Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)
1989-06-14 / nr. 139
PAGINA 5 STEAUA RO$IE (Urmare din pag. I) Comitetului Politic Executiv, secretar al CC al PCR. Mesajul conducătorului partidului şi statului — vibrantă cinstire şi preţuire a marelui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată din viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat — a fost primit cu profundă satisfacţie şi gratitudine de către participanţi. Aprecierile formulate la adresa nobilei misiuni educative a literaturii şi artei, caldele îndemnuri adresate creatorilor de a-şi pune talentul şi puterea de muncă în slujba aspiraţiilor legitime ale omenirii de pace şi progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conştiinţelor constituie pentru toţi oamenii de artă şi cultură un mobilizator program de acţiune în vederea realizării unor opere valoroase, care să vorbească posterităţii despre măreţele împliniri ale prezentului socialist. Aceste gînduri şi sentimente, pregnant puse în evidenţă de-a lungul desfăşurării simpozionului naţional, s-au regăsit în telegrama pe care participanţii la manifestarea de la Ateneul Român au adresat-o, la încheierea lucrărilor, într-o atmosferă entuziastă, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. In plenul simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu au luat cuvintul: Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor; Dumitru Ghişe, preşedintele Academiei de Ştiinţe Social-Politice; prof. univ. Ion Dodu Bălan, de la Universitatea Bucureşti; prof. univ. Constantin Ciopraga, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi; prof. univ- Eugen Todoran, de la Universitatea din Timişoara; scriitorul Hajdú Győző — redactor-şef al revistei „Igaz Szó“ din Tîrgu-Mureş; poetul Cezar Baltag, în cursul după-amiezii, dezbaterile în cadrul Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu s-au desfăşurat în două secţiuni. Lucrările simpozionului conti- SIMPOZIONUL OMAGIAL CONSACRAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Armare din pag. 1) Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi independentă, în care poporul — zdrobind orînduirea cea crudă şi nedreaptă, lichidînd pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea . Îşi făureşte, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist şi comunist. Constituie o mare mîndrie pentru poporul român faptul că în anii ce au trecut de la eliberarea ţării, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o perioadă de profunde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut strălucite realizări în făurirea societăţii socialiste, în creşterea potenţialului economic şi a avuţiei naţionale, în înflorirea ştiinţei, ■rtei şi culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu putere justeţea politicii partidului nostru comunist, forţa şi superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes în România, minunata capacitate a poporului român de a asigura — sub conducerea partidului — progresul şi înflorirea continuă a patriei noastre socialiste-omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate domeniile —, avem datoria să dezvoltăm şi să îmbogăţim permanent, cu noi şi noi creaţii, minunatul patrimoniu naţional — tezaur de gîndire înaintată, revoluţionară, care, prin conţinutul de idei şi mesajul profund umanist şi patriotic, reprezintă o contribuţie de seamă la mobilizarea întregului popor în edificarea noii orînduiri, la formarea şi educarea omului nou, înaintat, constructor conştient şi devotat al socialismului şi comunismului în România. Apreciind munca şi realizările creatorilor de artă și cultură contemporani, partidul, societatea noastră Ie adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile Înfăptuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizaţie şi cultură, transformînd năzuinţele şi visurile înaintaşilor despre un viitor liber şi fericit, într-o realitate concretă a României de azi. „ Aşa cum a făcut însuşi Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creaţii legate de viaţa poporului, participînd activ la făurirea prezentului şi viitorului patriei noastre, creatorii de literatură şi artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, îşi pot îndeplini nobila misiune ce le revine în amplul şi complexul proces al dezvoltării revoluţionare a societăţii noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălţării patriei, creşterii bunăstării şi fericirii omului, a întregii naţiuni, întăririi independenţei şi suveranităţii României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sf.re educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slujească progresului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii — comunismul! Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, la trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalici, Dacă fiii-ţi minări asta le nutresc; Căci rămîne stînca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormîntul, Spada ta de singe duşman fumegînd, Şi deasupra idrei fluture cu vintul Visul tău de glorii falnic triumfind, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Cină s-aprinde sacru candida-i vîlvoare. Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cind cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sinu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tinără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori. Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mîndrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc! (1867, 2/14 aprilie) m . MIHAI EMINESCU“ (Urmare din pag Imitrie Poptămaş, directorul Bibliotecii judeţene — „O carte cu semnătura autografă M. Eminescu în patrimoniul Bibliotecii judeţene Mureş“, Ion Maşca, profesor la Liceul industrial nr. 1 — „Mihai Eminescu în viziunea a trei personalităţi din judeţul Mureş: Ion Chinezu, Liviu Rusu şi Eugen Todoran“, dr. Silvia Urdea, cercetător ştiinţific la Centrul de ştiinţe sociale — „Mihai Eminescu — Octavian Goga, afinităţi şi continuitate“, Valentin Mariea, secretar literar la Teatrul Naţional — „Eminescu — cronicar dramatic“, dr. Serafim Duicu, lect. univ. la Institutul de teatru ■— „însemnările marginale ale lui Mihai Eminescu la traducerea sa „Arta reprezentării dramatice“ de H. Theodor Rötscher“, Melinte Şerban, profesor, director adjunct al Teatrului Naţional — „Primele traduceri în limba latină din poezia eminesciană“, Oláh Tibor, conf. univ. — „Eminescu în limba lui Petőfi“, Timotei A. Enăchescu, profesor — „Mihai Eminescu— convingeri lingvistice“, Gheorghe Bratu, inginer, şef de lucrări la Institutul de subingineri — „Consideraţii interdisciplinare privind preocupările ştiinţifice diverse ale lui Mihai Eminescu“, Pavel Puşcaş, muzicolog, şeful secţiei de artă a Bibliotecii judeţene — „Motive eminesciene în creaţia muzicală românească“, Cornelia Cistelecan, bibliotecar principal — „Ediţii pentru copii şi tineret ale operelor eminesciene“, Mircea Art. Mihail, şef serviciu la Biblioteca judeţeană „Eminescu în ziarul judeţean „Steaua roşie“. ★ 9 Astăzi, 14 iunie, în organizarea Comitetului municipal de cultură şi educaţie socialistă, la clubul IS Zahăr din Tîrgu-Mureş, începînd cu ora 13, va avea loc evocarea literar-artistică „Eminescu — contemporanul nostru“. Vor participa profesorii T.A. Enăchescu, dr. I. Mileşan, Cornelia Sticlaru, Traian Duşa. La ora 14, la CIC „Azomureş“ se va desfăşura simpozionul „Eminescu în conştiinţa posterităţii“. Vor conferi dr. Silvia Urdea, Carmen Andraş şi Mircea Art. Mihail. Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial din Capitală (Urmare din pag. 1) Participanţii la simpozion au primit, cu profunde sentimente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adresat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în opera sa,, ca nimeni altul, trecutul, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a României, apreciere de autentică simţire patriotică ce ilustrează dragostea şi preţuirea pe care noi, toţi o purtăm Luceafărului poeziei româneşti. Evocînd valoarea fără egal a creaţiei eminesciene, în cadrul lucrărilor simpozionului a fost subliniată cu pregnanţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cunoaşterea şi valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfacţie, participanţii la simpozion au evidenţiat că, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea — moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială şi politică a ţării în descătuşarea energiilor creatoare ale întregii naţiuni — a fost întreprins un vast program de valorificare critică a moştenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cercetarea şi editarea creaţiei eminesciene, operă monumentală a culturii române, tipărită şi difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se, astfel, pătrunderea şi cunoaşterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare naţională şi universală a creaţiei eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în acelaşi timp, semnificaţiile majore ale generoasei politici culturale a partidului şi statului nostru de păstrare şi dezvoltare a tradiţiilor umaniste ale poporului român şi ale culturii naţionale, permanenta preocupare pentru ca, odată cu progresul remarcabil pe plan economic şi social al patriei, să se asigure înflorirea continuă a vieţii spirituale şi a creaţiei literar-artistice. Desfăşurîndu-se în anul celei de-a 45-a aniversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi al celui de-al XIV- lea Congres al Partidului Comunist Român — evenimente de mare însemnătate in viaţa social-politică a ţării, lucrările simpozionului omagial, manifestările consacrate Centenarului Eminescu au evidenţiat cu putere hotărîrea fermă a oamenilor de cultură şi artă ca, asemenea întregului nostru popor, strîns uniţi în jurul partidului, al dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să-şi sporească contribuţia la continua înflorire a patriei, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la ridicarea nivelului lor de cunoaştere. Acţionînd neabătut pentru înfăptuirea strălucitului program ideologic al partidului, avînd permanent drept călăuză tezele, ideile şi orientările de inestimabilă valoare teoretică şi practică, fundamentate în magistrala dumneavoastră operă, ne angajăm să facem totul pentru a spori contribuţia oamenilor de cultură şi artă la realizarea de noi creaţii care să oglindească uriaşa muncă a poporului nostru, în care eroii principali să fie muncitorii, ţăranii, intelectualii, cu preocupările lor, cu dorinţele lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului şi comunismului în România. Reafirmăm, şi cu acest prilej, deplina aprobare şi profunda încredere a tuturor creatorilor din domeniul ştiinţei, culturii şi artei faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, strălucit concepută şi înfăptuită de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi respectat fiu al poporului român, care, printr-o activitate eroică şi o gîndire vizionară, asiguraţi mersul ferm al României pe calea socialismului şi comunismului, sporirea prestigiului său în lume, afirmarea demnă, liberă şi suverană a patriei. Intr-o vie şi deplină unanimitate, participanţii la Simpozionul omagial Mihai Eminescu folosesc acest prilej pentru a vă exprima dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, cele mai calde sentimente de aleasă dragoste şi neţărmurit respect, satisfacţia deplină şi întreaga recunoştinţă pentru strălucita activitate politică, revoluţionară şi patriotică pe care o desfăşuraţi, asigurîndu-vă că vom face totul pentru dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei, astfel ca aspiraţiile Luceafărului poeziei româneşti să-şi găsească o minunată împlinire în ampla operă de edificare a celei, mai drepte şi demne orînduiri — comunismul, visul de aur al omenirii!