Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)

1989-06-14 / nr. 139

PAGINA 5 STEAUA RO$IE (Urmare din pag. I) Comitetului Politic Executiv, se­cretar al CC al PCR. Mesajul conducătorului parti­dului şi statului — vibrantă cin­stire şi preţuire a marelui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată din viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat — a fost primit cu pro­fundă satisfacţie şi gratitudine de către participanţi. Aprecierile formulate la adresa nobilei misi­uni educative a literaturii şi ar­tei, caldele îndemnuri adresate creatorilor de a-şi pune talentul şi puterea de muncă în slujba aspiraţiilor legitime ale omenirii de pace şi progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conştiinţelor con­stituie pentru toţi oamenii de ar­tă şi cultură un mobilizator pro­gram de acţiune în vederea rea­lizării unor opere valoroase, care să vorbească posterităţii despre măreţele împliniri ale prezentu­lui socialist. Aceste gînduri şi sentimente, pregnant puse în evidenţă de-a lungul desfăşurării simpozionului naţional, s-au regăsit în telegra­ma pe care participanţii la ma­nifestarea de la Ateneul Român au adresat-o, la încheierea lucră­rilor, într-o atmosferă entuzi­astă, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­­şedintele Republicii Socialiste România. In plenul simpozionului oma­gial consacrat Centenarului Mi­hai Eminescu au luat cuvin­tul: Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, preşedintele Con­siliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste; Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor; Dumitru Ghişe, preşedintele A­­cademiei de Ştiinţe Social-Poli­­tice; prof. univ. Ion Dodu Bălan, de la Universitatea Bucureşti; prof. univ. Constantin Ciopraga, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi; prof. univ- Eugen Todo­­ran, de la Universitatea din Ti­mişoara; scriitorul Hajdú Győző — redactor-şef al revistei „Igaz Szó“ din Tîrgu-Mureş; poetul Ce­zar Baltag, în cursul după-amiezii, dezba­terile în cadrul Simpozionului o­­magial consacrat Centenarului Mihai Eminescu s-au desfăşurat în două secţiuni. Lucrările simpozionului conti- ­ SIMPOZIONUL OMAGIAL CONSACRAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Armare din pag. 1) Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a gă­­sit astăzi deplina împlinire în patria noastră socia­listă, liberă şi independentă, în care poporul — zdrobind orînduirea cea crudă şi nedreaptă, lichi­­dînd pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea . Îşi făureşte, în strînsă unitate, sub conducerea par­tidului nostru, propriul său viitor, socialist şi co­munist. Constituie o mare mîndrie pentru poporul român faptul că în anii ce au trecut de la eliberarea ţă­rii, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al parti­dului — care a inaugurat o perioadă de profunde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut strălucite realizări în făurirea societăţii socialiste, în creşterea potenţialului eco­nomic şi a avuţiei naţionale, în înflorirea ştiinţei, ■rtei şi culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu pu­tere justeţea politicii partidului nostru comunist, forţa şi superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes în România, minunata capaci­tate a poporului român de a asigura — sub condu­cerea partidului — progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste-omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor crea­tori din toate domeniile —, avem datoria să dez­voltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi creaţii, minunatul patrimoniu naţional — tezaur de gîndire înaintată, revoluţionară, care, prin con­ţinutul de idei şi mesajul profund umanist şi pa­triotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobili­zarea întregului popor în edificarea noii orînduiri, la formarea şi educarea omului nou, înaintat, con­structor conştient şi devotat al socialismului şi co­munismului în România. Apreciind munca şi realizările creatorilor de artă și cultură contemporani, partidul, societatea noastră Ie adresează acestora chemarea de a rea­liza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile Înfăptuiri ale po­porului român, strălucitele fapte ale constructori­lor socialismului care, într-o perioadă istorică scur­tă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizaţie şi cultură, transformînd năzuinţele şi visurile înaintaşilor despre un viitor liber şi feri­cit, într-o realitate concretă a României de azi. „ Aşa cum a făcut însuşi Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creaţii legate de viaţa poporului, participînd activ la făurirea pre­zentului şi viitorului patriei noastre, creatorii de literatură şi artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, îşi pot îndeplini nobila misiune ce le re­vine în amplul şi complexul proces al dezvoltării revoluţionare a societăţii noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălţării patriei, creşterii bunăstării şi fericirii omului, a întregii naţiuni, în­tăririi independenţei şi suveranităţii României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a pro­gramului partidului de construcţie socialistă, pen­tru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sf.re educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slu­jească progresului şi înălţării patriei, ridicării con­ştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii — comunismul! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, la trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalici, Dacă fiii-ţi minări asta le nutresc; Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormîntul, Spada ta de singe duşman fumegînd, Şi deasupra idrei fluture cu vintul Visul tău de glorii falnic triumfind, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Cină s-aprinde sacru candida-i vîlvoare. Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cind cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sinu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tinără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori. Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc! (1867, 2/14 aprilie) m . MIHAI EMINESCU“ (Urmare din pag I­­mitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii judeţene — „O car­te cu semnătura autografă M. Eminescu în patrimoniul Bibliotecii judeţene Mureş“, Ion Maşca, profesor la Liceul industrial nr. 1 — „Mihai E­­minescu în viziunea a trei per­sonalităţi din judeţul Mureş: Ion Chinezu, Liviu Rusu şi Eugen Todoran“, dr. Silvia Ur­­dea, cercetător ştiinţific la Centrul de ştiinţe sociale — „Mihai Eminescu — Oc­­tavian Goga, afinităţi şi con­tinuitate“, Valentin Mari­­ea, secretar literar la Tea­trul Naţional — „Eminescu — cronicar dramatic“, dr. Sera­fim Duicu, lect. univ. la In­stitutul de teatru ■— „însem­nările marginale ale lui Mihai Eminescu la traducerea sa „Ar­ta reprezentării dramatice“ de H. Theodor Rötscher“, Melin­­te Şerban, profesor, director adjunct al Teatrului Naţional — „Primele traduceri în lim­ba latină din poezia emines­ciană“, Oláh Tibor, conf. univ. — „Eminescu în limba lui Pe­tőfi“, Timotei A. Enăchescu, profesor — „Mihai Eminescu­­— convingeri lingvistice“, Gheorghe Bratu, inginer, şef de lucrări la Institutul de sub­­ingineri — „Consideraţii inter­­disciplinare privind preocupă­rile ştiinţifice diverse ale lui Mihai Eminescu“, Pavel Puş­caş, muzicolog, şeful secţiei de artă a Bibliotecii judeţene — „Motive eminesciene în crea­ţia muzicală românească“, Cor­nelia Cistelecan, bibliotecar principal — „Ediţii pentru copii şi tineret ale operelor e­­minesciene“, Mircea Art. Mi­hail, şef serviciu la Biblioteca judeţeană­­ „Eminescu în zia­rul judeţean „Steaua roşie“. ★ 9 Astăzi, 14 iunie, în orga­nizarea Comitetului municipal de cultură şi educaţie socialis­tă, la clubul I­S Zahăr din Tîrgu-Mureş, începînd cu ora 13, va avea loc evocarea lite­­rar-artistică „Eminescu — con­temporanul nostru“. Vor parti­cipa profesorii T.A. Enăchescu, dr. I. Mileşan, Cornelia Sticla­­ru, Traian Duşa.­­ La ora 14, la CIC „Azomureş“ se va des­făşura simpozionul „Eminescu în conştiinţa posterităţii“. Vor conferi dr. Silvia Urdea, Car­men Andraş şi Mircea Art. Mi­hail. Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial din Capitală (Urmare din pag. 1) Participanţii la simpozion au primit, cu profunde senti­mente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adresat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în ope­ra sa,, ca nimeni altul, trecutul, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a Româ­niei, apreciere de autentică simţire patriotică ce ilustrează dragostea şi preţuirea pe care noi, toţi o purtăm Luceafărului poeziei româneşti. Evocînd valoarea fără egal a creaţiei eminesciene, în ca­drul lucrărilor simpozionului a fost subliniată cu pregnanţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de con­ducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cunoaşterea şi va­lorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfacţie, participanţii la simpozion au evidenţiat că, în perioada inaugurată de Congre­sul al IX-lea — moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială şi politică a ţării în descătuşarea energiilor cr­eatoare ale întregii naţiuni — a fost întreprins un vast pro­gram de valorificare critică a moştenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cercetarea şi editarea creaţiei eminesciene, operă monumentală a culturii române, ti­părită şi difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se, astfel, pătrunderea şi cunoaşterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare naţională şi universală a creaţiei eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în acelaşi timp, semnificaţiile majore ale generoasei politici cultu­rale a partidului şi­ statului nostru de păstrare şi dezvoltare a tradiţiilor umaniste ale poporului român şi ale culturii na­ţionale, permanenta preocupare pentru ca, odată cu progresul remarcabil pe plan economic şi social al patriei, să se asigu­re înflorirea continuă a vieţii spirituale şi a creaţiei literar-ar­tistice. Desfăşurîndu-se în anul celei de-a 45-a aniversări a vic­toriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi al celui de-al XIV- lea Congres al Partidului Comunist Român — evenimente de mare însemnătate in viaţa social-politică a ţării­­, lucrările simpozionului omagial, manifestările consacrate Centenarului Eminescu au evidenţiat cu putere hotărîrea fermă a oameni­lor de cultură şi artă ca, asemenea întregului nostru popor, strîns uniţi în jurul partidului, al dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să-şi sporească contri­buţia la continua înflorire a patriei, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la ridicarea nivelului lor de cunoaştere. Acţionînd neabătut pentru înfăptuirea strălucitu­­lui program ideologic al partidului, avînd permanent drept călăuză tezele, ideile şi orientările de inestimabilă valoare teo­retică şi practică, fundamentate în magistrala dumneavoastră operă, ne angajăm să facem totul pentru a spori contribuţia oamenilor de cultură şi artă la realizarea de noi creaţii care să oglindească uriaşa muncă a poporului nostru, în care eroii prin­cipali să fie muncitorii, ţăranii, intelectualii, cu preocupările lor, cu dorinţele lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului şi comunismului în România. Reafirmăm, şi cu acest prilej, deplina aprobare şi profunda încredere a tuturor­ creatorilor din domeniul ştiinţei, culturii şi artei faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, strălucit concepută şi înfăptuită de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi respectat fiu al poporului român, care, printr-o activitate eroică şi o gîndire vizionară, asiguraţi mersul ferm al României pe calea socialismului şi comunismului, sporirea prestigiului său în lu­me, afirmarea demnă, liberă şi suverană a patriei. Intr-o vie şi deplină unanimitate, participanţii la Simpozio­nul omagial Mihai Eminescu folosesc acest prilej pentru a vă exprima dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, cele mai calde sentimente de aleasă dragoste şi neţărmurit respect, satisfacţia deplină şi întreaga recunoştinţă pentru strălucita activitate politică, revoluţionară şi patriotică pe care o desfăşuraţi, asigurîndu-vă că vom face totul pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei, astfel ca aspiraţiile Lu­ceafărului poeziei româneşti să-şi găsească o minunată împli­nire în ampla operă de edificare a celei, mai drepte şi demne orînduiri — comunismul, visul de aur al omenirii!

Next