Studii şi Cercetări Lingvistice, 1954 (Anul 5, nr. 1-4)
1954 / nr. 1-2
по М. GRIGORESCU 12 A zîmbit cu blîndeţe oamenilor din jurul său, frecîndu-şi cu palmele negre şi arse ariciul bărbii. SADOVEANU, N. P. 8. Tu n-ai apucat să deprinzi altă şcoală Decît slugăreala pe la uşa bogatului, Mătrăguna ocărilor şi pelinul oftatului. DEŞLIU, G. 53. Din toate aceste categorii la Tiktin se găsesc numai patru (genitivul posesiv, subiectiv, obiectiv şi apozitiv), la Sandfeld-Olsen cinci (genitivul posesiv, al dependenţei — de înrudire — , substitut al superlativului, obiectiv şi explicativ, numit de ei definitiv), iar la Drăganu şapte (cele de la Tiktin şi în plus genitivul dependenţei, al apartenenţei — numit de el partitiv — şi genitivul substitut al superlativului). Acad. Iordan vorbeşte în Gramatică de trei raporturi: posesiunea, originea (de fapt dependenţa, legătura de înrudire) şi autorul sau subiectul, dar în « Limba romînă actuală », se ocupă şi de genitivul obiectiv. Gramatica lui Rosetti şi Byck, care la atribut nu se ocupă deloc de această problemă, se pare că recunoaşte la sintaxa genitivului existenţa mai multor funcţiuni, însă într-un mod caracteristic lingvisticii burgheze: «Distingem mai multe funcţiuni ale genitivului, dintre care unele pot fi grupate în categoria genitivului posesiv, explicativ, subiectiv, obiectiv, partitiv. » După această introducere urmează 15 exemple simple şi 3 cu valori multiple, toate fără nici o etichetă, cititorul trebuind să ghicească din ce categorie fac parte fiecare, şi, dacă operaţia aceasta e relativ uşoară pentru categoriile numite în fraza citată, ea este imposibilă în cazul exemplelor pentru funcţiunile cuprinse în etc. Exemplu : « iarba fiarelor, iarba destinată să rupă fiarele ». O situaţie asemănătoare se găseşte la Sandfeld-Olsen, care grupează o serie de exemple de genitiv local fără titlu sub această introducere : « Alte întrebuinţări remarcabile ale genitivului posesiv sînt arătate de următoarele exemple... »(p. 73). Dar chiar în legătură cu funcţiunile recunoscute în lucrările citate se impun cîteva observaţii. La genitivul posesiv Tiktin, Drăganu şi Sandfeld-Olsen vorbesc numai de posesor, incluzînd şi dependenţa şi termenul calificat, iar Tiktin şi apartenenţa. Tot astfel, sînt grupate împreună exemplele de genitiv apozitiv şi explicativ. în ceea ce priveşte genitivul obiectiv, toate lucrările lasă să se înţeleagă că are numai funcţiunea de complement direct, Sandfeld-Olsen spunînd clar că exprimă « regimul direct » al substantivului determinat. Multiplele funcţiuni ale atributului genitival nu stau însă pe acelaşi plan. Funcţiunile principale, prezente în orice stil al limbii, sînt cele cuprinse în categoria genitivului posesiv, al dependenţei, al apartenenţei, subiectiv, al materiei, obiectiv şi explicativ (v. p. 107—108). Despre aceste categorii de atribute genitivale s-ar putea spune că sînt neutre din punct de vedere stilistic. Dimpotrivă, celelalte funcţiuni ale genitivului, de care am vorbit sub punctele 8—17 (p. 108 — 109), au o coloratură stilistică evidentă, de provenienţă diferită. ’ Genitivul apozitiv, de pildă, este întrebuinţat în scopuri stilistice datorită caracterului popular şi arhaic al construcţiei. în limba veche numirea unei luni a anului printr-un genitiv nu avea nimic deosebit. în limba contemporană ea se exprimă printr-o apoziţie, şi atunci cînd Eminescu recurge la genitiv, Ci tu rămîi în floare ca luna lui april (p. I 128), în loc de construcţia banală 1 Iorgu Iordan, Limba romînă actuală — O gramatică a «greşelilor», Bucureşti, 1947, ed. a II-a.