Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)

1989-06-10 / nr. 136

Locul şi importanţa mitului în opera lui Mihai Eminescu „Geniul poporului m-a ab­sorbit ca soarele un nour de eres“ Opera lui Mihai Eminescu este, în aproape totalitatea ei, o crea­ţie de factură mitică. Ea se în­scrie în specificul şi tradiţiile multimilenare ale valorilor noas­tre spirituale. Vastitatea problemei ne împie­dică, din cauza spaţiului, s-o tratăm în toată complexitatea ei. De aceea ne vom limita să înfă­ţişăm, în parte, felul în care se oglindesc — în unele o­pere ale poetului — cîteva dintre miturile noastre esenţiale regăsite în „Mioriţa“, „Mînăstirea Argeşu­lui“, „Traian şi Dochia“, „Tinere­ţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moare“ sau „Zburătorul“. Ca la orice neam multimilenar, şi la poporul român, fiecare act creat­or s-a constituit în mit. Ast­fel, miturile româneşti sunt rea­litate Plăsmuirile lor sînt imita­ţii la o realitate transcendentă; punctul de plecare al reflectării este realitatea însăşi. Mitul con­stituie, în spiritualitatea noastră, forma arhaică a realismului Es­te, în mitologia noastră naţiona­lă, prima treaptă a cunoaşterii. Eminescu ca nimeni altul pî­­nă la el, a înţeles că pentru a-ţi cunoaşte poporul trebuie să mergi la sursele primare ale ade­vărului despre sine. De aceea, el mărturisea că o „ ... adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă şi să fie originală şi pentru alţii, nu se poate întemeia decit pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradiţiile, obi­ceiurile şi istoria lui, pe geniul lui“. Eminescu, care a avut o ase­menea concepţie despre literatură, nu putea să creeze decit pe baza moştenirii şi în spiritul celui al cărui geniu l-a «... absorbit ca soarele un nour de eres“. De altfel, confesiunea din so­netul „Trecut-au anii“ e dovadă indubitabilă a afirmaţiilor făcu­te, dar şi cheia înţelegerii între­gii creaţii a marelui nostru poet: „Trecut-au anii ca norii lungi pe şesul !­­ Şi niciodată n-or să vie iară, / căci nu mă-ncîntă azi cum mă mişcară / Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri, / Ce fruntea-mi de copil o-nsenina­­tă, / Abia-nţelese, pline de-nţele­­suri.. „Mioriţa“ este mai mult decît se spune de obicei, o baladă. E un mit. Chiar mai mult decît un mit, e o sinteză mitologică româ­nească şi arhetipul sufletului nostru. Ea se suprapune cu mo­mentul protoistoric al poporului român. Şi astfel e întîlnită şi re­creată în „Sarmis. Gemenii“, în care, mitizînd, Eminescu evocă, în spirit popular — tradiţional, momentul creării statului dac — centralizat şi independent de că­tre Burebista: „Ş-atuncea ţărm în zare şi codrul negru geme / De zimbrii zînei Dochii ce-n frunte poartă steme ! ...O lun­tre cu vîntrele ce spînzură su­­mese / Un tinăr şede-ntr-însa şi lebede îl trag. / In păr purta cu­nună de-o ramură de fag, / Man­taua, peste şolduri, cu gîtul dez­golit, / Al valurilor zgomot l-ascultă liniştit / ... Astfel plu­tea în luntre, s-apropiau cu-nce­­tul / Tomiris cea frumoasă şi Bo­­ierebist poetul.. „Mioriţa“ este şi mitul nemuri­rii, sugerată în poezia citată prin plutirea în luntre a lui Tomiris şi Boierebist, ştiut fiind ce rol joacă apa în mitologia româneas­că: simbolul perpetuării vieţii, al­­curgerii ei continui. Împletită cu „Traian şi Dochia“ — mitul etnogenezei poporului român — şi cu „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moar­te“, „Mioriţa“ e reîntîlnită şi în „Povestea Dochiei şi ursitorile“. „Au venit, mări, — au venit / împăraţi din răsărit / Să mă cea­ră în peţit, / Dar s-au dus cum au venit... / Ca-mpăratul din a­­pus / Au venit şi nu s-au dus, / Două vorbe că mi-au spus, / Ini­ma că mi-au răpus / ... Mum-a­­doarme, pruncul rîde, / Teiul vechi i se deschide. / Ies trei zîne ca pe-o poartă. / Cîte-o stea în frun­te poartă / ... Zîna pe copil se pleacă, „ Ochii-n lacrimi i se-neacă / Şi ea zice-ncetişor: / Nani puişor, Cerul, cînd o să te scoli,­­ Ţi-o trimite soli, / Căci ţi-e dat acum de soartă / Viaţă fără moarte / Şi ţi-e dată tine­reţe / Fără bătrîneţe...“, prof. ŞTEFAN STANOIU • Organizat de către Biblio­teca orăşenească şi Comitetul orăşenesc al UTC Tîrnăveni, precum şi de cenaclul „Tudor Arghezi“, concursul de crea­ţie literară „Tinere condeie“, ediţia a V-a, a fost finalizat în ziua de 30 mai, în cadrul „Zilelor culturii tîrnăvene“. Juriul concursului, alcătuit din poeţii Nicolae Băciuţ, re­dactor la revista Vatra (pre­şedinte) şi Eugeniu Nistor, prof. Aurel Hancu, secretar al cenaclului „Tudor Arghezi“, Gheorghe Moldovan, respon­sabilul Bibliotecii orăşeneşti, Liviu Vodă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al UTC, prof. Vasile Bogdan şi Sever Suciu — a decis acordarea de premii următorilor creatori: la secţiunea poezie — premiul I: Ioan Găbudean (Tîrgu-Mureş); premiul II: Marinel Frandeş (Topliţa); premiul III: George Asztalos (Tîrnăveni); premiul special al juriului: Maria Ne­meş (Ungheni); premiul tine­reţii: Mihaela Cernea (Tîrnă­veni); la secţiunea proză — premiul I: Vasile Petre Istra­­te (Tîrnăveni); premiul II: Ştefan Fuli (Tîrnăveni). De­cernarea premiilor a avut loc la Casa orăşenească de cultu­ră din localitate, într-un ca­dru festiv, laureaţii citind­ cu acest prilej din poemele şi prozele premiate. (E. Nistor) * Duminică, la ora 11, în ho­lul expoziţional al Centrului de cultură şi creaţie socialis­tă „Cîntarea României“ pen­tru tineret se va deschide ex­poziţia de pictură cu lucrări realizate de plasticianul ama­tor Tiberiu Şerban. • In organizarea Consiliului comunal al culturii şi educaţi­ei socialiste din Cheţani, con­siliului comunal al Organiza­ţiei pionierilor, Şcolii genera­le Hădăreni şi Centrului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea României“ din Hă­dăreni, duminică, 11 iunie, în­­cepînd cu ora 10, va avea loc faza finală a concursului „Laudă cuvîntului românesc“, manifestare dedicată come­morării a 100 de ani de la moartea Luceafărului poeziei româneşti. Vor participa echi­pajele şcolare din Lunca Mu­reşului (judeţul Alba), Luna (Cluj), Cecălaca, Cheţani şi Hădăreni (Mureş), promovate în etapa finală. • Continuînd seria specta­colelor dedicate colectivelor de oameni ai muncii din uni­tăţile econmice tîrgumureşene, Teatrul Naţional din Tîrgu- Mureş prezintă duminică, 11 iunie, ora 19, spectacolul cu piesa „Raţa sălbatică“ de H. Ibsen. De această dată specta­colul este oferit oamenilor muncii de la Complexul CFR Tîrgu-Mureş. • Plasticianul amator Ga­­mentzy Zoltán din Tîrgu-Mu­reş va deschide, începînd de luni, 12 iunie, în holul Cen­trului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea Români­ei“ pentru tineret din Tîrgu- Secuiesc (judeţul Covasna) o expoziţie cu lucrări în acua­relă. D- ANDREI