Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-01-05 / nr. 2
mișcare. Profesorul Nisard, fostul mai nainte colaboratoru al Naționalului, au ținutu astăzi cea întăi prelecție. Elu este acela, sine și bine venită pentru fa Căndu dar D. Nisard au întratu fi forte milia sa, astăzi în salonul celu mare al Sorbonii, în care au ținutu prelecțiile sale asupra literaturii francese, elu au fostu priimitu de cătră auditoru cu o mare desaprobație, și țistuituri. Acestu nume au deșteptatu unu mare entusiasmu inmanifestată prin luerături Nisard au vorbitu despre Voltaire, tre studenți, și strigarea de hive Voltaire se auzia din tote părțile. Profesorul s'au încercatu a dovedi, că Voltaire au fostu unu catolicu curatu, la care auditoriul au protestatu. Tumultul se făcea totu mai mare, și au agiunsu la celu mai înaltu gradu, căndu Nisard au vrutu să zică, spre disculpare, următoarele cuvinte: „Dvoastră uitați îndelungatele mele studii.” Unu studentu iau zisu: „Și Dta uiți timpul Naționalului.” „Conștiința mea nu mă mustră în nimica” au vrutu profesorul să respundă, însă nu i s'au mai lăsatu timpu la aceasta. Unu studentu au săritu pe masă și iau strigatu: „Dta ți ai văndutu conștiința.” Totu auditoriul au înălțatu unu grozavu vuetu și strigările de: „Data ești unu omu venatu” se auziau din toate părțile. Nisard tremura, și se făcuse palidu cu moartea. Studenții însă erau fără compătimire., Inspectorul studiiloru și rectorul universității s'au arătatu, însă presența și intervenția loru au mai sporitu tumultul, și Nisard au fostu nevoitu a părăsi sala. Agenți de ai poliției n'au fostu față. Resplată cuvenită unui profesoru care nu se poartă după cumu predică! Talenvenalitatea și (Gaz. naț.) tul nu poate desvinovăți apostasiea. Antolia, Londra, 1 Ianuari. Asupra circularii diplomatice rusești, cu data din 22 Dechembi vri, cunoscută astăzi prin telegrafu, Globul se esprimă trătănduo în scurtu, după cumu aceasta abia era de așteptatu altfeliu. Proposițiile cuprinse în circulară, zice elu, săntu departe de acele, pe care Austria le au făcutu la conferințele de Viena. Ele escludu corăbiile aliațiloru, cumu și părtășia acestora din urmă, de la propusa înțălegere între Rusia și Turciea; ele nu cuprindu garanțiile propuse de Austriea, anume: Dreptul Porții, la casul unui atacu din partea Rusiei, de a deschide floteloru aliate calea Dardaneleloru, nici determinațiea corăbiiloru de resbelu, care, după o hotărire comună a aliațiloru din Dechempri, aru fi să se lese pe Marea neagră. spinsu proposițiile Austriei; de atunci de Puterile aliate încă de atunci au Sevastopoli au picatu, flota rusească au fostu înecată, și că Rusiea au simțitu greu puterea aliațiloru, și însfărșitu, după asemine ar fi „o nebunie” din partea Rusiei, de a eși acumu cu niște proposiții, pe care aliații încă în luni trecutu le au respinsu, și pe care însași Austriea le au privitu atunci ca cele mai moderate. (Prin telegrafu se înștiințează, că și Morning Post, prin unu articolu semi-oficialu din 2 Ianuari, s'au esprimatu asupra circularii, și arătănduși părerea sa, elu zice, că Rusia nu va priimi ultimatul Austriei). (Gazeta națională din Berlin). Apariția. Gazeta Austriei vrea a ști următoarele: „Campania la nordul Europii va fi condusă cu cele mai bune mijloace, care se află în disposiția aliațiloru. Trupele ce acumu se întornă înapoi, au să formeze simburile viitoreloru puteri, și fiindu că alte espediții în China nu se voru mai face, apoi se va rechiema o mai mare parte din soldații cei bătrăni. Numerul trupeloru ce se voru întrebuința în această campanie poate să se suie la 200,000 de soldați; dintre aceștia 120.000 voru începe lupta, iar 80,000 se voru ține în apropiere ca reservă. Spre acestu scopu se va desarma o parte a flotii aflătoare în Marea Neagră, și 40 de corăbii cu bordurile înalte se voru dispune astfeliu pentru transportu, ca fiecare să poată transporta 3000 de oameni. Numerul bombardeloru se va imulți pănă la 300, și se voru lua măsuri spre a le apăra în contra corăbiiloru de abordu rusești; astfelu săntu preparațiile resbelice, care au să ne aducă pacea.” Togeia. Constantinopoli, 20 Dechemvri. Interesul de zi este preocupatu prin declarația oficială despre închinărea Carsului, cumu și prin sosirea D. de Proces. Această din urmă întămplare, mie personalu, mi se pare a fi de o