Steaua Roşie, iunie 1965 (Anul 17, nr. 128-153)

1965-06-22 / nr. 146

Lucrările Conferinţei regionale de partid Cuvîntul tovarăşului general maior Vasile Milea In proiectul de Directive ale Congre­sului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român, se prevede pentru viitorii cinci ani continuarea neabătută a industriali­zării socialiste a ţării şi în cadrul aces­teia dezvoltarea cu prioritate a produc­ţiei mijloacelor de producţie, concomi­tent cu creşterea şi perfecţionarea con­tinuă a producţiei, bunurilor de consum; lărgirea bazei de materii prime a in­dustriei, prin atragerea în circuitul eco­nomic a noi resurse; îmbunătăţirea con­tinuă a repartizării forţelor de producţie pe teritoriul ţării. Pentru unităţile noastre militare, ma­rile realizări ale poporului muncitor sub conducerea înţeleaptă a Partidului Mun­citoresc Român, au contribuit la dotarea armatei cu o tehnică de prim rang, în mare parte produsă de către uzinele noastre, la asigurarea unei temeinice baze materiale pentru instruirea milita­rilor, a permis mecanizarea în întregime a unităţilor noastre militare, făcîndu-le capabile să ducă acţiuni de luptă pe orice teren şi în orice condiţii şi să fie gata în orice moment să apere marile realizări ale poporului nostru. In armată au fost create toate condi­ţiile pentru ca pregătirea ofiţerilor să ţină permanent pasul cu dezvoltarea tehnicii de luptă, cu tot ceea ce apare nou în ştiinţa şi arta militară. In ultimii ani a crescut în mod substanţial numărul cadrelor cu studii militare superioare, al ofiţerilor cu înaltă calificare tehnică. In prezent, un număr însemnat de ofiţeri sunt absolvenţi ai Academiei u­itare sau ai altor institute de învăţămînt superior; ponderea inginerilor şi tehnicienilor re­prezintă o pătrime din totalul ofiţerilor armatei noastre. Invăţînd să mînuiască cu pricepere tehnica de luptă şi aparatura modernă din înzestrare, militarii noştri dobîndesc totodată cunoştinţe şi deprinderi folositoa­re în activitatea ce o desfăşoară ulterior în diferitele sectoare ale economiei naţio­nale. Noi sîntem perfect conştienţi de sarcinile ce ne revin în organizarea te­meinică a activităţii de pregătire militară cu tinerii veniţi să-şi satisfacă serviciul militar, în educarea lor în spiritul dra­gostei faţă de partidul nostru scump, faţă de poporul nostru. Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea, proiectul de Statut al Partidu­lui Comunist Român, au fost primite de către militarii din unităţile noastre cu mare satisfacţie şi neţărmurită bucurie. Ei sînt hotărîţi să-şi închine toată ener­gia şi puterea de muncă înfăptuirii mă­reţelor obiective ale planului cincinal, contribuind din plin prin munca lor la ridicarea ţării noastre pe noi culmi ale progresului şi bunăstării, principiile călăuzitoare formulate în ea ne ajută zi de zi în orientarea ideologi­că şi estetică, întărindu-ne totodată convingerea că numai pe calea artei realiste — expresie fidelă a societăţii noastre socialiste — putem sluji cu ade­vărat cultura înfloritoare a României so­cialiste. îndrumarea ideologică de către partid înseamnă pentru noi, şi în acti­vitatea creatoare ca şi în munca redac­ţională, cea mai mare exigenţă şi cea mai sigură unitate de măsură. Practica redacţională de zi cu zi, desfăşurată în colectiv de ani de zile, ne-a convins ce valoare uriaşă reprezintă îndrumarea susţinută de către partid în activitatea noastră creatoare, această practică ne-a convins că toate succesele obţinute de revista „Igaz Szó" se datoresc îndrumă­rii ideologice creatoare şi ştiinţific fun­damentate din partea partidului nostru. Mai concret spus, ele se datoresc fap­tului că activitatea colectivului nostru redacţional este îndrumată cu grijă şi dragoste părintească deosebită şi cu e­­xigenţă tovărăşească de către Comitetul