Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-01-01 / nr. 1
2 În c cealaltă rotitură vin cu asemenea sinisare cuvintele „Ein Sștten” de 18 ori. rotiturile acestea de arabescie mai în jos insigniul statului în o gravură foarte marcată și deosebită. Nemijlocit sub icena Austriei în mijlocul notei se află tecstul. Cele doă rănduri dintăiu cuprind cuvintele „Sin Spruen” scrise foarte chiar cu litere lapidare de desemn Răndul al treilea și al patrulea cuprind, în scrisore măruntă cuvintele: „biertiu, Utepteifife Zationatuam berarit dem Peretutinget gegen uteie Prmeiting;” după acestea cu litere gotice frectare cuvintele: Eißen Sotten Bitteir minușe; mai departe apoi vin cu litere verticale latinești „Osteșteieniss neguungtre” După tecutul acesta urmează în doă rânduri firma bancei naționali, și adecă în rândul din tăiu cu litere rotunde frăncești: „Ghighierghiu ilevig te Oesteșteisnissle, enor în al doilea cu litere cancelari,fracture: „uto și bani.” Înscârșit stă de partea stângă datul, în scrisore englezească: „Mien den 1. Lannet” dedesubt numerul anului ”1858,” de partea dreaptă subscrierea „Adolfn Selindleg cassendigestor” Între amăndoe rotiturile și între însemnul statului se vede de stănga un numer, iar de a dreapta litere. 2. Bancanotele de căte un florin valută Austriacă se dau în scimb, deacă poftește cineva, la calea supremă a bancei în toată vremea, pentru monete de argint în prețul lor de alin. 3 Edarea notelor acestora se face pănă atunci din partea caselor numai plătind, pănă cănd producerea acestor note, ce se face cu toată iuțeala va ierta ca să se dea și pentru alte note, adecă schimbănd. 41. Bancnotele de 100, 50, 10, 53, 2, și 1 fl m. v. se vor schimba jncestua cu 3,. Ianuarie c. n. 1859 la cassele de bancă din Viena Praga Brinn, Pesta, Triest, Lemberg, Linț, Graz, Innsbruc, Temișiara, Sibiiu, Brașov și Agram, cu note de valută austriacă, după măsura de 100 d. m. c. pentru 105 d. valută austriacă. 5. Bancnotele de m. c. se primesc dela 3 Ian. pănă 30 Noemvrie c. n. 1859 atăt la casele atinse căt și la alte înstitute filiale, de esconmtă și imprumut, ale bancei precum și pănă acum, ca plătire. 6. Dela 1. pănă 31 Dec. c. n. Vienna. 7. După 31. Dec 1859, are ori și cine în privința aceasta a se adresa cătră direcțiunea bancei în Vienna. 8. Banca națională prerogă dreptul de a schimba la casa principală de bancă monete de aur de reuniune, (corone și jumătăți) poftind cineva, note de valută Austriacă, după cursul caselor otă curât pe cale legală, așișderea de a primi monete de aur ca plătire la banca națională. Monarhia Austriacă. Sibiiu 31 Dec. 1858. „Coresp. Austr.” din 3 Dechemvr. aduce următoarele: Deși încercările cele singuratice a unei partide înrăutățite și pe'ndreptate, pentru de a conturba liniștea în unele părți în regatul lombardo-venețian, sau nimicit prin cugetările cele liniștite și sănătoase a ale deroului, tații stării tot feliulu de îngrijiri, cutează pe fațe a mai face asemene încercări care servescu cu o amenințare seriosă, spre a i se da ponorului celui liniștit și iubitoriu de pace o garanție indestulătoare pentru susținerea ordinei și a liniștei, în contra unei întreprinderi neîntrerupt provocătoare. Povățuit de această tendință părintească sau îndurat Maestatea Sa c. r. apostolică a ordina întărirea trupelor ce se află în regatul lombardo venețian. Această întărire de trupe se va trage mai cu samă din trupele aflătoare în capitala și reședința împărătească Viena, și din vecinătatea aceea. Fiindcă moderațiunea și iubirea de pace atăt a imperiului împărătesc, căt și a celoralalte puteri mari, ne sănt cunoscute, a căror referințe împrumutate sînt împăciuitoare, așa temeiul acestor măsuri, nici ca căt nu este de a se căuta în unele referințe internaționale. Sibiiu 30 Dechemvrie. Tărgul de vite din săptămăna trecută, trecu mai numai cu numele de tărg. Vite cornute mai ales frumoase fuseră puține, cai frumoși și mai puțâni, cumpărătorii încă lipsiră, cu toate că vitele a măsurat împregiurărilor fuseră tare fără prețu. Tărgul cel slobod de oli încă căzu foarte slab, îmbulzala pu fuse mai mare de căt ce e de multe ori toamna cu ocasiunea tărgurilor de săptămănă, causa poate fi și frigul ce să purtă în ziua aceasta cu toată asprimea. Viena 3 Innuariam. Gazeta „Presse” aduce următoriul articol despre renovarea și împodobirea bisericei gr. orientale de aci, prin următoarele: „Numerul sufletelor „ortodocșilor”era crescut la 1000, și încheierea Bisericei nu mai era în stare a putea cuprinde la serbători pe toți credincioșii ei, fără de a suferi îmbulzeală, din care motie sau și proectat a se mai mări și renova aceea, tot după forma bisericei cei vechi. Planul pomenit însă se putu cu arăta mai ușor realisa, cu căt că Esselenția Sa D. Baron de Sina - ambasadorul Greciei la curtea de aici, a jertfit o sumă însămnată spre scopul acesta. (după cum se spune 120,000 al.) Înainte de aceasta ca