Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)
1989-01-13 / nr. 10
TINEREŢE — Chemările Carpaţilor „Chemarea necunoscutului“ se numeşte cartea apărută în colecţia „Delfin“ care avea să-l propulseze pe tînărul inginer Florea Frandeş spre o mare pasiune: muntele, mai depărtat de asemenea reliefuri. Reghinul natal nu a contribuit în acest sens, în schimb, Braşovul studenţiei i-a deschis drum spre cotele alpine. „Silex" se numea cercul de turism montan în care a activat ca student. întors la Reghin, ca inginer la „Republica“, nu uită chemarea munţilor, întemeiază, împreună cu alţi colegi, un cerc de turism montan cu nume de arbust carpatin: „Larix“. După un an ... virează spre speologie. Sub patronajul clubului „Metalul“ ia fiinţă Cercul speo amin, afiliat Federaţiei Române de Turism Alpin. Primele . .. ascensiuni: premiul de debut — 1986, premiul I la etapa finală a concursului republican de speologie 1987. Rezultate remarcabile în probele artistice la concursul .Speologia — ştiinţă, artă, pasiune“. Locul întîi pe judeţ la „Cântarea României“ cu diaporalia „Tainele munţilor“, premul II la faza pe ţară. Semn că muntele uneşte, solitarizează, o prietenie statornică, undată pe temelia aceleiaşi pasiuni, a unit intr-un întreg de iiţiativă şi de acţiune unsprazece tineri. Alături de Florea, la mie şi la greu — Călin Uţă, Tiperiu şi Margitraţiu, Mircea Martin, Petrica Mureşan, Emil Papuc, Viorel Panţîr, Kun István, Ileon David, Carmen Buciu, structuraţi pe echipe strict specializate, de concurs, foto, de ortografiere. Dotare bună. Lepseşte doar un costum de scaandru. Antrenamente foarte severe, ■istematice, cu simularea situaiilor reale din peşteri, baremuile concursurilor fiind drastice tehnică speo, căţărare liberă, stare, probe teoretice şi sociale). Deşi cifra peşterilor româneşti ortografiate este impresionantă - 11.000 — „petele albe“ nu lipesc în teritoriul speologiei. -- Un potenţial turistic fantastul — confirmă inginerul Frandeş. Revelaţii? Este copleşitor să te ştii prima fiinţă umană care îşi înscrie trecerea în praful neatins de milenii. Să vezi cu ochii proprii urmele de 11.000 de ani ale omului preistoric în peştera Ciurîs-buc din Pădurea Craiului. — Situaţii-limită? — Nu lipsesc. Nimic mai îngrozitor decît suspendat în coardă deasupra hăurilor, în bezna unei peşteri. Salvamontul nu te mai poate ajuta. Ajută-te singur! Cătunări, piţonări la liber. Trebuie evitat accidentul, trebuie păstrată, cu orice preţ, cunoştinţa. Asemenea situaţii sunt, totuşi, rare. Mai sunt multe de făcut — aflu — în domeniul amenajării şi al ocrotirii minunilor subpămîntene (in alte ţări se amenajează peşteri mult mai modeste). Peşteri unice în Europa prin formaţiile cristaline, precum Peştera Fagului sau Pojarul Poliţei, au fost cărate cu sacii. Uşile dinamitate. O stalactită de 20 de centimetri o creează natura în cîteva mii de ani. Atentatul criminal se petrece într-o fracţiune de secundă. Vandalismul nu ocoleşte, din păcate, în gest reprobabil, mirajul subpămîntean. Mai sînt multe de făcut pe planul educaţiei, al cuprinderii în optică nouă a acestui nesecat izvor de frumuseţe — muntele, lecţia pasionaţilor trebuie însuşită Dincolo de visare, dincolo de emoţia descoperirii, îl readuc pe interlocutor la o triadă prozaică: proese — familie — pasiune. — Caz fericit, partenera de viaţă îmi împărtăşeşte preocupăra. Pe băiat (Andrei, doi ani jumate) nu vreau să-l „molipsesc“, chiar convins că viaţa echilibrată nu poate exclude, muntele, natura Pasiunea se încadrează între limitele timpului liber. Profesia ne rămîne mijlocul de existenţă. — V-au ieşit în cale şi... comori? — (Uşoară ezitare). De neevaluat! Purtăm în suflet imagini dragi, compunînd o ţară de frumuseţi! Spre Vîrful Pietrosul (Căiimanî), cola 2.090 Căiimani (Cil.Urea) — ultima pregătire spre escaladarea vîrfului. * STF.AJM PnCT P A f^rva • TÁRA. DE LA CA?ÁT.„. 4 „Să ne luăm ora de la capăt în fiecare dimineaţă“, îndemna poetul. Semnele anului pe care îl străbatem sunt bune dinspre prezentul faptei, pe semănătura tradiţiei. Trecutul de glorie şi viitorul cutezător se vor întilni, încă o dată pe segmentul lui de timp, sărbătoarea Eliberării, la a 45-a ei ediţie, şi ceasul de conştiinţă ardentă — Congresul al XIV-lea al partidului. Gîndul responsabil al generaţiei tinere faţă de un timp generos al ţării se interferează cu fapta de suflet, cinstind oameni şi evenimente drago file proeminente ale devenirii noastre ca oameni şi ca ţară. Ianuarie, prilejuieşte exprimarea prinosului de recunoştinţă pentru conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru tovarăşa Elena Ceauşescu, în alte pilde de dăruire patriotică, de conştiinţă revoluţionară în acţiune. ianuarie mai înseamnă Inire: 130 de ani , • cînd străjerii aflaţi de-o parte şi de alta a Mircovului-hotar şi-au frînt armele, îmbrăţişîndu-se ca fraţi ce erau. Mijlocul de ianuarie, se aşază, an de an, de 139 de ani încoace, sub semnul poeziei, al Nemuritoarei Poezii. 