocmai a prevederilor Directivelor. Cuvîntul tovarăşului Ioan Lapohos, rectorul Institutului pedagogic din Tg.-Mureş Realizările obţinute de institutul nostru, precum şi realizările de pretutindeni, sînt o dovadă grăitoare a grijii permanente a partidului şi guvernului, grijă şi atenţie care s-au manifestat din partea conducerii superioare a partidului nostru şi prin vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu la institutul nostru. Această vizită a constituit un imbold în munca întregului colectiv didactic din institut şi un stimulent în ridicarea calităţii activităţii didactico-ştiinţifice. Indicaţiile preţioase primite din partea conducerii de partid cu această ocazie, constituie un îndreptar sigur în ridicarea nivelului ideologic-ştiinţific al învăţămîntului, în educarea comunistă a studenţilor. Cadrele noastre didactice dau o interpretare competentă materialului ştiinţific, în lumina filozofiei marxist-leniniste, în lumina documentelor de partid, manifestă fermitate în combaterea ideologiei burgheze şi tratează problemele cuprinse în cursuri în strînsă legătură cu politica partidului, de sarcinile desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţara noastră, aducînd şi prin aceasta o contribuţie însemnată la educarea studenţilor în spiritul unei concepţii ştiinţifice despre lume şi societate. Conform programelor analitice, care se îmbunătăţesc an de an, pe măsura perfecţionării profilului institutului, studenţii noştri primesc o pregătire temeinică la cursuri, seminarii şi la lucrările de laborator. Pînă în prezent, institutul nostru a dat învăţămîntului general de 8 ani 335 cadre didactice. Corpul didactic al institutului nostru întregeşte activitatea sa instructiv-educativă şi cu o activitate ştiinţifică. Temele cuprinse în planurile de muncă ştiinţifică, s-au cristalizat în anii trecuţi şi sunt adecvate profilului institutului nostru şi posibilităţilor noastre. Ele se orientează pe de o parte, în spre rezolvarea unor probleme de importanţă practică ale diferitelor unităţi industriale şi agricole din localitate sau din apropiere şi, pe de altă parte, în spre rezolvarea problemelor legate de metodicile predării diferitelor obiecte în şcolile de cultură generală, medii şi superioare, înspre problemele teoretice. Sîntem conştienţi de faptul că în activitatea noastră există şi lipsuri. Va trebui să găsim metodele cele mai eficace ca studenţii noştri să-şi însuşească stilul de muncă adecvat învăţămîntului superior într-un timp cît se poate de scurt, să studieze în mod individual şi profund cu toţii literatura de specialitate. In numele tuturor cadrelor didactice din institut, asigur Conferinţa regională de partid că vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente, vom munci perseverent pentru formarea studenţilor noştri în spiritul dragostei faţă de partidul nostru, al ataşamentului faţă de cauza socialismului, pentru ca să devină profesori bine pregătiţi, cu înaltă conştiinţă cetăţenească, care să facă faţă cu cinste îndatoririlor ce le revin. Cuvîntul tovarăşului Győző Hajdú, scriitor, redactor-şef adjunct al revistei „Igaz szó" Am studiat cu deosebită atenţie şi cu profund interes proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M R. şi proiectul de Statut al P.C.R. „Partidul Comunist Român — subliniază proiectul Statutului — îşi întemeiază întreaga activitate pe învăţătura marxist-leninistă, aplicînd-o în mod creator la condiţiile şi particularităţile specifice ţării noastre". Această constatare nu e doar o simplă definiţie teoretică. Viaţa de toate zilele, practica revoluţionară a construirii socialismului, înţeleaptă politică internă şi externă a partidului şi guvernului, rolul de conducător şi organizator al P.M.R. pătrunzînd întreaga noastră viaţă economică şi socială — toate acestea dovedesc cu prisosinţă adevărul mai sus enunţat. Proiectele de Directive şi proiectul de Statut sînt noi dovezi grăitoare ale politicii marxist-leniniste, creatoare a partidului nostru. Poporul muncitor a luat cunoştinţă cu adîncă mulţumire despre aceste documente de însemnătate istorică. Ele ne-au convins încă o dată pe noi toţi că politica ştiinţifică, consecvent revoluţionară a P.M.R., concentrează într-o unitate de granit uriaşa forţă creatoare a maselor de oameni ai muncii. In fruntea poporului nostru stă un partid puternic, cu rîndurile strîns unite, disciplinat şi combativ, legat cu mii de fire de clasa muncitoare, de întreg poporul — iată ce ilustrează minunatul program de luptă şi activitate concretizat în proiectele de Directive şi