Carnet cultural Atelier literar ilastind Eminescu... Clopotește un albastru sunet pur, de catedrală, ceasul tainei de zăpadă iar cuvintă secular. Slova noastră Eminescu ne cuprinde, ne-nfioară, voievod întru vecie, dorul lui e tutelar. Flacăra ninsorii grele cerne rară, molcomită, parcă şi culoarea albă iar se miră-n albatroşi. Veghea noastră Eminescu de demult ne e sortită, de din pace şi din pline, din iubire de strămoşi. Filele de veacuri duse ne cuprind într-o lumină, cade linişte de viaţă în cuvintele române. Bolta noastră Eminescu cu vecia ne-nsoţită, ne trecură în balade, înspre stelele stăpîne .. ■ MIHAI BOCAI * STEAUA ROSIE PAGINA 8 12-18 iunie la Tîrgu-Mureş „Uleie MIHAI EMINESCU“ , în perioada 12-18 iunie şi în judeţul Mureş, ca şi în întrea­ga ţară, vor avea loc manifestări omagiale dedicate împlinirii a 100 de ani de la moartea Luceafăru­lui poeziei româneşti, Mihai Emi­nescu. In organizarea „Zilelor Mihai Eminescu“ colaborează, alături de Biblioteca judeţeană, Centrul de librării, Comitetul municipal Mureş al UTC, Com­plexul muzeal judeţean, Filarmo­nica de stat, Filiala Tîrgu-Mureş a UAP, Institutul de teatru, re­vista Vatra. • Luni, 12 iunie, ora 12, la Galeriile de artă din Palatul cul­turii va avea loc vernisajul ex­poziţiei omagiale „Mihai Emines­cu — un veac de nemurire“ Ex­poziţia va cuprinde ediţii în lim­ba română şi în limbi străine ale operelor eminesciene (din colec­ţiile Bibliotecii judeţene), lucrări de istorie şi critică literară, pe­riodice cu publicaţii din opera eminesciană, rarităţi bibliofile, facsimile, iconografie, creaţii plas­tice dedicate lui Eminescu, ilus­traţii la ediţii Eminescu, itinera­rul mureşean al poetului, contri­buţii mureşene la cunoaşterea şi interpretarea operei eminesciene, discografie medalistică, filatelie, maxima filie. • Marţi, la ora 10, în sala mi­că a Palatului culturii, în cadrul simpozionului de comunicări şti­inţifice vor conferi Cornel Mora­­ru, critic literar, redactor-şef al revistei „Vatra“, Florin Ciotea, sociolog, vicepreşedinte al CJCES, dr. Vasile Dobrescu, lector uni­versitar la IMF, Valeriu Niţu, cercetător ştiinţific la CSS Tîr­­gu-M­u­reş, dr. Ion Buzaşi, profe­sor din Blaj, Dimitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii judeţene, Ion Masca, profesor la Liceul in­dustrial nr. 1 Tîrgu-Mureş, dr. Silvia Urdea, cercetător ştiinţific la CSS. După-amiază, lucrările simpozionului vor continua, de la ora 16 cu prezentarea comu­nicărilor realizate de Valentin Marica, secretar literar la Tea­trul Naţional, dr. Serafim Duicu, lector univ. la Institutul de tea­tru, Melinte Şerban, profesor, di­rector adjunct al Teatrului Naţio­nal, Oláh Tibor, conf. univ., Ti­­motei Enăchescu, profesor, Pavel Puşcaş, muzicolog, şeful secţiei de artă a Bibliotecii judeţene, Cornelia Cistelecan, bibliotecar principal la Biblioteca judeţeană Mureş, Mircea Art. Mihail, şef serviciu la Biblioteca judeţeană. • Duminică, 18 iunie, ora 11, tot în sala mică a Palatului cul­turii din Tîrgu-Mureş va avea loc şezătoarea literară „Emines­ciana 2­3“, un cuvînt-omagiu rostit de scriitorul Lucian Valea, pagini din creaţia eminesciană interpretate de conf. univ Adria­na Piteşteanu şi studenţii Insti­tutului de teatru — Florentina Mocanu (anul III), Iuliana Moise (anul III), Bogdan Costea (anul II) şi Radu Olăreanu (anul II). „O, rămîi ...