Steaua Roşie, aprilie 1989 (Anul 40, nr. 77-102)

1989-04-14 / nr. 88

Cunoaşterea şi aplicarea legilor obligaţie a fiecărui cetăţean în strînsă şi directă legătură cu viaţa economică şi social-cul­­turală, cu progresele şi perfec­ţionările aduse sistematic atît cadrului organizatoric cit şi ju­ridic în diferite domenii, în com­plexitatea sarcinilor actuale şi în perspectivă, în faţa comitete­lor comunale de partid, a fiecă­rei organizaţii de bază din uni­tăţile economice şi instituţii, în faţa tuturor factorilor de răs­pundere s-au ridicat şi se ridică noi şi sporite exigenţe în însu­şirea, respectarea şi aplicarea hotărîrilor de partid şi legilor ţării de către toţi comuniştii, de către întreaga populaţie din co­mune. Aplicarea fermă în viaţă a tuturor actelor normative în vigoare este o condiţie esenţială a realizării sarcinilor economice şi sociale, a unui climat de or­dine şi disciplină în toate sectoa­rele de activitate, a grijii faţă de avutul obştesc, a dezvoltării a­­cestuia. Să vedem, în continuare, modul în care îşi desfăşoară ac- ' • tivitatea politico-educativă orga­nele şi organizaţiile de partid din două comune — Strapaul şi Lunca Bradului — pentru ca fie­care cetăţean să cunoască şi să aplice legile ţării. Pentru a fi strict respectate şi aplicate, comitetul comunal de partid Sînipaul a urmărit şi ur­măreşte, acţionează politic şi or­ganizatoric cu diferite hotărîri, legi, decrete, reglementări econo­­mico-sociale, decizii ale Consiliu­lui popular judeţean să fie bine cunoscute şi însuşite în primul rînd de activul de partid din co­mună, de cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile eco­nomice, pentru a le înţelege pro­fund raţiunea, semnificaţia lor socială, politică şi morală, sco­pul şi caracterul lor necesar. In acest sens, formele şi mijloacele folosite de comitetul comunal de partid au fost şi sînt diverse: în­­cepînd cu instruirile periodice ale activului de partid, ale se­cretarilor şi secretarilor ad­juncţi ai organizaţiilor de bază, ale propagandiştilor de la toate formele de învăţămîrnt politic şi pînă la efectuarea unor controa­le privind felul in care cadrele de conducere, oamenii muncii care gestionează bunuri materia­le cunosc şi aplică legile ţării, însuşindu-şi prin studiu şi dezbateri organizate hotărîrile de partid şi de stat, membrii acti­vului de partid, cadrele de con­ducere din unităţile economice şi instituţii, pe baza unui pro­gram, participă la activitatea de propagandă desfăşurată în rîn­­dul cetăţenilor pentru ca aceş­tia să cunoască şi să aplice legile ţării. Periodic, în fiecare sat al comunei au loc adunări popu­lare, î­ntîlniri cu activişti de par­tid şi de stat, cu deputaţi în cir­cumscripţiile electorale, în ca­drul cărora cetăţenilor li se fac cunoscute pe de o parte noile hotărîri de partid şi de stat, iar pe de altă parte se readune în discuţie prevederile unor legi a­­părute mai demult. în acelaşi context se discută despre even­tualele încălcări ale actelor nor­mative de către unii cetăţeni, despre modul în care trebuie să acţioneze organizaţiile de partid, cadrele de conducere, deputaţii pentru prevenirea unor abateri de la legile statului. în ultima vreme, acţiunile po­litico-educative, desfăşurate de comitetul comunal de partid, de biroul executiv al consiliului popular, de organizaţiile de bază din unităţile economice au vizat modul de aplicare a actelor nor­mative privind realizarea pro­gramului unic de creştere a pro­ducţiei în gospodăriile membri­lor cooperatori, regimul de tăie­re a animalelor, întreţinerea şi gospodărirea păşunilor, moderni­zarea şi sistematizarea localită­ţilor, folosirea fondului funciar, legea cu privire la buna gospo­dărire şi înfrumuseţare a locali­tăţilor etc. O deosebită atenţie se acordă aplicării în practică a de­ciziei (din martie anul curent) a Comitetului