de un an și jumătate, se era dărămat turnul cel vevin și tot asemenea era căzută și partea fruntariului din nafură. Turnul cel de acașa sau zidit din nou în fruntea zidirii în stil bisantin, făcănduse loc în caturile zidirei și pentru o sală de ședință, o bibliotecă și școală. Pridvorul cel întunecos sau prefăcut întrun spațiu luminos și împodobit, cu păreți de marmoră neagră măestrită, iar bolta cu picturi și înaurire bogată. În conglăsuire cu partea cea din nafură și cu pridvorul sau făcut și partea cea din lăuntru a Bisericei în privința frumseței. Atăt cerimea căt și ceealaltă parte întreagă strălucește de aur, și cu deosebire catedra pentru cuvântat, pe a căreia pulp străluce vulturul duplicat. Strălucirea aceasta a turnului și a fațadei dinnafară atăt de bogată, dăduiaasă, ca Biserica aceasta să se numească de popor „biserica cea aurită” ori înnainte de prânz la 10 care se sevârși sfințirea cu selenitatea cuvenită, prin slujbe dumnezeești, cuvântare și căntări evlavioase, la care festivitate au luat parte Esselenția Sa Domnul c. r. ministru Contele de Tun. Ambasadorul împărătesc rusesc Domnul de Balabin. (D. Ambasador Baronul de Sina petrece de present în Vevei) D. Judele cetății, Cavalerul de Sailer și mai mulți amploiați de stat. Înntația Sa Arhiducele Carol Ludwig, au sosit aici de la Roma drn seară, și au fost primit în curtea drumului, de cătră Maestatea Sa Împăratul, precum și de cătră Înnălțiile S.. Împărătești, Arhiducele Franț Carol, și Arhiducesa Sofia. Înnălția Sa Împărătească petrece în Viena numa vreo cătăsa vreme, de unde va pleca apoi la Insbruu. - Lemberg 31 Dec n. 1858 Un corespondinte al Gazetei „Presse” împărtășește următorele: Pănă la anul 1848 existau în Lemberg așa numitele „cercuri oprite” în care, nu le era ertat evreilor a avea bolte, și unde nu puteau ași cuprinde căci nici a lăcui. Pe ce cale sau înființat pomenitele „cercuri oprite” nu e lămurit, destul că atăt în lăuntrul orașului căt și în prearbii erau unele strade ce se foloseau de privelegiul acesta, a fi liberi de jidovi. Privelegiul acesta sau păzit cu străjnicie, și numai întrun cas spețial au succes unei căși cunoscute bogate, de a putea dobăndi dela Împăratul Franțiec concesiunea, pentru să poată deschide o boltă în piața cea mare. După anul 1848 populațiunea cea restrânsă jidovească ră suflă mai liber, și se estinsă și în partea cercurilor oprite. Astăzi însă se vede cum că obiceiul cel vechiu s ar întroduce din nou, după ce mai multor neguțetori jidovi li sau făcut cunoscut ca săși părăsească boltele în cercurile oprite. Neguțetorii luară firește recure și după cum am înțăles cu siguritate, causa aceasta stă în Viena spre otărârea mai înnaltă. De un timp încoace hoțiile cele îndrăsnețe și jafurile sar fi îmulțit în Lemlerg întro măsură așa de mare, încă maghistratul sau aflat motivat a se încunostința despre toți cei ce umblă noaptea pe stradele cele mai îndepărtate dela 10 oare înnainte. Dela jumătatea lunei lui Dedhemvr, sau întrodus iarăși securitatea, și cu toate că mai mulți oameni încă și pănă astăzi întăresc, că întră zidurile noastre se tot mai mărește o bandă însemnată de hoți, totuși nu se mai aude nimica mai departe despre asemenea oapte. Întămplări de zi. * Îmmormăntarea Împărției Sale fericirei în Domnul Arhiducesei Mariei Ana, sau sevârșit în 31 Dec. n. la trei ore după ameazi cu solenitatea ce sau îndatinat, a se sevârși la familiile domnitoare. * Ghererele din Viena înșiră mai multe pedepse pentru cei ce maltratează vitele fără milă și le împovoară preste măsură, așa pentru cei ce bat și împovorează caii - arest de 12-48 ore, sau 1-5 or. pedeapsă în bani; pentru cei ce pun o povară prea mare după cănii cei înhămați 12 24 ore arest, sau 2-5 fl. și așa mai departe pentru cei cei ce întreprind tirănii cu vitele de măcelărit. surnalele din Austria. După un conspect estradal din partea direcțiunei poștale c. r. aflăm în O. D. P. următoarele însemnări: Gazete politice și espuse contribuțiunei timbrale se află în limba germană 52, în cea bohemă 4, în cea polonă 4, în cea sărbească, croată, illiră ruteană, și slavonă numai 1, în cea itală 21, în cea ungurească ?, în cea romănească, 2, în cea grecească 1, peste tot laolaltă gazete politice sînt 98. Jurnale ce nu cuprind în sine politică, sînt: în limba germană, 132, în limbile slave, în cea ungurească 25, privesc acestea ca de plătire și valută austrică numai la casa Între 1859 se schimb pentru note principală în vagoane 21, în cea itală în cea rusească 1, fiul acesta preste tot sue la 264, tal al tuturor foilor mai în Viena casă astăzi 53 ce nu cuprind politică. 1 Tribunalele din Genua de scudi (monetă de argint în Italia, cam 2 fl. 24 cr.) pentru mee pe un la 6 de unde numerul coilor de fecopil de jidov. laolaltă luni de prinsoare și iar numerul tosue la 362. Nu15 gazete politice, și au judecat pe o făca să plătească 50 bă au botezat pe ascune un scudo face n