Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)

1989-01-13 / nr. 10

TINEREŢE — Chemările Carpaţilor „Chemarea necunoscutului“ se numeşte cartea apărută în colec­ţia „Delfin“ care avea să-l pro­pulseze pe tînărul inginer Florea Frandeş spre o mare pasiune: muntele, m­ai depărtat de ase­menea reliefuri. Reghinul natal nu a contribuit în acest sens, în schimb, Braşovul studenţiei i-a deschis­ drum spre cotele alpine. „Silex" se numea cercul de tu­rism montan în care a activat ca student. întors la Reghin, ca inginer la „Republica“, nu uită chemarea munţilor, întemeiază, împreună cu alţi colegi, un cerc de turism montan cu nume de arbust carpatin: „Larix“. După un­ an ... virează spre speologie. Sub patronajul clubului „Meta­lul“ ia fiinţă Cercul speo am­in, afiliat Federaţiei Române de Tu­rism Alpin. Primele . .. ascen­siuni: premiul de debut — 1986, premiul I la etapa finală a con­cursului republican de speologie 1987. Rezultate remarcabile în probele artistice la concursul .Speologia — ştiinţă, artă, pa­­siune“. Locul întîi pe judeţ la „Cântarea României“ cu diapo­­rali­a „Tainele munţilor“, pre­­m­ul II la faza pe ţară. Semn că muntele uneşte, soli­­tarizează, o prietenie statornică, undată pe temelia aceleiaşi pa­siuni, a unit intr-un întreg de iiţiativă şi de acţiune unspraze­­ce tineri. Alături de Florea, la mie şi la greu — Călin Uţă, Ti­­periu şi Margi­traţiu, Mircea Martin, Petrica Mureşan, Em­il Papuc, Viorel Panţîr, Kun Ist­ván, Ileon David, Carmen Buciu, structuraţi pe echipe strict spe­cializate, de concurs, foto, de ortografiere. Dotare bună. Le­­pseşte doar un costum de sca­­andru. Antrenamente foarte severe, ■istematice, cu simularea situa­­iilor reale din peşteri, baremu­­ile concursurilor fiind drastice tehnică speo, căţărare liberă, stare, probe teoretice şi soc­­iale). Deşi cifra peşterilor româneşti ortografiate este impresionantă - 11.000 — „petele albe“ nu lip­esc în teritoriul speologiei. -- Un potenţial turistic fantas­tul — confirmă inginerul Fran­­deş. Revelaţii? Este co­pleşitor să te ştii prima fiinţă umană care îşi înscrie trecerea în praful nea­tins de milenii. Să vezi cu o­­chii proprii urmele de 11.000 de ani ale omului preistoric în peş­tera Ciur­îs-buc din Pădurea Cra­iului. — Situaţii-limită? — Nu lipsesc. Nimic mai în­grozitor decît suspendat în coar­dă deasupra hăurilor, în bezna unei peşteri. Salvamontul nu te mai poate ajuta. Ajută-te singur! Cătunări, piţonări la liber. Tre­buie evitat accidentul, trebuie păstrată, cu orice preţ, cunoş­tinţa. Asemenea situaţii sunt, to­tuşi, rare. Mai sunt multe de făcut — a­­flu — în domeniul amenajării şi al ocrotirii minunilor subpămîn­­tene (in alte ţări se amenajează peşteri mult mai modeste). Peş­teri unice în Europa prin forma­ţiile cristaline, precum Peştera Fagului sau Pojarul Poliţei, au fost cărate cu sacii. Uşile­­ di­namitate. O stalactită de 20 de centimetri o creează natura în cîteva mii de ani. Atentatul cri­­minal se petrece într-o fracţiune de secundă. Vandalismul nu oco­leşte, din păcate, în gest repro­babil, mirajul subpămîntean. Mai sînt multe de făcut pe planul educaţiei, al cuprinderii în opti­că nouă a acestui nesecat izvor de frumuseţe — muntele, lec­ţia pasionaţilor trebuie însuşită Dincolo de visare, dincolo de emoţia descoperirii, îl readuc pe interlocutor la o triadă prozaică: pro­ese — familie — pasiune. — Caz fericit, partenera de viaţă îmi împărtăşeşte preocupă­­r­a. Pe băiat (Andrei, doi ani jumate) nu vreau să-l „molip­sesc“, chiar convins că viaţa e­­chilibrată nu poate exclude, mun­tele, natura Pasiunea se înca­­drează între limitele timpului li­ber. Profesia ne rămîne mijlocul de exi­stenţă. — V-au­ ieşit în cale şi... co­mori? — (Uşoară ezitare). De neeva­luat! Purtăm în suflet imagini dragi, compunînd o ţară de fru­museţi! Spre Vîrful Pietrosul (Căiim­anî), cola 2.090 Căiimani (Cil.Urea) — ultima pregătire spre escaladarea vîrfului. * STF.AJM­ PnCT P A f^rv­a •­ TÁRA. DE LA CA?ÁT.„. 4 „Să ne luăm o­ra de la capăt în fiecare di­mineaţă“, îndemna poetul. Semnele anului pe care îl străbatem sunt bune dinspre prezentul faptei, pe semănătura tradiţiei. Trecutul de glo­rie şi viitorul cutezător se vor întilni, încă o dată pe segmentul lui de timp, sărbătoarea Eliberării, la a 45-a ei ediţie, şi ceasul de con­ştiinţă ardentă — Congresul al XIV-lea al par­tidului. Gîndul responsabil al generaţiei tinere faţă de un timp generos al ţării se interfe­rează cu fapta de suflet, cinstind oameni şi evenimente drago file proeminente ale deve­nirii noastre ca oameni şi ca ţară. Ianuarie, prilejuieşte exprimarea prinosului de recunoş­tinţă pentru conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu­, pentru tovarăşa Elena Ceau­şescu, în alte pilde de dăruire patriotică, de conştiinţă revoluţionară în acţiune. ianuarie mai înseamnă I­nire: 130 de ani , • cînd străjerii aflaţi de-o parte şi de alta a Mircovului-hotar şi-au frînt armele, îmbrăţi­­şîndu-se ca fraţi ce erau. Mijlocul de ianuarie, se aşază, an de an, de 139 de ani încoace, sub semnul poeziei, al Ne­muritoarei Poezii. 15 ianuarie, înseamnă Em­i­­nescu, iar Eminescu este sinonimul cel mai a­­propiat al poeziei în simţirea românească, „pre­lungirea infinitului in noi“. Temeinice imbolduri de a semăna griul gîn­­dului curat în patru zări de ţară, de a rotunji încă o dată în tăria acestui ianuarie — fără a-i uita înţelesurile nici in celelalte zile şi luni ale anului — o urare coborîtă din nordul pămîntului românesc: „Rod în grîu şi rost în oameni!“ FLUX CONTINUU (4) • „Exemplul eroic al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, luptă­tor neînfricat pentru idealurile comuniste“ este tema expunerii care va fi susţinută în organiza­ţiile UTC din şcoli, în semn de cinstire a aniver­sării conducătorului iubit. • Un angajament al tinerilor de la Combinatul „Azonmros“ din Tîrgu-Mureş, vor produce, suplimen­tar, în această săptămînă, 1.000 de tone îngrășă­minte chimice pe bază de azot. 500 tone se vor ambala şi expedia beneficiarilor. Un angajament colectiv semnat de 150 de tineri. • La INI „Republica“ din Reghin se vor rea­liza, tot peste sarcinile de plag, 1.500 de came pentru trailere. Acţiunea angrenează 150 de ti­neri. • 180 de tineri ai Cooperativei „Sporul“ din Sighişoara vor confecţiona, în aceeaşi perioadă, 3.000 de bluze şi jachete destinate exportului. • O veste bună din Tîrnăveni: 420 de tineri