regional de partid. Scriitorii din regiunea noastră, ca şi cei din întreaga ţară, sînt pătrunşi de un ideal comun şi urmăresc acelaşi scop. Slujirea cauzei noastre comune, desă­­vîrşirea construcţiei socialiste, dragostea şi ataşamentul fierbinte faţă de patria socialistă, Republica Populară Română, asigură unitatea de granit şi sudează în­tr-o comunitate frăţească pe scriitorii poporului român şi pe cei ai naţionali­tăţilor conlocuitoare. Sîntem fericiţi că putem cînta într-un cor impunător, a­­vînd în primele rînduri maeştri străluciţi ai scrisului ca : Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Horváth Imre şi mulţi alţii, fiindcă experienţa a două decenii dovedeşte un mare adevăr, şi anume : cîntînd împreună, glasul nostru răsună şi el, mai tare, mai curat, nuan­ţele specifice melodiilor noastre sînt, şi ele, mai frumoase, mai bogate şi mai expresive. Partidul ne-a încredinţat ca sarcină de onoare crearea unor opere combative, frumoase şi trainice. Făcînd ca în atelierele scriitorilor, în cuvîntul scris să răsune diapazonul idealurilor re­voluţionare ale veacului, noi grăbim de fapt victoria scumpei cauze a inimii şi conştiinţei noastre. Există oare vreo pie­­dică în calea acestor cuvinte de foc ? Există oare vreo forţă care să frîneze zborul fanteziei poetice ? Ofensiva vic­torioasă a socialismului în ţara noastră trasează o traiectorie luminoasă şi lite­raturii Iar vînturile de primăvară ce ne împrospătează viaţa, fac să răsune lira de aur al lui Orfeu şi pe afară , peste oraşe şi cîmpii dar şi înăuntru , în ini­mile oamenilor. In această armonie per­fectă de ce nu s-ar înălţa nestăvilit şi cîntecul muzelor ? ! Cîntecul muzelor, cîntecul socialismului victorios răsună tot mai puternic în inimile noastre, căci viaţa noastră este întru totul a poporu­lui şi patriei noastre iubite, Republica Populară Română, iar inima ne bate pen­tru forţa ei conducătoare, partidul co­muniştilor,­nizate în proporţie de 50—55 la sută, iar la încărcat de 55—60 la sută. Datorită înzestrării cu mijloace meca­nizate a exploatărilor forestiere şi price­perii oamenilor muncii care mînuiesc teh­nica modernă, am ajuns ca la sfîrşitul a­­nului 1964, 53 la sută din lucrările de doborît şi secţionat şi 78 la sută din cele de încărcat să fie executate cu mijloace mecanice, faţă de numai 7,7­ la sută, res­pectiv 3 la sută, la finele anului 1959. Organizaţiile de bază şi conducerile tehnico-administrative s-au preocupat in permanenţă pentru ca din masa lemnoa­să prelucrată să se obţină valori cît mai mari şi un volum sporit de produse de calitate superioară. Astfel, dacă în anul 1959, la C.I.L. Gălăuţaş dintr-un m­c de masă lemnoasă se realiza o valoare de numai 629 lei, în prezent se realizează o valoare de 1.202 lei, adică, cu 88 la sută mai mare decît la începutul sesena­tului. Muncind cu devotament şi abnegaţie, oamenii muncii din raionul nostru au realizat planul producţiei globale şi mar­fă pe primele 5 luni din acest an în proporţie de 101 la sută, obţinînd eco­nomii la preţul de cost de 139.000 lei. Productivitatea muncii planificată s-a realizat în proporţie de 103 la sută. Trebuie să arăt că în activitatea noas­tră au existat şi unele neajunsuri, elimi­narea cărora în viitor trebuie să stea în centrul preocupărilor noastre. De exem­plu, sînt folosite încă în prea mică mă­sură tractoarele şi alte instalaţii la scosul şi apropiatul materialului lemnos. Noi, cei care sîntem chemaţi să îndru­măm gospodărirea cu grijă a economiei forestiere — această mare bogăţie a pa­triei noastre — vom mobiliza prin orga­nizaţiile de partid pe toţi muncitorii fo­restieri pentru aplicarea întocmai a pre­vederilor Directivelor. Cuvîntul tovarăşului Ioan Lapohos, rectorul Institutului pedagogic din Tg.