Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)
1989-06-10 / nr. 136
Locul şi importanţa mitului în opera lui Mihai Eminescu „Geniul poporului m-a absorbit ca soarele un nour de eres“ Opera lui Mihai Eminescu este, în aproape totalitatea ei, o creaţie de factură mitică. Ea se înscrie în specificul şi tradiţiile multimilenare ale valorilor noastre spirituale. Vastitatea problemei ne împiedică, din cauza spaţiului, s-o tratăm în toată complexitatea ei. De aceea ne vom limita să înfăţişăm, în parte, felul în care se oglindesc — în unele opere ale poetului — cîteva dintre miturile noastre esenţiale regăsite în „Mioriţa“, „Mînăstirea Argeşului“, „Traian şi Dochia“, „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moare“ sau „Zburătorul“. Ca la orice neam multimilenar, şi la poporul român, fiecare act creator s-a constituit în mit. Astfel, miturile româneşti sunt realitate Plăsmuirile lor sînt imitaţii la o realitate transcendentă; punctul de plecare al reflectării este realitatea însăşi. Mitul constituie, în spiritualitatea noastră, forma arhaică a realismului Este, în mitologia noastră naţională, prima treaptă a cunoaşterii. Eminescu ca nimeni altul pînă la el, a înţeles că pentru a-ţi cunoaşte poporul trebuie să mergi la sursele primare ale adevărului despre sine. De aceea, el mărturisea că o „ ... adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă şi să fie originală şi pentru alţii, nu se poate întemeia decit pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe geniul lui“. Eminescu, care a avut o asemenea concepţie despre literatură, nu putea să creeze decit pe baza moştenirii şi în spiritul celui al cărui geniu l-a «... absorbit ca soarele un nour de eres“. De altfel, confesiunea din sonetul „Trecut-au anii“ e dovadă indubitabilă a afirmaţiilor făcute, dar şi cheia înţelegerii întregii creaţii a marelui nostru poet: „Trecut-au anii ca norii lungi pe şesul ! Şi niciodată n-or să vie iară, / căci nu mă-ncîntă azi cum mă mişcară / Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri, / Ce fruntea-mi de copil o-nseninată, / Abia-nţelese, pline de-nţelesuri.. „Mioriţa“ este mai mult decît se spune de obicei, o baladă. E un mit. Chiar mai mult decît un mit, e o sinteză mitologică românească şi arhetipul sufletului nostru. Ea se suprapune cu momentul protoistoric al poporului român. Şi astfel e întîlnită şi recreată în „Sarmis. Gemenii“, în care, mitizînd, Eminescu evocă, în spirit popular — tradiţional, momentul creării statului dac — centralizat şi independent de către Burebista: „Ş-atuncea ţărm în zare şi codrul negru geme / De zimbrii zînei Dochii ce-n frunte poartă steme ! ...O luntre cu vîntrele ce spînzură sumese / Un tinăr şede-ntr-însa şi lebede îl trag. / In păr purta cunună de-o ramură de fag, / Mantaua, peste şolduri, cu gîtul dezgolit, / Al valurilor zgomot l-ascultă liniştit / ... Astfel plutea în luntre, s-apropiau cu-ncetul / Tomiris cea frumoasă şi Boierebist poetul.. „Mioriţa“ este şi mitul nemuririi, sugerată în poezia citată prin plutirea în luntre a lui Tomiris şi Boierebist, ştiut fiind ce rol joacă apa în mitologia românească: simbolul perpetuării vieţii, alcurgerii ei continui. Împletită cu „Traian şi Dochia“ — mitul etnogenezei poporului român — şi cu „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte“, „Mioriţa“ e reîntîlnită şi în „Povestea Dochiei şi ursitorile“. „Au venit, mări, — au venit / împăraţi din răsărit / Să mă ceară în peţit, / Dar s-au dus cum au venit... / Ca-mpăratul din apus / Au venit şi nu s-au dus, / Două vorbe că mi-au spus, / Inima că mi-au răpus / ... Mum-adoarme, pruncul rîde, / Teiul vechi i se deschide. / Ies trei zîne ca pe-o poartă. / Cîte-o stea în frunte poartă / ... Zîna pe copil se pleacă, „ Ochii-n lacrimi i se-neacă / Şi ea zice-ncetişor: / Nani puişor, Cerul, cînd o să te scoli, Ţi-o trimite soli, / Căci ţi-e dat acum de soartă / Viaţă fără moarte / Şi ţi-e dată tinereţe / Fără bătrîneţe...