“ este titlul grupaju­lui de lieduri interpretate de Mariana Oană şi Ion Simion Lo­ga, acompaniaţi la pian de Car­men Mihăescu. Lucrările corale pe versurile marelui poet din creaţia compozitorilor George Di­ma, Nicolae Bretan, Vasile Po­­povici, Paul Constantinescu, Al. Paşcanu vor fi audiate în inter­pretarea corului filarmonicii tîr­gumureşene, dirijat de D­imitru Buzoianu. Comperatul șezător'­­este realizat de Mircea Art. Mi­hail. DOR a­M. Săptămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste Manifestare culturală tradiţională, de amplă valorifi­care a tezaurului spiritual local, „Săptămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste“ se înscrie organic în vastul proces de înnoitoare prefaceri politico-economice şi social-culturale pe care îl trăieşte întreaga noastră patrie în drumul său ascendent de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre co­munism. Amplificată în conţinut şi angajare de Tezele, orien­tările şi magistralele idei cuprinse în Expunerea pro­gramatică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din noiembrie 1988, şi de sarcinile subliniate la istorica plenară a CC al PCR, săptămîna culturală reghineană se desfăşoară sub egida Consiliului orăşenesc al educaţiei politice şi culturii socialiste, şi va avea loc in perioada 12—18 iunie. Prestigioasa manifestare, aflată la cea de-a XVIII-a ediţie, se desfăşoară sub generoasa emblemă a Festiva­lului naţional „Anb­rog României“ şi fgţă dedicată ma­rilor evenimente politice şi istorice ale acestui an: ani­versarea a 45 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Actuala ediţie cuprinde o înmănunchere de acţiuni şi manifestări menite să evalueze şi să dimensioneze, la scara prezentului, tradiţiile culturale ale oraşului Reghin, străbună aşezare românească ale cărei obîrşii se pierd în veacuri de istorie. Ea cuprinde o suită de acţiuni politico-educative şi cultural-artistice, pentru cele mai diverse categorii socio­­profesionale şi de vîrstă, ce vor fi organizate în toate instituţiile şi aşezămintele de cultură, cluburi, unităţi economice din industrie şi agricultură, cooperative meş­teşugăreşti, organizaţii de pionieri şi şcoli. Din calendarul bogat al acestor manifestări menţio­năm: simpozioanele „Partidul Comunist Român — iniţia­torul şi Înfăptuitorul luptelor de eliberare socială şi naţională ale poporului român*, „Tradiţie şi continuitate. Judeţul Mureş şi oraşul Reghin pe coordonatele socialis­mului victorios“, „Importanţa şi semnificaţia celei de-a 45-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi antiimperialistă“, „Cartea contem­porană şi istoria societăţii româneşti“; şezătorile literare „Univers eminescian“ şi „Luceafărul nestins“; masa­ ro­­tundă „Educarea şi formarea tinerei generaţii în spiritul concepţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă“; expuneri, dezbateri, evocări, spectacole şi con­certe, întîlniri cu brigăzile ştiinţifice şi de educaţie ju­ridică, cu redactori şi scriitori, cu alţi oameni de ştiinţă, de artă şi cultură, concursuri „Cine ştie cîştigă“, seri cultural-educative pentru tineret. Sîmbătă, 17 iunie, reghinenii vor fi prezenţi, pe sta­dionul „Avîntul“, pentru a viziona parada, demonstraţia şi tradiţionalul program cultural-sportiv prezentate de elevii din şcoli şi licee. EMIL ŞERBANESCU , preşedintele CCES al oraşului Reghin

Next