Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)

1989-06-14 / nr. 139

IV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în spiritul sarcinilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Utilizarea la capacitate a întregului potenţial al şantierelor, cerinţă obiectivă a sporirii ritmului de execuţie Brigada nr. 33 Luduş din ca­drul Antreprizei nr. 3 a TAGCM Mureş îşi desfăşoară activitatea în 9 puncte de lucru din Cîmpia Mureşeană, de la Luduş la Săr­­maşu. Pe această arie largă ea pune în operă o varietate de lu­crări, de la blocuri de locuinţe la construcţii agrozootehnice. Cen­trul de greutate al execuţiei ră­­mîne, evident, oraşul Luduş, dar lucrătorii ei sunt puternic anga­jaţi în efortul care se face astăzi pentru modernizarea localităţilor rurale, pentru sporirea potenţia­lului economic al acestora. Dacă la Luduş constructorii se preocu­pă îndeaproape de finalizarea a 1.400 de mp spaţii comerciale, a 66 de apartamente şi de extinde­rea centralei termice, la Sărmaşu ei au în vedere asigurarea utili­tăţilor necesare celor 56 de apar­tamente realizate anul trecut şi anul acesta, crearea condiţiilor optime de locuit în aceste blo­curi. Este vorba, în principal, de construirea unei centrale termice destinate asigurării căldurii din apartamente, de lucrări de cana­lizare şi de alimentare cu apă a locuinţelor, a obiectivelor social­­economice ale comunei, pas deo­sebit de important în ridicarea standardului de viaţă al acestei aşezări. La Miheşu de Cîmpie se va înălţa anul acesta un bloc cu 4 apartamente, cu spaţii comer­ciale la parter şi o sifonerie. Bun cunoscător al stadiului e­­xecuţiei, şeful formaţiei de in­stalatori, Iosif Deteşan, care ur­măreşte cu atenţie evoluţia lu­crărilor de construcţii-montaj la toate punctele de lucru, ne asi­gură că centrala termică de la Sărmaşu va putea fi pusă în func­ţiune la 15 septembrie, atrăgînd atenţia că beneficiarul, IJGCLM, mai are de asigurat exhaustorul pentru evacuarea gazelor şi fu­mului din coş, precum şi două pompe de recirculat agent ter­mic. Pe inginerul Gheorghe Şofron, adjunctul şefului de brigadă, îl preocupă în mod deosebit termi­narea lucrărilor agrozootehnice, destul de multe la număr, toc­mai pentru a fi utile acestui an agricol care se anunţă bogat în toate sectoarele. La Zau de Cîm­pie se află în lucru şopronul mul­tifuncţional, la CAP Chimitelnic două grajduri de mare capacita­te, la CAP Cecălaca o materni­tate pentru bovine. Toate au ter­men de predare sfîrşitul acestei luni. Stadiul avansat al execu­ţiei îl îndreptăţeşte să aprecieze că obiectivele amintite pot fi ter­minate la data stabilită, cu con­diţia ca SPID Tîrgu-Mureş, uni­tate de producţie a TAGCM, să le livreze operativ fermele de lemn necesare celor trei grajduri. Pentru a doua parte a anului, la Luduş mai rămîn de realizat şi dat în folosinţă 48 de aparta­mente. 15 au fost predate, iar alte 15 vor fi finisate pînă la sfîrşitul lui iunie. Planul pe a­­cest an va fi depăşit cu 12 a­­partamente, iar zona de lucru se va afla în continuare în ansam­blul „23 August“. De asemenea, va mai fi construit un siloz de suprafaţă la CAP Cheţani şi se va realiza extinderea centralei termice de la Luduş. Tot în con­textul activităţii semestrului II este cuprins şi frontul de lucru pentru 1990, obiectiv deosebit de important în asigurarea unei sus­ţinute execuţii în ultimul an al actualului cincinal. Ritmul de lucru corespunde pî­nă în prezent sarcinilor de plan, drept dovadă că pe primele 5 luni realizările globale se înscriu în grafice, existînd condiţii pen­tru îndeplinirea întocmai a pre­vederilor semestriale. Pentru rea­lizarea la un nivel superior a planului pe întregul an se impun eforturi şi mai mari în perioa­dele care urmează. Factorii de răspundere ai activităţii, începînd cu şefii punctelor de lucru: maiş­trii Incze Nicolae, Bartha Iosif, normatorul Aurel Şuteu, adjunc­tul şefului de brigadă şi şeful brigăzii sunt chemaţi să intensi­fice şi mai mult activitatea, să utilizeze la capacitate întregul po­tenţial material şi uman de pe şantier, acţionînd mai mult în di­recţia întăririi ordinii şi disci­plinei de muncă şi tehnologice. IOAN CISMAŞ „Uleie MI­HAI EMINESCU­“ In sala mică a Palatului cul­turii din Tîrgu-Mureş a avut loc ieri, cea de-a doua impor­tantă manifestare din cadrul Zilelor „Mihai Em­inescu“. În şedinţa de dimineaţă au pre­zentat comunicări: Cornel Mo­­raru, critic literar, redactor şef al revistei „Vatra“ — „E­­minescu — poet naţional şi u­­niversal“, Florin Ciotea, socio­log, vicepreşedinte al CJCES — „Eminescu despre cultură şi educaţie“, dr. Vasile Dobres­­cu, lect. univ. la IMF — „Sen­timentul istoriei la Mihai E­­minescu“, Valeriu Niţu, cerce­tător la Centrul de ştiin­ţe sociale — „Drumul lui Eminescu pe Valea Superioară