-Mureş Realizările obţinute de institutul nos­tru, precum şi realizările de pretutindeni, sînt o dovadă grăitoare a grijii perma­nente a partidului şi guvernului, grijă şi atenţie care s-au manifestat din partea con­ducerii superioare a partidului nostru şi prin vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu la institutul nostru. Această vizită a consti­tuit un imbold în munca întregului co­lectiv didactic din institut şi un stimu­lent în ridicarea calităţii activităţii didac­­tico-ştiinţifice. Indicaţiile preţioase pri­mite din partea conducerii de partid cu această ocazie, constituie un îndreptar sigur în ridicarea nivelului ideologic-ştiin­­ţific al învăţămîntului, în educarea co­munistă a studenţilor. Cadrele noastre didactice dau o inter­pretare competentă materialului ştiinţific, în lumina filozofiei marxist-leniniste, în lumina documentelor de partid, manifes­tă fermitate în combaterea ideologiei burgheze şi tratează problemele cuprinse în cursuri în strînsă legătură cu politica partidului, de sarcinile desăvîrşirii con­strucţiei socialiste în ţara noastră, adu­­cînd şi prin aceasta o contribuţie însem­nată la educarea studenţilor în spiritul unei concepţii ştiinţifice despre lume şi societate. Conform programelor analitice, care se îmbunătăţesc an de an, pe mă­sura perfecţionării profilului institutului, studenţii noştri primesc o pregătire te­meinică la cursuri, seminarii şi la lucră­rile de laborator. Pînă în prezent, insti­tutul nostru a dat învăţămîntului general de 8 ani 335 cadre didactice. Corpul didactic al institutului nostru întregeşte activitatea sa instructiv-educa­­tivă şi cu o activitate ştiinţifică. Temele cuprinse în planurile de muncă ştiinţi­fică, s-au cristalizat în anii trecuţi şi sunt adecvate profilului institutului nostru şi posibilităţilor noastre. Ele se orientează pe de o parte, în spre rezolvarea unor probleme de importanţă practică ale di­feritelor unităţi industriale şi agricole din localitate sau din apropiere şi, pe de altă parte, în spre rezolvarea problemelor le­gate de metodicile predării diferitelor obiecte în şcolile de cultură generală, medii şi superioare, în­spre problemele teoretice. Sîntem conştienţi de faptul că în acti­vitatea noastră există şi lipsuri. Va trebui să găsim metodele cele mai eficace ca studenţii noştri să-şi însuşească stilul de muncă adecvat învăţămîntului superior într-un timp cît se poate de scurt, să studieze în mod individual şi profund cu toţii literatura de specialitate. In numele tuturor cadrelor didactice din institut, asigur Conferinţa regională de partid că vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente, vom munci perseve­rent pentru formarea studenţilor noştri în spiritul dragostei faţă de partidul nos­tru, al ataşamentului faţă de cauza so­cialismului, pentru ca să devină profesori bine pregătiţi, cu înaltă conştiinţă cetă­ţenească, care să facă faţă cu cinste în­datoririlor ce le revin. Cuvîntul tovarăşului Győző Hajdú, scriitor, redactor-şef adjunct al revistei „Igaz szó" Am studiat cu deosebită atenţie şi cu profund interes proiectele de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M R. şi proiectul de Statut al P.C.R. „Partidul Comunist Român — subliniază proiectul Statutului — îşi întemeiază întreaga ac­tivitate pe învăţătura marxist-leninistă, aplicînd-o în mod creator la condiţiile şi particularităţile specifice ţării noas­tre". Această constatare nu e doar o simplă definiţie teoretică. Viaţa de toate zilele, practica revoluţionară a construi­rii socialismului, înţeleaptă politică inter­nă şi externă a partidului şi guvernu­lui, rolul de conducător şi organizator al P.M.R. pătrunzînd întreaga noastră viaţă economică şi socială — toate aces­tea dovedesc cu prisosinţă adevărul mai sus enunţat. Proiectele de Directive şi proiectul de Statut sînt noi dovezi grăi­toare ale politicii