însemnătate mai mare, pe căndu căderii Carsului, credu că'i potu atribui semnătate absolută multu mai mică. Internundul Austriei s'au priimitu din partea Inaltei Porți într'unu modu cu deosebire însemniena cătră Turciea mai intime, decătu După o pisăniu acumu cu multu cumu aceste au fostu mai nainte mea mea, Germaniea de la Nordu se interesează cu deosebire a urmări cu atenție mișcările politicii austriace. Să luămu în băgare de seamă, ... cestu mare statu este . căă Austriea aastăzi între staturile Europii acela, care in comparație se ocupă cu planurile cele mai spaciose și mai indrăznețe. Dacă vreunul dintre aceste este ofensiva în simțul politicii, atunci este acesta, macar că elu iși ține sabiea încă în Austriei la așa estreme țeluri, aceasta nu teacă. Ceia ce îndeamnă pe guvernul este numai singurul amoru propriu al unei puteri îndelungit regresiste, pe care îl deșteaptă celu întăiu momentu al progresului, ci la aceasta mai domnescu incă și alte priviri. Căte odată o întămplare, o măsură, ce se ia la Viena, sau o lămurire, care din cercurile oficiale iasă în publicu sau care sevorește din presa oficială și aruncă o lumină surprinzătore asupra motiveloru și planuriloru, cărora eu nu le potu nega tărie și mărire, șmacar că le ași dori mai multă claritate și unitate. Ceia ce mă privește pe mine, eu nu săntu în posiție a da în aceste lucruri o hotărire, care ar avea o autoritate mai mare decătu oricare alta ce s'ar auzi în presă. Cu toate aceste, îmi pică cu greu, de a ascunde niște temeri, pe care le simtu în privirea ținerii espectante a Prusiei în fața acestei acții febrile, cumu și în privirea prefacerii relațiiloru permane. Îndată ce s'au primitu înștiințarea oficială despre picarea Carsului, s'au adunatu consiliul ministerialu în palatul Porții și s'au ținutu o seamă de mai multe ore; ieri seară s'au adunatu din nou în conacul lui Rifaad-Pașa. Nu se poate crede, că numai despre măsurile privitore la care, s'ar fi tratatu în acestu consiliu; din contra după toate împregiurările se vederează, că sosirea baronului de Procheș au datu ma Se zice anume, că în săptămănile cele mai apropiate se va hotări definitivu sorta principateloru tivul principalu la adunarea Divanului. Cum că D. Procheș este însărcinatu, mai cu seamă în unire cu legația francesă, a păși la tratarea chestiiloru politice, se lămurește din acea deosebită apropiere, care s'au înființatu, dar din întăia zi a venirii sale aice între D. Internunciu și între D. de Tuvenel, ambasadorul Franciei. Ele au asistatu bine data în onorea lui în palatul Francesc. Predecesorul D. Proches, baronul Coller, au agiunsu astăzi la Trieste pe vaporul de resbelu „Elisabeta.” eru la unii Grecii din Constantinopoli, prin mijlocirea ambasadorului Francesc, au căpătatu învoirea de la Înalta Portă, de a pune clopote în Bisericile loru, întocma ca și Catolicii. (Gaz. naț.) carele au pusu principul, morale, una pentru că oamenii pentru cei aleși. Asemine ează zicerea, că elu aru esista doae de i se răndu, iși are opiniile dar că leafa anuală de 15,000 alta mai atribuiale, ar pranci natu, așa precumu este învederatu,lațiile cabinetului de că o înre Inșii, tipografia lui Adole Bermann .1 Seiviți mai nope. Gazeta grecească Inera ce se publică în Trieste pretinde că Omer-pașa s'ar fi destituatu din comanda sa. Ce este siguru, toate jurnalele anglo-francese critică prea marea sa prudență. Stocholm. ZIamupr. Generalul Bloch este însărcinatu de a organisa trupele norvegiene în înțelegere cu departamentul ostășeschu din Stocholm. Paris 7 Ianuari. De Kars publică unu lungu articolu despre marele pregătiri ce se facu de aliați pentru primăvara viitore. Viena 7 lanuar. În 5 a acestei cneazul Gorciacof au avutu o lungă conferință cu contele Buol, și la care au asistatu și ambasadorul prusescu, precumu și colonelul Manteufel. Dresda 5 Ianuari. Jurnalul oficialu asigură că Rusia nu va respinge necondiționatu propunerile contelui Esterhasi. Scrisori din Chișinău asigură de positivu că la 15 Ghenar se așteaptă în Besarabia corpul al patrule ce sosește de la Harcova.Unu manifestu imperialu chiamă la arme pre toți Basarabienii. Asemine s'au datu ordinu pane totă întinderea Prutului să nu se facă alte sămănături, de chigu cele neapăratu trebuitore lăcfcitoriloru. În privirea Botezului D. N .A. stepa nu va eși sămbăta p viitoare.