15 ianuarie, înseamnă Eminescu, iar Eminescu este sinonimul cel mai apropiat al poeziei în simţirea românească, „prelungirea infinitului in noi“. Temeinice imbolduri de a semăna griul gîndului curat în patru zări de ţară, de a rotunji încă o dată în tăria acestui ianuarie — fără a-i uita înţelesurile nici in celelalte zile şi luni ale anului — o urare coborîtă din nordul pămîntului românesc: „Rod în grîu şi rost în oameni!“ FLUX CONTINUU (4) • „Exemplul eroic al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, luptător neînfricat pentru idealurile comuniste“ este tema expunerii care va fi susţinută în organizaţiile UTC din şcoli, în semn de cinstire a aniversării conducătorului iubit. • Un angajament al tinerilor de la Combinatul „Azonmros“ din Tîrgu-Mureş, vor produce, suplimentar, în această săptămînă, 1.000 de tone îngrășăminte chimice pe bază de azot. 500 tone se vor ambala şi expedia beneficiarilor. Un angajament colectiv semnat de 150 de tineri. • La INI „Republica“ din Reghin se vor realiza, tot peste sarcinile de plag, 1.500 de came pentru trailere. Acţiunea angrenează 150 de tineri. • 180 de tineri ai Cooperativei „Sporul“ din Sighişoara vor confecţiona, în aceeaşi perioadă, 3.000 de bluze şi jachete destinate exportului. • O veste bună din Tîrnăveni: 420 de tineri ai Combinatului chimic vor confecţiona cinci cuve pentru carbid, şi 13 pompe metalo-cerarrice; vor repara două motostivuitoare, vor recondiţiona cinci bacuri de cupru, precum şi piese de schimb destinate reparaţiilor curente. oua revoluţie agrară Eforturile semnificative ale agriculturii româneşti integrează organic aportul generaţiei tinere. Sporul de roade şi înflorirea satului scriu biografii de tineri, într-o nouă optică a gestului de dăruire, dinspre laturile calitative. Modalităţi de exprimare nemijlocită a capacităţii de muncă, de creaţie, a generaţiei tinere, circumscriind şi virtualităţile creşterii profesionale, se vădesc, de la o ediţie la alta, şi concursurile profesionale pentru desemnarea celui mai bun specialist în ramurile agriculturii moderne, înaintea unei noi faze, pe ţară, Mureşul şi-a desepmnat, din peste 200 de tineri aliniaţi la startul etapei pe judeţ, pe cei mai buni: Petru Cozoş, SMA Ieenut (mecanizatori), Vasile Şut, SCPCB Tîrgu-Mureş (crescător de bovine), Vasile Cornea, ISOP Temut (crescător de porcine), Ioan Tinea, SCPOC Reghin (crescător de ovine), Maria Tudoran, Ferma 11 Gurghiu a „Avicolei“ (crescătoare de păsări), Sos Levente, CAP Găreşti (agricultor), Gerog Cornelia, TAS Zagăr (pomicultor), Luminiţa Braşovean, AEIV Găneşti (viticultor), Maria Furdui, SCPL Iernut (legume de seră), Maria Chiş, CAP Cheţani (legume de cîmp). MIHAI SUCIU foto: Florea Frondea Horatiu Giurgiu Calinta * Cugetări Poezia — trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos. Sufletul omului e ca un val — sufletul linei naţiuni ca un ocean. Naţiunea, stîncă. Generalii — nici oamenii valuri. Asaltul e tinereţe. Viaţa noastră e o cărare perpetuă. Omul crede un strop, se îndoieşte o mare. Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului. învingătorul momentan nu este totdeauna cel definitiv. Stejarul nu creşte pretutindenea; buruienile in tot locul. „De treci codrii de aramă“ Gînduri despre Eminescu Din înalturi un ochi se deschide iarăşi deasupra noastră. Ornicul zăpezilor bate ceasul aniversar. O sută treizeci şi nouă de dangăte vestesc renaşterea, tot de atâtea ori, a geniului tutelar al poeziei româneşti. Firul plăpînd al griului de pe dealurile Ipoteştilor ori de pe linia desfăşurată a văii Mureşului, acoperit de covorul care parcă a nins din ochii poetului, se învioreazăacolo unde suflarea ca un abure subţire a lui Mihai Eminescu a spulberat zăpada. .. . M-am trezit într-o noapte, după ce visasem un neasemuit de frumos brad, strigindu-i uimit: Eminescule! şi iarăşi m-am trezit, după ce visasem o ceaţă de copii bălai bălăcindu-se în apa unui şipot cristalin, strigîndu-le: Emineştilor. ... Am colindat, într-una din vece trecute, mica pădure de tei şi mesteceni de la Văratec. în adierea viatului, frunzele suspinau molcom numele parilor celui a cărui „Pădure de argint“ a devenit monument. Departe de viaţa tumultuoasă a tîrgului Irşilor, a Vienei, Berlinului sau Bucureştilor, aici, la Văratec, aici în Pădurea de argint, poetul Mihai Eminescu trăise şi a rămas să trăiască. ... Cu fruntea logi cer, să rostim de o sută treizeci și nouă de ori: EMINESCU. IOAN MISTOR