marxist-leniniste, crea­toare a partidului nostru. Poporul muncitor a luat cunoştinţă cu adîncă mulţumire despre aceste docu­­mente de însemnătate istorică. Ele ne-au convins încă o dată pe noi toţi că poli­tica ştiinţifică, consecvent revoluţionară a P.M.R., concentrează într-o unitate de granit uriaşa forţă creatoare a maselor de oameni ai muncii. In fruntea po­porului nostru stă un partid puternic, cu rîndurile strîns unite, disciplinat şi com­bativ, legat cu mii de fire de clasa mun­citoare, de întreg poporul — iată ce ilustrează minunatul program de luptă şi activitate concretizat în proiectele de Directive şi în proiectul de Statut. In fabrici şi uzine, pe şantiere şi ogoa­re, în toate ramurile de activitate po­porul întîmpină cu avînt creator cel de-al IV-lea Congres al partidului. In a­­ceastă nobilă muncă patriotică, ducînd la victoria definitivă a cauzei clasei mun­citoare, fiii poporului român şi cei ai na­ţionalităţilor conlocuitoare, muncesc şi luptă cot la cot, înaintînd într-o neştir­bită şi frăţească unitate partinică. Con­secvenţa politicii marxist-leniniste a par­tidului în problema naţională a asigurat naţionalităţilor conlocuitoare deplina e­­galitate în drepturi cu poporul român, egalitate consfinţită de Constituţia R P.R. A­ceastă fraternitate şi deplină egalitate în drepturi se vădeşte în faptul că oa­menii muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare pot fi văzuţi alături de fiii poporului român în toate domeniile ac­tivităţii economice şi culturale, în mun­ca de partid şi de stat. „Omul potrivit la locul potrivit" spune o veche zicală românească. In patria noastră toţi cetă­ţenii îşi pot desfăşura — indiferent de naţionalitate — şi în cele mai favora­bile condiţii — activitatea creatoare, slujind la locul cel mai potrivit, cu ca­pacităţile de care dispun — cauza con­strucţiei socialiste. Politica înţeleaptă şi rodnică a parti­dului în problema naţională se concreti­zează magistral în înfăptuirea revoluţiei culturale şi în dezvoltarea culturii socia­liste din patria noastră. Minorităţilor na­ţionale li se asigură folosirea liberă a limbii materne , învăţămîntul de toate gradele în limba maternă, în ţara noas­tră — apar, de asemenea cărţi, reviste şi ziare, funcţionează teatre, cămine cul­turale şi posturi de radio-emisiune în limbile minorităţilor naţionale. Educaţia tineretului şi activitatea culturală desfă­şurată în limba minorităţilor naţionale face parte integrantă din munca de creaţie şi educaţie menită să asigure în­florirea culturii unitare, socialiste în R.P.R. Obiectivele acestei activităţi crea­toare şi educative sînt determinate de însăşi noua bază socialistă şi de slujirea desăvîrşirii construcţiei socialiste. Cultu­ra socialistă a poporului român şi a na­ţionalităţilor conlocuitoare se dezvoltă pe temeiul aceloraşi factori economici şi politici, oglindind şi dezvoltînd mai departe aceeaşi bază economică. Iată cum, activitatea revistei „Igaz Szó" — organ în limba maghiară a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. — care apare de mai bine de 13 ani în oraşul nostru, devine parte integrantă şi orga­nică a creaţiei literare din patria noas­tră, îmbogăţind an de an cultura socia­listă a ţării. La consfătuirea cu oamenii de cultură şi artă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a formulat precis şi fără e­­chivoc politica partidului în domeniul artei şi literaturii. Este o politică de largi perspective, deschizînd posibilităţi neli­mitate creaţiei literare şi mînuind cu fină sensibilitate problemele spinoase ale artei. Am fost cu toţii adînc impre­sionaţi de această cuvîntare, pentru că STEAUA ROȘIE Cuvîntul tovarăşului Ioachim Haţegan, prim-secretar al Comitetului raional de partid Luduş Mă voi referi la preocuparea Comite­tului raional de partid Luduş pentru