a Mureşului, în 1866, spre Blaj“, prof. Aurel Hancu, „E­­minescu la Tîrnăveni“, Di­nTRU MUREŞAN (Continuare in pag. a 2-a) MESAJUL tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernu­lui Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a evijat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţiona­lă, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de şti­inţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale re­voluţionare, a făuririi socialismului şi comunismu­lui, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi su­flet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al mi­nunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decit Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea mă­sură la afirmarea şi punerea în valoare a frumu­seţii limbii române, a spiritului de înţelegere a le­gilor dezvoltării lumii. Cit de minunat sună şi as­tăzi genialele versuri din poezia „La steaua“: ,,l­a steaua care-a răsărit / E-o cale-atît de lungă. / Cu mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului ro­mân, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa dem­nă şi libertatea. Cit de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afir­ma — în „Scrisoarea a III-a“ — hotărîrea poporu­lui român de a-şi apăra libertatea şi independenţa! „Eu? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul. .. / Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ra­mul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este“. Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de po­por şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorîte d­in cel mai cu­rat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“: „Cine-a îndrăgit străinii, / Mînca-i-ar inima cîi­­nii ! Mînca-i-ar casa pustia, / Si neamul nemerni­cia!“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lup­te sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi pro­letar" — la luptă unită împotriva vechii orinduiri: „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi! / Atunci ciaci după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Făceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!". Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de lumi­noasă şi înălţătoare se arată dragostea lui pentru pămîntul patriei! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Româ­nie,­­ / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? / Bra­ţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-ţi mare, mare viitor!... Dulce Românie, asta ţi-o doresc". NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare în pag a 2-a) ff Anul Kbe­­­ff Nr. 139 (9.689) ’A fi Miercuri, ]1 v. 4 pagini JJ 50 de bani JJ 14 iunie 1989 II Simpozionul omagial consacrat Centenarului La Ateneul Român s-au desfă­şurat, marţi, lucrările în plen ale simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniu­nii Scriitorilor din Republica So­cialistă România. In mijloc de iunie, în anotim­pul florilor de tei, oameni de ce­le mai diferite vîrste şi prof­esi­i din Capitală şi din întreaga ţa­ră, şi-au dat întâlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suza­­na Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oas­peţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene. întreaga desfăşurare a simpo­zionului naţional, care încunu­nează bogata suită de manifes­tări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cuprinse în mesajul adre­sat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de to­varăşul Emil Bobu, membru al frontiniiArp în nap.­a 2-­1) Telegrama adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de participanţii la Simpozionul omagial din Capitală Participanţii la Simpozionul omagial dedicat centenarului Mihai Eminescu va aduce mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou intre eroii neamului româ­nesc, ilustru conducător de partid şi de stat, strălucită perso­nalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru li­bertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant, omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriito­rii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nos­tru popor, le nutresc faţă de exemplara şi prodigioasa dum­neavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omu­lui nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste în România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprim­­ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia ii adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi spri­jinul permanent acordat literaturii şi artei, activităţii din do­meniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi învăţămîntului. PARTICIPANŢII LA SIMPOZIONUL OMAGIAL DEDICAT CENTENARULUI MIHAI EMINESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next