în proiectul de Statut. In fabrici şi uzine, pe şantiere şi ogoare, în toate ramurile de activitate poporul întîmpină cu avînt creator cel de-al IV-lea Congres al partidului. In această nobilă muncă patriotică, ducînd la victoria definitivă a cauzei clasei muncitoare, fiii poporului român şi cei ai naţionalităţilor conlocuitoare, muncesc şi luptă cot la cot, înaintînd într-o neştirbită şi frăţească unitate partinică. Consecvenţa politicii marxist-leniniste a partidului în problema naţională a asigurat naţionalităţilor conlocuitoare deplina egalitate în drepturi cu poporul român, egalitate consfinţită de Constituţia R P.R. Această fraternitate şi deplină egalitate în drepturi se vădeşte în faptul că oamenii muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare pot fi văzuţi alături de fiii poporului român în toate domeniile activităţii economice şi culturale, în munca de partid şi de stat. „Omul potrivit la locul potrivit" spune o veche zicală românească. In patria noastră toţi cetăţenii îşi pot desfăşura — indiferent de naţionalitate — şi în cele mai favorabile condiţii — activitatea creatoare, slujind la locul cel mai potrivit, cu capacităţile de care dispun — cauza construcţiei socialiste. Politica înţeleaptă şi rodnică a partidului în problema naţională se concretizează magistral în înfăptuirea revoluţiei culturale şi în dezvoltarea culturii socialiste din patria noastră. Minorităţilor naţionale li se asigură folosirea liberă a limbii materne , învăţămîntul de toate gradele în limba maternă, în ţara noastră — apar, de asemenea cărţi, reviste şi ziare, funcţionează teatre, cămine culturale şi posturi de radio-emisiune în limbile minorităţilor naţionale. Educaţia tineretului şi activitatea culturală desfăşurată în limba minorităţilor naţionale face parte integrantă din munca de creaţie şi educaţie menită să asigure înflorirea culturii unitare, socialiste în R.P.R. Obiectivele acestei activităţi creatoare şi educative sînt determinate de însăşi noua bază socialistă şi de slujirea desăvîrşirii construcţiei socialiste. Cultura socialistă a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare se dezvoltă pe temeiul aceloraşi factori economici şi politici, oglindind şi dezvoltînd mai departe aceeaşi bază economică. Iată cum, activitatea revistei „Igaz Szó" — organ în limba maghiară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. — care apare de mai bine de 13 ani în oraşul nostru, devine parte integrantă şi organică a creaţiei literare din patria noastră, îmbogăţind an de an cultura socialistă a ţării. La consfătuirea cu oamenii de cultură şi artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a formulat precis şi fără echivoc politica partidului în domeniul artei şi literaturii. Este o politică de largi perspective, deschizînd posibilităţi nelimitate creaţiei literare şi mînuind cu fină sensibilitate problemele spinoase ale artei. Am fost cu toţii adînc impresionaţi de această cuvîntare, pentru că STEAUA ROȘIE Cuvîntul tovarăşului Ioachim Haţegan, prim-secretar al Comitetului raional de partid Luduş Mă voi referi la preocuparea Comitetului raional de partid Luduş pentru întărirea muncii de partid în vederea mobilizării oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de plan, îndeosebi în agricultură, care ocupă un loc important în economia raionului nostru. Membrii comitetului, aparatul său şi alţi activişti au acordat un ajutor efectiv organizaţiilor de bază în munca lor de educare a membrilor şi candidaţilor de partid, în întărirea numerică şi calitativă a rindurilor partidului. Au fost oganizate schimburi de experienţă între instructorii şi secretarii organizaţiilor de bază, întărirea organizaţiilor de bază din cooperativele agricole de producţie, îmbunătăţirea continuă a muncii de partid au dus la o mai strînsă legătură a comuniştilor cu masa de cooperatori, a creat posibilităţi organizaţiilor de bază de a cuprinde toate sectoarele producţiei, a dus la creşterea prestigiului şi influenţei organizaţiilor de partid, la creşterea capacităţii lor de mobilizare a ţăranilor cooperatori la realizarea sarcinilor. In raionul Luduş, griul, porumbul şi sfecla de zahăr, ca principale culturi, au crescut în ultimii ani simţitor, atît ca suprafaţă cît şi ca producţii pe hectar. Astfel în anul 1964 a realizat o producţie mai mare la hectar faţă de 1960 la griu cu 13 la sută, la porumb cu 33 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 18 la sută. Cele 5 gospodării agricole de stat din raion au realizat în anul 1964 producţii medii de 2.402 kg la