în­tărirea muncii de partid în vederea mo­bilizării oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de plan, îndeosebi în agricul­tură, care ocupă un loc important în economia raionului nostru. Membrii comitetului, aparatul său şi alţi activişti au acordat un ajutor efectiv organizaţiilor de bază în munca lor de educare a membrilor şi candidaţilor de partid, în întărirea numerică şi calitativă a rindurilor partidului. Au fost oganizate schimburi de experienţă între instructorii şi secretarii organizaţiilor de bază, întărirea organizaţiilor de bază din cooperativele agricole de producţie, îm­bunătăţirea continuă a muncii de partid au dus la o mai strînsă legătură a comu­niştilor cu masa de cooperatori, a creat posibilităţi organizaţiilor de bază de a cuprinde toate sectoarele producţiei, a dus la creşterea prestigiului şi influenţei organizaţiilor de partid, la creşterea ca­pacităţii lor de mobilizare a ţăranilor cooperatori la realizarea sarcinilor. In raionul Luduş, griul, porumbul şi sfecla de zahăr, ca principale culturi, au crescut în ultimii ani simţitor, atît ca suprafaţă cît şi ca producţii pe hectar. Astfel în anul 1964 a­­ realizat o pro­ducţie mai mare la hectar faţă de 1960 la griu cu 13 la sută, la porumb cu 33 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 18 la sută. Cele 5 gospodării agricole de stat din raion au realizat în anul 1964 producţii medii de 2.402 kg la grîu şi 3.562 kg porumb la hectar. La baza acestor rezultate a stat conti­nua creştere a gradului de mecanizare a lucrărilor, sporirea cantităţilor de îngră­şăminte, aplicarea de măsuri agrozoo­tehnice etc. In proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. se pre­vede ca în perioada 1966—1970 pro­ducţia să crească la grîu cu 17 la sută, la porumb cu 26 la sută, iar la sfecla de zahăr cu 39 la sută, prin sporirea recoltelor la hectar. Producţiile obţinute la C.A.S. şi coo­perativele agricole de producţie fruntaşe din raionul nostru, demonstrează că sar­cinile prevăzute în proiectul de Directive pot fi realizate şi chiar depăşite. Consider că ar fi deosebit de utilă în­fiinţarea în cadrul regiunii noastre a cel puţin un centru de încercare a maşinilor şi tractoarelor, al Institutului de cerce­tări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii în condiţii de pantă, care să studieze comportarea maşinilor şi să facă propuneri uzinelor constructoare în func­ţie de constatările făcute. Vom lupta în continuare pentru întă­rirea organizaţiilor de partid, pentru creşterea rolului lor conducător şi a influenţei lor în masă, în vederea mobi­lizării tuturor oamenilor muncii din ra­ion pentru a-şi aduce contribuţia din plin la desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră. Cuvîntul tovarăşului Iosif Masca, preşedintele cooperativei agricole Cucerdea ln proiectul de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al P.M.R. se arată că în sec­torul vegetal obiectivul principal rămîne în continuare creşterea producţiei de ce­reale, în special de grîu şi porumb. Pen­tru a ilustra preocuparea noastră privind sporirea producţiei cerealiere este sufi­cient să arăt că faţă de 1962, suprafaţa cultivată cu grîu a crescut de la 770 ha la 805 ha, iar producţia globală de la 907 tone la 1.030 tone. La porumb, suprafaţa destinată acestei culturi a crescut de la 445 ha la 493 ha, iar producţia globală — de la 950 tone la 1.086 tone. De ase­menea, o atenţie deosebită s-a acordat şi culturii sfeclei de zahăr, pe care am extins-o de la 210 ha la 300 ha, înregis­­trîndu-se o creştere a producţiei de la 3.170 tone, la 4.839 tone. Sporirea producţiilor la ha a fost de­terminată de grija comitetului de partid, a consiliului de conducere, a specialişti­lor din unitatea noastră, care la ampla­sarea culturilor au ţinut cont de gradul de mecanizare