Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)
1989-06-14 / nr. 139
IV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în spiritul sarcinilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Utilizarea la capacitate a întregului potenţial al şantierelor, cerinţă obiectivă a sporirii ritmului de execuţie Brigada nr. 33 Luduş din cadrul Antreprizei nr. 3 a TAGCM Mureş îşi desfăşoară activitatea în 9 puncte de lucru din Cîmpia Mureşeană, de la Luduş la Sărmaşu. Pe această arie largă ea pune în operă o varietate de lucrări, de la blocuri de locuinţe la construcţii agrozootehnice. Centrul de greutate al execuţiei rămîne, evident, oraşul Luduş, dar lucrătorii ei sunt puternic angajaţi în efortul care se face astăzi pentru modernizarea localităţilor rurale, pentru sporirea potenţialului economic al acestora. Dacă la Luduş constructorii se preocupă îndeaproape de finalizarea a 1.400 de mp spaţii comerciale, a 66 de apartamente şi de extinderea centralei termice, la Sărmaşu ei au în vedere asigurarea utilităţilor necesare celor 56 de apartamente realizate anul trecut şi anul acesta, crearea condiţiilor optime de locuit în aceste blocuri. Este vorba, în principal, de construirea unei centrale termice destinate asigurării căldurii din apartamente, de lucrări de canalizare şi de alimentare cu apă a locuinţelor, a obiectivelor socialeconomice ale comunei, pas deosebit de important în ridicarea standardului de viaţă al acestei aşezări. La Miheşu de Cîmpie se va înălţa anul acesta un bloc cu 4 apartamente, cu spaţii comerciale la parter şi o sifonerie. Bun cunoscător al stadiului execuţiei, şeful formaţiei de instalatori, Iosif Deteşan, care urmăreşte cu atenţie evoluţia lucrărilor de construcţii-montaj la toate punctele de lucru, ne asigură că centrala termică de la Sărmaşu va putea fi pusă în funcţiune la 15 septembrie, atrăgînd atenţia că beneficiarul, IJGCLM, mai are de asigurat exhaustorul pentru evacuarea gazelor şi fumului din coş, precum şi două pompe de recirculat agent termic. Pe inginerul Gheorghe Şofron, adjunctul şefului de brigadă, îl preocupă în mod deosebit terminarea lucrărilor agrozootehnice, destul de multe la număr, tocmai pentru a fi utile acestui an agricol care se anunţă bogat în toate sectoarele. La Zau de Cîmpie se află în lucru şopronul multifuncţional, la CAP Chimitelnic două grajduri de mare capacitate, la CAP Cecălaca o maternitate pentru bovine. Toate au termen de predare sfîrşitul acestei luni. Stadiul avansat al execuţiei îl îndreptăţeşte să aprecieze că obiectivele amintite pot fi terminate la data stabilită, cu condiţia ca SPID Tîrgu-Mureş, unitate de producţie a TAGCM, să le livreze operativ fermele de lemn necesare celor trei grajduri. Pentru a doua parte a anului, la Luduş mai rămîn de realizat şi dat în folosinţă 48 de apartamente. 15 au fost predate, iar alte 15 vor fi finisate pînă la sfîrşitul lui iunie. Planul pe acest an va fi depăşit cu 12 apartamente, iar zona de lucru se va afla în continuare în ansamblul „23 August“. De asemenea, va mai fi construit un siloz de suprafaţă la CAP Cheţani şi se va realiza extinderea centralei termice de la Luduş. Tot în contextul activităţii semestrului II este cuprins şi frontul de lucru pentru 1990, obiectiv deosebit de important în asigurarea unei susţinute execuţii în ultimul an al actualului cincinal. Ritmul de lucru corespunde pînă în prezent sarcinilor de plan, drept dovadă că pe primele 5 luni realizările globale se înscriu în grafice, existînd condiţii pentru îndeplinirea întocmai a prevederilor semestriale. Pentru realizarea la un nivel superior a planului pe întregul an se impun eforturi şi mai mari în perioadele care urmează. Factorii de răspundere ai activităţii, începînd cu şefii punctelor de lucru: maiştrii Incze Nicolae, Bartha Iosif, normatorul Aurel Şuteu, adjunctul şefului de brigadă şi şeful brigăzii sunt chemaţi să intensifice şi mai mult activitatea, să utilizeze la capacitate întregul potenţial material şi uman de pe şantier, acţionînd mai mult în direcţia întăririi ordinii şi disciplinei de muncă şi tehnologice. IOAN CISMAŞ „Uleie MIHAI EMINESCU“ In sala mică a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş a avut loc ieri, cea de-a doua importantă manifestare din cadrul Zilelor „Mihai Eminescu“. În şedinţa de dimineaţă au prezentat comunicări: Cornel Moraru, critic literar, redactor şef al revistei „Vatra“ — „Eminescu — poet naţional şi universal“, Florin Ciotea, sociolog, vicepreşedinte al CJCES — „Eminescu despre cultură şi educaţie“, dr. Vasile Dobrescu, lect. univ. la IMF — „Sentimentul istoriei la Mihai Eminescu“, Valeriu Niţu, cercetător la Centrul de ştiinţe sociale — „Drumul lui Eminescu pe Valea Superioară a Mureşului, în 1866, spre Blaj“, prof. Aurel Hancu, „Eminescu la Tîrnăveni“, DinTRU MUREŞAN (Continuare in pag. a 2-a) MESAJUL tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evijat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua“: ,,la steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă. / Cu mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — în „Scrisoarea a III-a“ — hotărîrea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa! „Eu? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul. .. / Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este“. Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorîte din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“: „Cine-a îndrăgit străinii, / Mînca-i-ar inima cîinii ! Mînca-i-ar casa pustia, / Si neamul nemernicia!“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar" — la luptă unită împotriva vechii orinduiri: „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! / Atunci ciaci după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Făceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!". Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arată dragostea lui pentru pămîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare în pag a 2-a) ff Anul Kbeff Nr. 139 (9.689) ’A fi Miercuri, ]1 v. 4 pagini JJ 50 de bani JJ 14 iunie 1989 II Simpozionul omagial consacrat Centenarului La Ateneul Român s-au desfăşurat, marţi, lucrările în plen ale simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. In mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat întâlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene. întreaga desfăşurare a simpozionului naţional, care încununează bogata suită de manifestări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cuprinse în mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarăşul Emil Bobu, membru al frontiniiArp în nap.a 2-1) Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial din Capitală Participanţii la Simpozionul omagial dedicat centenarului Mihai Eminescu va aduce mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou intre eroii neamului românesc, ilustru conducător de partid şi de stat, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru libertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant, omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nostru popor, le nutresc faţă de exemplara şi prodigioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste în România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprimministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia ii adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul permanent acordat literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi învăţămîntului. PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL OMAGIAL DEDICAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU (Continuare în pag. a 2-a)