grîu şi 3.562 kg porumb la hectar. La baza acestor rezultate a stat continua creştere a gradului de mecanizare a lucrărilor, sporirea cantităţilor de îngrăşăminte, aplicarea de măsuri agrozootehnice etc. In proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. se prevede ca în perioada 1966—1970 producţia să crească la grîu cu 17 la sută, la porumb cu 26 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 39 la sută, prin sporirea recoltelor la hectar. Producţiile obţinute la C.A.S. şi cooperativele agricole de producţie fruntaşe din raionul nostru, demonstrează că sarcinile prevăzute în proiectul de Directive pot fi realizate şi chiar depăşite. Consider că ar fi deosebit de utilă înfiinţarea în cadrul regiunii noastre a cel puţin un centru de încercare a maşinilor şi tractoarelor, al Institutului de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii în condiţii de pantă, care să studieze comportarea maşinilor şi să facă propuneri uzinelor constructoare în funcţie de constatările făcute. Vom lupta în continuare pentru întărirea organizaţiilor de partid, pentru creşterea rolului lor conducător şi a influenţei lor în masă, în vederea mobilizării tuturor oamenilor muncii din raion pentru a-şi aduce contribuţia din plin la desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră. Cuvîntul tovarăşului Iosif Masca, preşedintele cooperativei agricole Cucerdea ln proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al P.M.R. se arată că în sectorul vegetal obiectivul principal rămîne în continuare creşterea producţiei de cereale, în special de grîu şi porumb. Pentru a ilustra preocuparea noastră privind sporirea producţiei cerealiere este suficient să arăt că faţă de 1962, suprafaţa cultivată cu grîu a crescut de la 770 ha la 805 ha, iar producţia globală de la 907 tone la 1.030 tone. La porumb, suprafaţa destinată acestei culturi a crescut de la 445 ha la 493 ha, iar producţia globală — de la 950 tone la 1.086 tone. De asemenea, o atenţie deosebită s-a acordat şi culturii sfeclei de zahăr, pe care am extins-o de la 210 ha la 300 ha, înregistrîndu-se o creştere a producţiei de la 3.170 tone, la 4.839 tone. Sporirea producţiilor la ha a fost determinată de grija comitetului de partid, a consiliului de conducere, a specialiştilor din unitatea noastră, care la amplasarea culturilor au ţinut cont de gradul de mecanizare şi tipul de sol, folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor organice şi chimice, a seminţelor din cele mai productive soiuri de grîu, şi cei mai valoroşi hibrizi dubli de porumb, etc. Datorită politicii partidului nostru de a înzestra agricultura cu tractoare şi maşini agricole moderne, şi în cooperativa noastră agricolă a crescut an de an numărul tractoarelor, suprafeţele lucrate mecanizat. Dacă în anul 1962 cooperativa noastră era deservită de 7 tractoare, 2 semănători SU 29, iar pentru semănatul porumbului nu exista nici o semănătoare mecanică, în prezent pe ogoarele unităţii noastre lucrează 20 tractoare moderne, 5 semănători pentru cereale păioase, 6 semănători pentru porumb, 4 combine şi alte maşini agricole. Ca toţi oamenii muncii din ţara noastră, şi noi, ţăranii cooperatori din Cucerdea am primit cu mare bucurie şi satisfacţie proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada anilor 1966—1970, precum şi proiectul de Statut al P.C.R. In cadrul dezbaterilor ce au avut loc, a reieşit însufleţirea şi dorinţa ţăranilor cooperatori pentru a munci astfel încît să aducă o contribuţie de seamă la îndeplinirea și depășirea prevederilor din proiectul de Directive ce se referă la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste. Cuvîntul tovarăşului Petru Ţăran, prim-secretar al Comitetului raional de partid Topliţa Darea de seamă a Comitetului regional de partid prezentată în faţa noastră de către tovarăşul prim-secretar Iosif Banc a făcut o amplă analiză asupra felului cum organele şi organizaţiile de partid au mobilizat oamenii muncii la înfăptuirea sarcinilor ce au revenit regiunii noastre din Directivele celui de-al lll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, însemnate succese au fost obţinute şi în raionul Topliţa. In cei 5 ani ai şesenatului, producţia industrială globală a raionului nostru a crescut cu 74 la sută, iar productivitatea muncii a sporit cu 44 la sută, din care în industria de prelucrare superioară a lemnului cu 90 la sută. Preţul de cost a fost redus faţă de plan cu 18 milioane lei, iar beneficiul obţinut pe raion peste plan însumează 10 milioane. Aceste realizări au fost posibile