ai Combinatului chimic vor confecţiona cinci cuve pentru carbid, şi 13 pompe metalo-cerarr­ice; vor repara două motostivuitoare, vor recondiţiona cinci bacuri de cupru, precum şi piese de schimb destinate reparaţiilor curente. ­oua revoluţie agrară Eforturile semnificative ale a­­griculturii româneşti integrează organic aportul generaţiei tine­re. Sporul de roade şi înflorirea satului scriu biografii de tineri, într-o nouă optică a gestului de dăruire, dinspre laturile calita­tive. Modalităţi de exprimare ne­mijlocită a capacităţii de muncă, de creaţie, a generaţiei tinere, circumscriind şi virtualităţile creşterii profesionale, se vădesc, de la o ediţie la alta, şi con­cursurile profesionale pentru de­semnarea celui mai bun specia­list în ramurile agriculturii mo­derne, înaintea unei noi faze, pe ţa­ră, Mureşul şi-a desepmnat, din peste 200 de tineri aliniaţi la startul etapei pe judeţ, pe cei mai buni: Petru Cozoş, SMA Ie­e­­nut (mecanizatori), Vasile Şut, SCPCB Tîrgu-Mureş (crescător de bovine), Vasile Cornea, ISOP Temut (crescător de porcine), Ioan Tinea, SCPOC Reghin (cres­cător de ovine), Maria Tudoran, Ferma 11 Gurghiu a „Avicolei“ (crescătoare de păsări), Sos Le­vente, CAP Găreşti (agricultor), Gerog Cornelia, TAS Zagăr (po­­micultor), Luminiţa Braşovean, AEIV Găneşti (viticultor), Ma­ria Furdui, SCPL Iern­ut (legu­me de seră), Maria Ch­iş, CAP Cheţani (legume de cîmp). MIHAI SUCIU foto: Florea Fronde­a Horatiu Giurgiu Calin­­ta * Cugetări Poezia — trandafirul ce creş­te în potir de aur, sufletul fru­mos. Sufletul omului e ca un val — sufletul linei naţiuni ca un o­­cean. Naţiunea, stîncă. Generalii — nici oamenii valuri. Asaltul e tinereţe. Viaţa noastră e o cărare per­petuă. Omul crede un strop, se în­doieşte o mare. Fiecare om e­ o întrebare pusă din nou spiritului Universului. învingătorul momentan nu es­te totdeauna cel definitiv. Stejarul nu creşte pretutinde­­nea; buruienile in tot locul. „De treci codrii de aramă“ Gînduri despre Eminescu Din înalturi un ochi se deschide iarăşi deasupra noastră. Ornicul zăpezilor bate ceasul aniversar. O sută treizeci şi nouă de dangăte vestesc renaşterea, tot de atâtea ori, a ge­niului tutelar al poeziei româneşti. Firul plăpînd al griului de pe dealurile Ipoteştilor ori de pe linia desfăşurată a văii Mureşului, acoperit de covorul care parcă a nins din ochii poetului, se înviorează­­acolo unde suflarea ca un abure subţire a lui Mihai Eminescu a spul­berat zăpada. .. . M-am trezit într-o noapte, după ce visasem un nease­muit de frumos brad, strigindu-i uimit: Eminescule! şi iarăşi m-am trezit, după ce visasem o ceaţă de copii bălai bălăcin­­du-se în apa unui şipot cristalin, strigîndu-le: Emineştilor. ... Am colindat, într-una din vece trecute, mica pădure de tei şi mesteceni de la Văratec. în adierea viatului, frun­zele suspinau molcom numele parilor celui a cărui „Pădure de argint“ a devenit monument. Departe de viaţa tumultuoa­să a tîrgului Ir­şi­lor, a Vienei, Berlinului sau Bucureştilor, aici, la Văratec, aici în Pă­durea de argint, poetul Mihai Emi­­nescu trăise şi a rămas să trăiască. ... Cu fruntea l­ogi cer, să rostim de o sută treizeci și nouă de ori: EMINESCU. IOAN MISTOR

Next