executiv al Con­siliului popular judeţean privind atribuţiile şi răspunderile ce re­vin comitetelor şi birourilor e­­xecutive ale consiliilor munici­pale, orăşeneşti şi comunale în organizarea şi desfăşurarea, la un nivel calitativ superior, a lu­crărilor­ agricole din campania a­­cestei primăveri. La Lunca Bradului, comitetul comunal de partid foloseşte ace­leaşi forme şi mijloace de popu­larizare, însuşire şi aplicare a legilor ca Şi la Sînpaul. S-a a­­cordat şi se acordă o atenţie deosebită ca fiecare hotărîre de partid, lege, decret, decizie să fie discutate cu oamenii muncii în directă legătură cu realităţile concrete din munca şi viaţa lor, făcîndu-se referiri la sarcinile ce le revin şi pe care trebuie să le îndeplinească conform actelor normative în vigoare. Au înţe­les şi înţeleg toţi cetăţenii acest lucru? Faptele demonstrează că nu. Altfel spus, în anul trecut şi în acesta n-au fost puţine sancţiunile date unor cetăţeni pentru conturbarea liniştii publi­ce (sub influenţa consumului de alcool), pentru jigniri şi amenin­ţări, pentru nerespectarea unor norme privind stabilirea în co­mună, pentru sustrageri din a­­vutul obştesc (mai ales în cadrul Secţiei de industrializare a lem­nului) şi altele. Fireşte, aseme­nea abateri şi încălcări ale legi­lor au avut şi au efecte negative asupra climatului civic şi social din comună. De aceea, ele tre­buie prevenite şi combătute de­­ către toţi factorii educaţionali, de către opinia publică. C. CROITORU Modernizarea produselor şi creşterea productivităţii mun­cii — două din atributele prin care destoinicele colective mun­citoreşti de la Electromureş (foto stînga, sector montaj radio­­casetofoane) şi Prodcomplex (secţia SDV) şi-au onorat exem­plar sarcinile de plan pe primul trimestru al anului. Fotó: IOSIF TRIF SPORT FOTBAL La Budapesta, în meci pentru preliminariile Campionatului mondial de fotbal, selecţionata Ungariei a terminat la egalitate: 1—1 (0—1) cu formaţia Maltei. In clasamentul grupei a 6-a eu­ropene conduce echipa Spaniei — 10 puncte, urmată de Unga­ria — 5 puncte, Irlanda de Nord — 3 puncte, Irlanda şi Malta — cu cîte 2 puncte. TENIS Pe terenurile de tenis ale ASA de la Baza nautică şi de agre­ment „Mureşul“ (Week-end), zil­nic între orele 9—12 şi 16—19, secţia de tenis organizează se­lecţie şi curs de iniţiere pentru copii. Totodată eliberează abo­namente individuale şi în colec­tiv pentru întregul sezon. Infor­maţii suplimentare se pot obţine la telefon 2.41.06. CANOTAJ Echipajul de 4 + 1 rame juni­oare de la clubul sportiv „Mu­reşul“ a obţinut locul II şi me­dalia de argint la campionatul naţional de fond ■— juniori, care a avut loc de curând la Timi­şoara. Componenţa echipajului- Ungur Cristina, Lung Nadia Si­mona, (componente ale lotului naţional de junioare), Korodi Eva, Moldovan Andrada , Coos Diet­linde (cîrmaci). Antrenor: prof. Dragoş Horea. Locaţiile — o faţetă a slabei organizări a activităţii, a cheltuielilor neeconomicoase O recentă analiză în Biroul Comitetului judeţean de partid a pus în evidenţă faptul că în cursul anului trecut 39,3 la sută din depăşirile la costurile totale de producţie pe ansamblul jude­ţului s-au datorat cheltuielilor neeconomicoase, amenzilor, pe­nalităţilor şi pagubelor materia­le suportate de multe unităţi e­­conomice mureşene. Din volumul foarte mare al acestora, mai bi­ne de 19,5 milioane lei se dato­rează locaţiilor şi contrastaliilor, reprezentîrnd o categorie de pe­nalităţi care puteau fi — şi tre­buie — eliminate din activita­tea oricărui colectiv. Este inex­plicabil cum­, conducerile între­prinderilor industriale, colective­le acestora — care pun tot mai mult în evidenţă noi şi noi căi şi soluţii pentru reducerea cos­turilor de fabricaţie, pentru a cheltui cu chibzuinţă fiecare leu, folosind cu maximă grijă fiecare gram de materii prime, fiecare