datorită faptului că organizaţiile de partid au condus cu competenţă crescîndă activitatea economică din întreprinderile raionului, au analizat temeinic şi multilateral factorii care au influenţat îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi au elaborat măsuri politice, organizatorice şi tehnico-economice concrete, care au asigurat obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. Congresul al lll-lea al partidului a trasat sarcină economiei forestiere ca în exploatări să se extindă în aşa fel mecanizarea, încît la sfîrşitul anului 1965, lucrările de doborît şi secţionat să fie meca Cuvîntul tovarăşului Bela Cseresznyés, vicepreşedinta al Consiliului agricol regional în perioada care a trecut de la ultima conferinţă regională de partid, şi în sectorul cooperatist al agriculturii au fost obţinute unele rezultate, relevate de altfel şi în darea de seamă prezentată. Veniturile băneşti ale cooperativelor agricole au crescut în anul trecut cu aproape 80 milioane lei faţă de anul 1963. Este un fapt pozitiv că un număr însemnat de cooperative agricole, prin producţiile medii realizate la porumb s-au ridicat la nivelul gospodăriilor de stat, dovedind prin aceasta că şi în aceste unităţi există posibilităţi şi rezerve însemnate pentru sporirea producţiei. Deşi veniturile din zootehnie au sporit în 1964, faţă de 1963 cu aproximativ 19 milioane de lei, rezultatele înregistrate în acest sector nu sînt încă satisfăcătoare. Efectivele de animale nu au înregistrat sporurile planificate, producţiile obţinute sînt încă scăzute în cele mai multe unităţi. Consider că principala cauză a producţiilor mici realizate în sectorul creşterii bovinelor este structura necorespunzătoare a turmei. La 1 iunie 1965 din totalul bovinelor, vacile şi junincile reprezentau doar 33 la sută, iar în raioanele Ciuc, Luduş şi Topliţa numai 30 la sută. Această situaţie ne obligă să luăm toate măsurile în vederea realizării numărului de vaci planificate, astfel ca în următorii 2—3 ani acestea să reprezinte cel puţin 45 la sută din efectiv. Pe baza proiectului de Directive, care prevede ca o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea creşterii animalelor asigurarea unei furajări raţionale prin raţii echilibrate, extinderea culturilor de lucernă, trifoi, sparcetă, orz şi ovăz, noi va trebui să rezolvăm în scurt timp problema furajelor bogate în proteine. In acest scop va fi necesar să elaborăm în mod mai concret măsurile agrotehnice pentru fiecare cultură furajeră în parte, să asigurăm producerea seminţelor necesare. Tot pe linia asigurării furajelor, atenţia noastră trebuie să fie îndreptată spre îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor, care în regiune ocupă peste 380.000 de ha şi care în prezent dau producţii cu totul necorespunzătoare. Ne bucură nespus de mult că în anii viitorului cincinal vom dispune de îngrăşăminte chimice şi pentru fertilizarea păşunilor şi fîneţelor. Ingrăşămintele chimice constituie doar unul din factorii principali în îmbunătăţirea păşunilor. Consider că ar fi necesar ca, Consiliul Superior al Agriculturii să pornească o acţiune de inventariere a păşunilor şi fîneţelor. Pe această bază să excludem din folosinţa agricolă acele suprafeţe care sînt împădurite. In schimbul acestora să primim din fondul silvic acele terenuri care vor corespunde păşunatului după ce vegetaţia forestieră se va exploata. Cooperativele agricole vor trebui să-şi prevadă în planurile lor de producţie şi financiare un volum mai mare de zile-muncă, fonduri băneşti şi materiale necesare executării lucrărilor de curăţire a păşunilor. Folosind cu cea mai mare economicitate aceste fonduri cît şi cele alocate de către stat, vom putea să îmbunătăţim în fiecare an aproximativ 20.000 ha de păşune. Darea de seamă s-a referit la unele aspecte negative legate de folosirea raţională a zilelor-muncă. Aş vrea doar să aduc unele completări care să scoată şi mai mult în evidenţă posibilităţile ce le avem în îmbunătăţirea muncii în această direcţie. Din analiza consumului de zile-muncă rezultă că nu întotdeauna se respectă normele stabilite de adunările generale; se acordă multe zile-muncă pentru activităţi neproductive. Astfel, în 1964 pentru aşa-zise „alte munci" s-a consumat un număr de 820.000 zile-muncă. Economisirea acestora ar fi însemnat 12,4 milioane lei în plus pentru cooperativele agricole, mărindu-se în acest fel valoarea zilei-muncă. Aș vrea să mă refer în cîteva cuvinte asupra activității consiliilor agricole. Se poate aprecia că aceste organe ale agriculturii din regiune, au