şi tipul de sol, folosirea pe scară largă a îngrăşămintelor organice şi chimice, a seminţelor din cele mai productive soiuri de grîu, şi cei mai va­loroşi hibrizi dubli de porumb, etc. Datorită politicii partidului nostru de a înzestra agricultura cu tractoare şi ma­şini agricole moderne, şi în cooperativa noastră agricolă a crescut an de an nu­mărul tractoarelor, suprafeţele lucrate me­canizat. Dacă în anul 1962 cooperativa noastră era deservită de 7 tractoare, 2 se­mănători SU 29, iar pentru semănatul porumbului nu exista nici o semănătoare mecanică, în prezent pe ogoarele uni­tăţii noastre lucrează 20 tractoare mo­derne, 5 semănători pentru cereale păioa­­se, 6 semănători pentru porumb, 4 com­bine şi alte maşini agricole. Ca toţi oamenii muncii din ţara noas­tră, şi noi, ţăranii cooperatori din Cucer­dea am primit cu mare bucurie şi satisfac­ţie proiectul de Directive ale celui de-al IV-lea Congres al P.M.R. cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în pe­rioada anilor 1966—1970, precum şi proiectul de Statut al P.C.R. In cadrul dezbaterilor ce au avut loc, a reieşit în­sufleţirea şi dorinţa ţăranilor cooperatori pentru a munci astfel încît să aducă o contribuţie de seamă la îndeplinirea și depășirea prevederilor din proiectul de Directive ce se referă la dezvoltarea agri­culturii noastre socialiste. Cuvîntul tovarăşului Petru Ţăran, prim-secretar al Comitetului raional de partid Topliţa Darea de seamă a Comitetului regio­nal de partid prezentată în faţa noastră de către tovarăşul prim-secretar Iosif Banc a făcut o amplă analiză asupra felului cum organele şi organizaţiile de partid au mobilizat oamenii muncii la înfăptui­rea sarcinilor ce au revenit regiunii noas­tre din Directivele celui de-al lll-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român, însemnate succese au fost obţinute şi în raionul Topliţa. In cei 5 ani ai şesenatului, producţia industrială globală a raionului nostru a crescut cu 74 la sută, iar pro­ductivitatea muncii a sporit cu 44 la sută, din care în industria de prelucrare supe­rioară a lemnului cu 90 la sută. Preţul de cost a fost redus faţă de plan cu 18 mi­lioane lei, iar beneficiul obţinut pe raion peste plan însumează 10 milioane. Aceste realizări au fost posibile dato­rită faptului că organizaţiile de partid au condus cu competenţă crescîndă activi­tatea economică din întreprinderile raio­nului, au analizat temeinic şi multilateral factorii care au influenţat îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi au ela­borat măsuri politice, organizatorice şi tehnico-economice concrete, care au asi­gurat obţinerea unor rezultate din ce în ce mai bune. Congresul al lll-lea al partidului a tra­sat sarcină economiei forestiere ca în ex­ploatări să se extindă în aşa fel mecani­zarea, încît la sfîrşitul anului 1965, lucră­rile de doborît şi secţionat să fie meca­ Cuvîntul tovarăşului Bela Cseresznyés, vicepreşedinta al Consiliului agricol regional în perioada care a trecut de la ultima conferinţă regională de partid, şi în sec­torul cooperatist al agriculturii au fost obţinute unele rezultate, relevate de alt­fel şi în darea de seamă prezentată. Ve­niturile băneşti ale cooperativelor agricole au crescut în anul trecut cu aproape 80 milioane lei faţă de anul 1963. Este un fapt pozitiv că un număr însemnat de cooperative agricole, prin producţiile medii realizate la porumb s-au ridicat la nivelul gospodăriilor de stat, dovedind prin aceasta că şi în aceste unităţi există posibilităţi şi rezerve însemnate pentru sporirea producţiei. Deşi veniturile din zootehnie au sporit în 1964, faţă de 1963 cu aproximativ 19 milioane de lei, rezultatele înregistrate în acest sector nu sînt încă satisfăcătoare. Efectivele de animale nu au înregistrat sporurile planificate, producţiile obţinute