kWh de energie electrică — ad­mit ca rezultatele muncii lor să fie „dijmuite“ de asemenea chel­tuieli cum simt locaţiile şi con­­trastaliile. Din ce cauze? Pentru simplul dar inadmisibilul motiv că nu s-au luat măsurile organi­zatorice necesare ca în fiecare oră a zilei vagoanele — avizate în timp de către organele CFR — să fie încărcate sau descărca­te în condiţiile şi termenele sta­bilite prin normativele căilor fe­rate, în spiritul măsurilor stabilite de către Biroul Comitetului ju­deţean de partid, privind obliga­ţia conducerilor de unităţi de a organiza activitatea de aşa ma­nieră încât să se prevină aseme­nea cheltuieli, iar în cazul în care se produc să fie traşi la răspundere materială şi discipli­nară cei vinovaţi, subliniem aici că nu peste tot s-a acţionat cu suficientă fermitate — afirmaţie susţinută de chiar volumul loca­ţiilor Înregistrate în primul tri­mestru din 1989 pe raza RCM Tîrgu-Mureş. In legătură cu acest aspect, in­­­ginera Elena Moldovan, de la Regulatorul de circulaţie fero­viară Tîrgu-Mureş, ne-a relatat: „ In primul trimestru al aces­tui an volumul locaţiilor a totali­zat 2.534 de vagoane imobilizate, însumînd 26.039 vagon/ore. Co­respunzător proceselor verbale de locaţie întocmite, valoarea to­tală reprezintă 994.700 lei. Chiar dacă acest volum este mai mic decît în perioada corespunzătoa­re a anului trecut, considerăm că aproape un milion de lei încarcă cu totul nejustificat cheltuielile unităţilor respective, pe de o parte, şi reţin în imobilizări un număr important de vagoane, pe de altă parte. Un calcul este e­­dificator: prin evitarea celor 26.039 vagon/ore de imobilizare penalizată se puteau încărca în plus 1.300 de vagoane, cu peste 28.000 de tone de mărfuri. — Care sunt unităţile cu pe­nalităţi mai mari? — In general, de la lună la lună, apar cam aceleaşi unităţi ca frecvenţă. Din statistica pri­mului trimestru remarcăm: IFET (2.320 vagon/ore imobilizări su­plimentare şi 66.700 lei locaţii), IPL Tîrgu-Mureş (3.800 vag./ore şi 133.900 lei), ICRA Tîrgu-Mu­reş (1.448 vag./ore şi 43.800 lei), IM „Republica“ (560 vag./ore şi 168.000 lei), Prodcomplex (592 vag./ore şi 29.200 lei), IPB Un­­gheni (665 vag./ore şi 19.500 lei). In ultima perioadă au apărut cu locaţii mari fabricile de zahăr din Luduş şi Tîrgu-Mureş, care nu descarcă la timp zahărul brut. Trebuie subliniat că acti­vitatea în acest domeniu poate fi radical îmbunătăţită la toate categoriile de beneficiari de transporturi, întrucît mai toate unităţile amintite au linii pro­prii de garaj. — Avizarea unităţilor se face corect şi în spiritul prevederil­or legale? — Absolut corect, operativ şi — corespunzător specificului muncii la calea ferată — non­stop. Dar, în unele unităţi, în­deosebi în orele de noapte, nu este organizată descărcarea. La ICRA Tîrgu-Mureş, de pildă, nu este gestionar în tura de noap­te, care să poată prelua şi des­cărca operativ vagoanele. Un alt exemplu: Combinatul de Îngră­şăminte chimice „Azomureş“ a­­re, adeseori, zeci de vagoane la rampa de descărcare, cu timpii normaţi depăşiţi, şi reclamă ve­hement lipsa de vagoane la în­cărcare. (Opinie care este susţi­nută de faptul că combinatul tîrgumureşean a suportat anul trecut locaţii şi contrastalii in valoare de circa 13 milioane lei). Această succintă „oglindă“ în care se reflectă aşa-zisul spirit gospodăresc al celor chemaţi să gestioneze bunurile şi valorile­­încredinţate de societate pune in evidenţă, totodată, necesitatea ca şi organele financiar-bancare să acţioneze cu mai multă exigen­ţă şi fermitate pentru întărirea laturii preventive a controlu­lui, luînd măsuri de tragere la răspundere, cu toată severitatea, a celor vinovaţi de producerea cheltuielilor neeconomicoase în general, a locaţiilor în special. M. BARDAŞANU Fluturi de noapte 1. O expoziţie neobişnuită. Cînd noi s-a arătat, o adevărată „expoziţie“ într-o încăpere a mi­liţiei, tot ceea ce aceşti „strîn­­gători“ pentru a folosi doar un diminutiv ceva mai la îndemînă, au adunat cu atîta sîrg şi ambi­ţie demnă de cauze mai bune, în nopţile în care au confundat realitatea cu imaginaţia, ne-am mirat şi ne-am spus că acolo un­de se petrec aceste lucruri de neimaginat, cinstea, acest cuvînt atît de simplu, rămîne, în anu­mite împrejurări, doar o pură intenţie anulată cu fiecare încăl­care a legii. Priveam atunci ui­miţi încăperea arhiplină şi nu ne venea să credem ochilor: a­­parate „Lira“, „Stela“, „Pre­deal“, „Unitra“, „Carina“, „Sa­nyo“, casetofoane, manometre de presiune (p­atru apă şi ulei), 35 de becuri, boxe, haine din: blană, casete, stilouri, ţigări, canistre (pline şi goale), ochelari, fiole ... alcoolscop (valoare 2.500 de lei!), şurubelniţe, ciocane, motorete etc., etc. Incit abia îţi mai pu­teai stăpîni o nevinovată excla­maţie: „Mare-i grădina!“. 2. „Muncă" de noapte. Ridi­­cînd la rangul de maximă, pe deplin folositoare lor, expresia „Noaptea toate pisicile sînt ne­gre“, Szabadi Mircea Iosif (Sînt­­ana de Mureş, str. Viilor nr. 335), Mirel Iosif Ştefan (Sîntana de MORALA-CONDUITA Mureş n­r. 474), Kürti Karoly (Măgherani nr. 304), Mihai Gii­­gu Bărbuţă (Sîntana de Mureş nr. 336), au uitat, cu totul, că ulciorul nu merge la infinit la apă. Intr-o primă fază, păr pran­­zind — pentru a folosi un ter­men ceva mai „duios“ — prin e­­fracţie (să recunoaştem, e alt­ceva decît a spune „spargere“ sau „furt“ pur şi simplu!) în 21 de autoturisme parcate prin­ di­ferite cartiere tîrgumureşene, au sustras bunuri în valoare de 21.000 de lei. Szabadi şi Bărbuţă se mulţumesc, de data aceasta, cu o pradă ceva mai modestă — doar de 18.000 de lei. Început oarecum încurajator. .»•­ 3. Pofta vine mîncînd ... Im­prietenindu-se la cataramă, Kuti şi Szabadi au, nu-i vorbă, spor la treabă: în doar patru luni spargerile lor se ridică la o ci­fră ceva mai substanţială: 35! Sub semnul unei imaginaţii pro­liferante, valoarea dobîndeşte şi ea o semnificaţie oarecum pro­porţională: 35.000 de lei. Pentru a fi în pas cu ambiţiile amicilor, la 28 dintre ele participă cu en­tuziasm şi minorul Bărbuţă. Treptat-treptat, aria lor de ac­ţiune se lărgeşte: cartierele „U­­nirii“, 7 Noiembrie, Corunca, A­­leea Carpaţi, Tudor Vladimires­­cu, str. Cutezanţei... Preciza­re: într-o singură noapte comit, în Aleea Carpaţi, şapte furturi. Ceea ce nu pot dosi pe acasă a­­runcă în apele Mureşului. Un fel de tactică a ... pisicii. Tot ei le vor scoate de acolo, dar’ cu ... însoţitor, bineînţeles. 4. Naivi se găsesc pe toate drumurile. Poate vă veţi între­ba firesc: ce făceau cu ele? Sim­plu ca „bună ziua“: le vindeau! Cui? Unor chilipirgii, care nu­mai la proverbul grecesc „Nici dracul n-avea capră, da­r brinză vindea!“ nu se gîndeau. In loc să-şi amintească amănuntul că activitatea infracţională a aces­tora uneori proliferează tocmai la graniţa­­nepăsării, să-şi pună nişte fireşti întrebări la care să şi caute un răspuns, mulţi s-au grăbit să le pună în­­palmă su­me derizorii pentru lucruri vin­­dute la preţuri care doar rostite ar fi dat de gîndit oricăui om cu judecată limpede. Ca şi în alte situaţii, acel ulcer al relei cre­dinţe a determinat naşterea li­nei deducţii de-a dreptul păgubi­toare: dezgroparea unor rele cui foloseşte? Cui? Firesc, celor cin­stiţi şi drepţi! Celor nedispuşi să intre în hora comercializării la negru a obiectelor furate. Pronunţîndu-se condamnările în­tre trei ani şi un an şi şase luni închisoare (pentru minorul Băr­buţă dispunîndu-se internarea, pe o perioadă de doi ani, într-o şcoală specială de muncă şi re­educare) poate că, totuşi­ totuşi, s-au convins, măcar în ceasul al 12-lea, că cel muşcat de şarpe are serioase motive să se teamă de toate frînghiile! LAZAR ladariu * STEAUA HOSTE PAGINA 3

Next