adus o contribuţie de seamă la întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole. Ele au reuşit să atragă în mai mare măsură specialiştii din agricultură la elaborarea măsurilor agrozootehnice, la generalizarea prin diferite forme a celor mai bune metode care şi-au dovedit eficienţa practică. Cu toate acestea, în munca noastră mai există încă o serie de deficienţe. Consider că permanenţa consiliilor nu a folosit în suficientă măsură metoda studierii diferitelor aspecte ale activităţii cooperativelor prin brigăzi alcătuite din cei mai buni specialişti. Munca de îndrumare şi control efectuată de consiliile agricole lasă încă de dorit. In multe cazuri, specialiştii consiliilor vizitează într-o zi un număr mare de cooperative, cu care ocazie transmit unele sarcini sau culeg date, fără însă a face un control amănunţit pe cîmp sau în sectorul zootehnic. Asemenea control nu are efect şi nu constituie sprijin pentru unitatea respectivă. Conştienţi de lipsurile ce le avem, cu sprijinul organelor de partid, va trebui să îmbunătăţim pe viitor nivelul muncii consiliilor agricole în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor ce ne revin din grandiosul program al partidului de dezvoltare a economiei în următorii ani. Cuvîntul tovarăşei Viorica Gordescu, învăţătoare, Şcoala medie nr. 2 Tîrnăveni Conferinţa regională de partid are loc în condiţiile cînd oamenii muncii din patria noastră muncesc cu însufleţire, cu devotament şi entuziasm pentru întîmpinarea cu noi succese a Congresului al IV-lea al P.M.R., eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului nostru şi a poporului muncitor din Republica Populară Română. Raionul Tîrnăveni se prezintă la Conferinţa regională de partid cu un bilanţ de însemnate realizări în toate domeniile de activitate. Nu voi aminti, în cuvîntul meu decît cîteva din realizările şi preocupările colectivelor de cadre didactice pentru înfăptuirea sarcinilor pe linie de învăţămînt în perioada la care se referă darea de seamă. Şcoala medie nr. 2 din oraşul Tîrnăveni , în care lucrez, este o realizare a planului de şase ani în raionul nostru. De la 41 clase cu 1.236 elevi în 1959, în prezent şcoala noastră are peste 50 de clase, în care învaţă înfrăţiţi în muncă 1.648 elevi, români şi maghiari. Numărul cadrelor didactice a sporit de la 62 la 79. Crearea condiţiilor materiale şi încadrarea cu cadre tot mai bine pregătite au oferit şcolii noastre posibilităţi sporite de la an la an, pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor instructiv-educative, pentru ridicarea calităţii muncii noastre şi a educării elevilor la un nivel tot mai înalt din punct de vedere ştiinţific, în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, al dragostei şi atitudinii înaintate faţă de muncă, al principiilor moralei comuniste. Aşa de exemplu, la sfîrşitul anului şcolar 1964—- 1965, numărul elevilor promovaţi, în şcoala noastră a fost cu 10 la sută mai mare decît la sfîrşitul anului 1959— 1960. Aceste rezultate au fost posibile datorită faptului că în şcoala noastră există o organizaţie de partid puternică, în care activează tovarăşi cu experienţă îndelungată în munca de partid. Organizaţia de bază din Şcoala medie nr. 2 din Tîrnăveni a pus în centrul preocupărilor sale educarea politică, ideologică şi profesională a membrilor şi candidaţilor de partid şi a cadrelor fără de partid. In acest scop a luat măsuri pentru ca toate cadrele didactice să participe la învţămîntul ideologic, iar pentru personalul administrativ să se organizeze cicluri de conferinţe. Ca urmare a muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază, marea majoritate a profesorilor şi învăţătorilor din şcoala noastră au o bună pregătire politică, ideologică şi profesională şi luptă pentru realizarea sarcinilor trasate de partid. Ca intelectuală crescută şi educată de regimul nostru democrat-popular, îmi exprim sincera şi profunda mea adeziune la măreţul program al înfloririi patriei şi bunăstării poporului muncitor, expus cu atîta claritate în proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român şi asigur Conferinţa regională de partid că nu voi precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce revin şcolii în care muncesc, din aceste proiecte de Directive, că voi folosi toată priceperea şi puterea mea de muncă, tot elanul, pentru educarea tinerei generaţii, că voi munci cu înflăcărare pentru înfăptuirea luminosului program al prosperităţii patriei noastre socialiste, al creşterii bunăstării materiale şi culturale a întregului popor«.^ 3