sînt încă scăzute în cele mai multe uni­tăţi. Consider că principala cauză a pro­ducţiilor mici realizate în sectorul creş­terii bovinelor este structura necorespun­zătoare a turmei. La 1 iunie 1965 din totalul bovinelor, vacile şi junincile re­prezentau doar 33 la sută, iar în raioa­nele Ciuc, Luduş şi Topliţa numai 30 la sută. Această situaţie ne obligă să luăm toate măsurile în vederea realizării nu­mărului de vaci planificate, astfel ca în următorii 2—3 ani acestea să reprezinte cel puţin 45 la sută din efectiv. Pe baza proiectului de Directive, care prevede ca o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea creşterii animalelor asigura­rea unei furajări raţionale prin raţii echi­librate, extinderea culturilor de lucernă, trifoi, sparcetă, orz şi ovăz, noi va trebui să rezolvăm în scurt timp problema fu­rajelor bogate în proteine. In acest scop va fi necesar să elaborăm în mod mai concret măsurile agrotehnice pentru fie­care cultură furajeră în parte, să asigurăm producerea seminţelor necesare. Tot pe linia asigurării furajelor, atenţia noastră trebuie să fie îndreptată spre îmbunătă­ţirea păşunilor şi fîneţelor, care în regiu­ne ocupă peste 380.000 de ha şi care în prezent dau producţii cu totul neco­respunzătoare. Ne bucură nespus de mult că în anii viitorului cincinal vom dispune de îngră­şăminte chimice şi pentru fertilizarea pă­şunilor şi fîneţelor. Ingrăşămintele chi­mice constituie doar unul din factorii principali în îmbunătăţirea păşunilor. Consider că ar fi necesar ca, Consiliul Superior al Agriculturii să pornească o acţiune de inventariere a păşunilor şi fî­neţelor. Pe această bază să excludem din folosinţa agricolă acele suprafeţe care sînt împădurite. In schimbul acestora să primim din fondul silvic acele terenuri care vor corespunde păşunatului după ce vegetaţia forestieră se va exploata. Coo­perativele agricole vor trebui să-şi preva­dă în planurile lor de producţie şi finan­ciare un volum mai mare de zile-muncă, fonduri băneşti şi materiale necesare exe­cutării lucrărilor de curăţire a păşunilor. Folosind cu cea mai mare economici­tate aceste fonduri cît şi cele alocate de către stat, vom putea să îmbunătăţim în fiecare an aproximativ 20.000 ha de pă­şune. Darea de seamă s-a referit la unele aspecte negative legate de folosirea­ ra­ţională a zilelor-muncă. Aş vrea doar să aduc unele completări care să scoată şi mai mult în evidenţă posibilităţile ce le avem în îmbunătăţirea muncii în această direcţie. Din analiza consumului de zile-muncă rezultă că nu întotdeauna se respectă normele stabilite de adunările generale; se acordă multe zile-muncă pentru acti­vităţi neproductive. Astfel, în 1964 pen­tru aşa-zise „alte munci" s-a consumat un număr de 820.000 zile-muncă. Eco­nomisirea acestora ar fi însemnat 12,4 milioane lei în plus pentru cooperativele agricole, mărindu-se în acest fel valoa­rea zilei-muncă. Aș vrea să mă refer în cîteva cuvinte asupra activității consiliilor agricole. Se poate aprecia că aceste organe ale agri­culturii din regiune, au adus o contribu­ţie de seamă la întărirea economi­co-orga­­nizatorică a cooperativelor agricole. Ele au reuşit să atragă în mai mare măsură specialiştii din agricultură la elaborarea măsurilor agrozootehnice, la generaliza­rea prin diferite forme a celor mai bune metode care şi-au dovedit eficienţa prac­tică. Cu toate acestea, în munca noastră mai există încă o serie de deficienţe. Consider că permanenţa consiliilor nu a folosit în suficientă măsură metoda stu­dierii diferitelor aspecte ale activităţii cooperativelor prin brigăzi alcătuite din cei mai buni specialişti. Munca de îndru­mare şi control efectuată de consiliile agricole lasă încă de dorit. In multe cazuri, specialiştii consiliilor vizitează în­­tr-o zi un număr mare de cooperative, cu care ocazie