“, prof. ŞTEFAN STANOIU • Organizat de către Biblioteca orăşenească şi Comitetul orăşenesc al UTC Tîrnăveni, precum şi de cenaclul „Tudor Arghezi“, concursul de creaţie literară „Tinere condeie“, ediţia a V-a, a fost finalizat în ziua de 30 mai, în cadrul „Zilelor culturii tîrnăvene“. Juriul concursului, alcătuit din poeţii Nicolae Băciuţ, redactor la revista Vatra (preşedinte) şi Eugeniu Nistor, prof. Aurel Hancu, secretar al cenaclului „Tudor Arghezi“, Gheorghe Moldovan, responsabilul Bibliotecii orăşeneşti, Liviu Vodă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc al UTC, prof. Vasile Bogdan şi Sever Suciu — a decis acordarea de premii următorilor creatori: la secţiunea poezie — premiul I: Ioan Găbudean (Tîrgu-Mureş); premiul II: Marinel Frandeş (Topliţa); premiul III: George Asztalos (Tîrnăveni); premiul special al juriului: Maria Nemeş (Ungheni); premiul tinereţii: Mihaela Cernea (Tîrnăveni); la secţiunea proză — premiul I: Vasile Petre Istrate (Tîrnăveni); premiul II: Ştefan Fuli (Tîrnăveni). Decernarea premiilor a avut loc la Casa orăşenească de cultură din localitate, într-un cadru festiv, laureaţii citind cu acest prilej din poemele şi prozele premiate. (E. Nistor) * Duminică, la ora 11, în holul expoziţional al Centrului de cultură şi creaţie socialistă „Cîntarea României“ pentru tineret se va deschide expoziţia de pictură cu lucrări realizate de plasticianul amator Tiberiu Şerban. • In organizarea Consiliului comunal al culturii şi educaţiei socialiste din Cheţani, consiliului comunal al Organizaţiei pionierilor, Şcolii generale Hădăreni şi Centrului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea României“ din Hădăreni, duminică, 11 iunie, începînd cu ora 10, va avea loc faza finală a concursului „Laudă cuvîntului românesc“, manifestare dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea Luceafărului poeziei româneşti. Vor participa echipajele şcolare din Lunca Mureşului (judeţul Alba), Luna (Cluj), Cecălaca, Cheţani şi Hădăreni (Mureş), promovate în etapa finală. • Continuînd seria spectacolelor dedicate colectivelor de oameni ai muncii din unităţile econmice tîrgumureşene, Teatrul Naţional din Tîrgu- Mureş prezintă duminică, 11 iunie, ora 19, spectacolul cu piesa „Raţa sălbatică“ de H. Ibsen. De această dată spectacolul este oferit oamenilor muncii de la Complexul CFR Tîrgu-Mureş. • Plasticianul amator Gamentzy Zoltán din Tîrgu-Mureş va deschide, începînd de luni, 12 iunie, în holul Centrului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea României“ pentru tineret din Tîrgu- Secuiesc (judeţul Covasna) o expoziţie cu lucrări în acuarelă. D- ANDREI Carnet cultural Atelier literar ilastind Eminescu... Clopotește un albastru sunet pur, de catedrală, ceasul tainei de zăpadă iar cuvintă secular. Slova noastră Eminescu ne cuprinde, ne-nfioară, voievod întru vecie, dorul lui e tutelar. Flacăra ninsorii grele cerne rară, molcomită, parcă şi culoarea albă iar se miră-n albatroşi. Veghea noastră Eminescu de demult ne e sortită, de din pace şi din pline, din iubire de strămoşi. Filele de veacuri duse ne cuprind într-o lumină, cade linişte de viaţă în cuvintele române. Bolta noastră Eminescu cu vecia ne-nsoţită, ne trecură în balade, înspre stelele stăpîne .. ■ MIHAI BOCAI * STEAUA ROSIE PAGINA 8 12-18 iunie la Tîrgu-Mureş „Uleie MIHAI EMINESCU“ , în perioada 12-18 iunie şi în judeţul Mureş, ca şi în întreaga ţară, vor avea loc manifestări omagiale dedicate împlinirii a 100 de ani de la moartea Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu. In organizarea „Zilelor Mihai Eminescu“ colaborează, alături de Biblioteca judeţeană, Centrul de librării, Comitetul municipal Mureş al UTC, Complexul muzeal judeţean, Filarmonica de stat, Filiala Tîrgu-Mureş a UAP, Institutul de teatru, revista Vatra. • Luni, 12 iunie, ora 12, la Galeriile de artă din Palatul culturii va avea loc vernisajul expoziţiei omagiale „Mihai Eminescu — un veac de nemurire“ Expoziţia va cuprinde ediţii în limba română şi în limbi străine ale operelor eminesciene (din colecţiile Bibliotecii judeţene), lucrări de istorie şi critică literară, periodice cu publicaţii din opera eminesciană, rarităţi bibliofile, facsimile, iconografie, creaţii plastice dedicate lui Eminescu, ilustraţii la ediţii Eminescu, itinerarul mureşean al poetului, contribuţii mureşene la cunoaşterea şi interpretarea operei eminesciene, discografie medalistică, filatelie, maxima filie. • Marţi, la ora 10, în sala mică a Palatului culturii, în cadrul simpozionului de comunicări ştiinţifice vor conferi Cornel Moraru, critic literar, redactor-şef al revistei „Vatra“, Florin Ciotea, sociolog, vicepreşedinte al CJCES, dr. Vasile Dobrescu, lector universitar la IMF, Valeriu Niţu, cercetător ştiinţific la CSS Tîrgu-Mureş, dr. Ion Buzaşi, profesor din Blaj, Dimitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii judeţene, Ion Masca, profesor la Liceul industrial nr. 1 Tîrgu-Mureş, dr. Silvia Urdea, cercetător ştiinţific la CSS. După-amiază, lucrările simpozionului vor continua, de la ora 16 cu prezentarea comunicărilor realizate de Valentin Marica, secretar literar la Teatrul Naţional, dr. Serafim Duicu, lector univ. la Institutul de teatru, Melinte Şerban, profesor, director adjunct al Teatrului Naţional, Oláh Tibor, conf. univ., Timotei Enăchescu, profesor, Pavel Puşcaş, muzicolog, şeful secţiei de artă a Bibliotecii judeţene, Cornelia Cistelecan, bibliotecar principal la Biblioteca judeţeană Mureş, Mircea Art. Mihail, şef serviciu la Biblioteca judeţeană. • Duminică, 18 iunie, ora 11, tot în sala mică a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş va avea loc şezătoarea literară „Eminesciana 23“, un cuvînt-omagiu rostit de scriitorul Lucian Valea, pagini din creaţia eminesciană interpretate de conf. univ Adriana Piteşteanu şi studenţii Institutului de teatru — Florentina Mocanu (anul III), Iuliana Moise (anul III), Bogdan Costea (anul II) şi Radu Olăreanu (anul II). „O, rămîi ...“ este titlul grupajului de lieduri interpretate de Mariana Oană şi Ion Simion Loga, acompaniaţi la pian de Carmen Mihăescu. Lucrările corale pe versurile marelui poet din creaţia compozitorilor George Dima, Nicolae Bretan, Vasile Popovici, Paul Constantinescu, Al. Paşcanu vor fi audiate în interpretarea corului filarmonicii tîrgumureşene, dirijat de Dimitru Buzoianu. Comperatul șezător'este realizat de Mircea Art. Mihail. DOR aM. Săptămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste Manifestare culturală tradiţională, de amplă valorificare a tezaurului spiritual local, „Săptămîna reghineană a culturii şi educaţiei socialiste“ se înscrie organic în vastul proces de înnoitoare prefaceri politico-economice şi social-culturale pe care îl trăieşte întreaga noastră patrie în drumul său ascendent de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism. Amplificată în conţinut şi angajare de Tezele, orientările şi magistralele idei cuprinse în Expunerea programatică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din noiembrie 1988, şi de sarcinile subliniate la istorica plenară a CC al PCR, săptămîna culturală reghineană se desfăşoară sub egida Consiliului orăşenesc al educaţiei politice şi culturii socialiste, şi va avea loc in perioada 12—18 iunie. Prestigioasa manifestare, aflată la cea de-a XVIII-a ediţie, se desfăşoară sub generoasa emblemă a Festivalului naţional „Anbrog României“ şi fgţă dedicată marilor evenimente politice şi istorice ale acestui an: aniversarea a 45 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Actuala ediţie cuprinde o înmănunchere de acţiuni şi manifestări menite să evalueze şi să dimensioneze, la scara prezentului, tradiţiile culturale ale oraşului Reghin, străbună aşezare românească ale cărei obîrşii se pierd în veacuri de istorie. Ea cuprinde o suită de acţiuni politico-educative şi cultural-artistice, pentru cele mai diverse categorii socioprofesionale şi de vîrstă, ce vor fi organizate în toate instituţiile şi aşezămintele de cultură, cluburi, unităţi economice din industrie şi agricultură, cooperative meşteşugăreşti, organizaţii de pionieri şi şcoli. Din calendarul bogat al acestor manifestări menţionăm: simpozioanele „Partidul Comunist Român — iniţiatorul şi Înfăptuitorul luptelor de eliberare socială şi naţională ale poporului român*, „Tradiţie şi continuitate. Judeţul Mureş şi oraşul Reghin pe coordonatele socialismului victorios“, „Importanţa şi semnificaţia celei de-a 45-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă“, „Cartea contemporană şi istoria societăţii româneşti“; şezătorile literare „Univers eminescian“ şi „Luceafărul nestins“; masa rotundă „Educarea şi formarea tinerei generaţii în spiritul concepţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă“; expuneri, dezbateri, evocări, spectacole şi concerte, întîlniri cu brigăzile ştiinţifice şi de educaţie juridică, cu redactori şi scriitori, cu alţi oameni de ştiinţă, de artă şi cultură, concursuri „Cine ştie cîştigă“, seri cultural-educative pentru tineret. Sîmbătă, 17 iunie, reghinenii vor fi prezenţi, pe stadionul „Avîntul“, pentru a viziona parada, demonstraţia şi tradiţionalul program cultural-sportiv prezentate de elevii din şcoli şi licee. EMIL ŞERBANESCU , preşedintele CCES al oraşului Reghin