transmit unele sarcini sau culeg date, fără însă a face un control amănunţit pe cîmp sau în sectorul zoo­tehnic. Asemenea control nu are efect şi nu constituie sprijin pentru unitatea respectivă. Conştienţi de lipsurile ce le avem, cu sprijinul organelor de partid, va trebui să îmbunătăţim pe viitor nivelul muncii consiliilor agricole în vederea realizării şi depăşirii sarcinilor ce ne revin din gran­diosul program al partidului de dezvol­tare a economiei în următorii ani. Cuvîntul tovarăşei Viorica Gord­escu, învăţătoare, Şcoala medie nr. 2 Tîrnăveni Conferinţa regională de partid are loc în condiţiile cînd oamenii muncii din patria noastră muncesc cu însufleţire, cu devotament şi entuziasm pentru întîmpi­­narea cu noi succese a Congresului al IV-lea al P.M.R., eveniment de importanţă istorică în viaţa partidului nostru şi a poporului muncitor din Republica Popu­lară Română. Raionul Tîrnăveni se prezintă la Con­ferinţa regională de partid cu un bilanţ de însemnate realizări în toate domeniile de activitate. Nu voi aminti, în cuvîntul meu decît cîteva din realizările şi pre­ocupările colectivelor de cadre didactice pentru înfăptuirea sarcinilor pe linie de învăţămînt în perioada la care se referă darea de seamă. Şcoala medie nr. 2 din oraşul Tîrnă­veni , în care lucrez, este o realizare a planului de şase ani în raionul nostru. De la 41 clase cu 1.236 elevi în 1959, în prezent şcoala noastră are peste 50 de clase, în care învaţă înfrăţiţi în muncă 1.648 elevi, români şi maghiari. Numărul cadrelor didactice a sporit de la 62 la 79. Crearea condiţiilor materiale şi înca­drarea cu cadre tot mai bine pregătite au oferit şcolii noastre posibilităţi sporite de la an la an, pentru înfăptuirea cu succes a sarcinilor instructiv-educative, pentru ridicarea calităţii muncii noastre şi a educării elevilor la un nivel tot mai înalt din punct de vedere ştiinţific, în spiritul patriotismului socialist şi al inter­naţionalismului proletar, al dragostei şi atitudinii înaintate faţă de muncă, al principiilor moralei comuniste. Aşa de exemplu, la sfîrşitul anului şcolar 1964—- 1965, numărul elevilor promovaţi, în şcoala noastră a fost cu 10 la sută mai mare decît la sfîrşitul anului 1959— 1960. Aceste rezultate au fost posibile dato­rită faptului că în şcoala noastră există o organizaţie de partid puternică, în ca­re activează tovarăşi cu experienţă înde­lungată în munca de partid. Organizaţia de bază din Şcoala medie nr. 2 din Tîr­năveni a pus în centrul preocupărilor sale educarea politică, ideologică şi pro­fesională a membrilor şi candidaţilor de partid şi a cadrelor fără de partid. In acest scop a luat măsuri pentru ca toate cadrele didactice să participe la învţă­­mîntul ideologic, iar pentru personalul administrativ să se organizeze cicluri de conferinţe. Ca urmare a muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază, marea majoritate a profesorilor şi învăţătorilor din şcoala noastră au o bună pregătire politică, ideologică şi profesională şi luptă pentru realizarea sarcinilor trasate de partid. Ca intelectuală crescută şi educată de regimul nostru democrat-popular, îmi ex­prim sincera şi profunda mea adeziune la măreţul program al înfloririi patriei şi bunăstării poporului muncitor, expus cu atîta claritate în proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român şi asigur Conferinţa regională de partid că nu voi precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce revin şcolii în care mun­cesc, din aceste proiecte de Directive, că voi folosi toată priceperea şi puterea mea de muncă, tot elanul, pentru edu­carea tinerei generaţii, că voi munci cu înflăcărare pentru înfăptuirea luminosu­lui program al prosperităţii patriei noas­tre socialiste, al creşterii bunăstării mate­riale şi culturale a întregului popor«.^ 3

Next