Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)

1859-11-05 / nr. 45

179 asta au datu locu de mai multă vreme unoru dis­­pute și certe neplăcute în aceste vremi critice pentru noi, și dacă mai vinu înnainte încă totu mereu lupte și oposițiuni, nu săntu acestea vreun lucru ce aru viola nici cătu de puțânu otarăle na­­turei, nici potu acestea caracterisa firea oame­­niloru noștrii de aplicată spre certe și dispute săci, după cum le place poate unora a ne zugrăvi Ei bine, daru ce aveamu ați scrie mai nou, ca să nu te impovorezu cu multe lucruri vechi, pe care n'amu îndoială­ le vei fi aflatu pănă acuma. Schim­­barea Ministeriului se așteaptă și aci în Iași a­­măsuratu celei din Bucureși, criza finanțiară e mare, și faliment ce se întămplă mai în toate zilele, țăranii gemu de sărăcie și de năcazul boerescului.­­ Tot ce e mai interesatu astăzi pe la pol, este formarea unei constituțiuni nouă, prin comisiunea centrală din Focșani, care prin un comitetu anumitu după părerea mai multora, e compusu într'un spirit destul de liberal și naționalu, din care îți facu aci mai la vale un estrașu. Îmbunătățirea cea mai derită despre care se vorbește multu prin țară și se a­­șteaptă cu o încordare nespusă, este rădicarea boerescului, rădicarea jugului celui rușinătoriu pentru întreaga omenime­­ al iobăgiei Se în­­țălege de sine că pănă ce nu va cădea acestu jugu amaru, soartea poporului nu se poate îmbunătăți, ea caugă se rămăe totu aceași ticăloasă și apă­­sată, și rămâindu poporul în starea de astăzi, țara nu va înflori, nu va înnainta, nice că va potea vreo dată, fie macaru de s­aru aduce toate legile din lume, sau chiaru instituțiunile lui Solom­. În. La Principele domnitoriu au și slobozit îm privința aceasta un „velațiu domnescu,” cătră comisiunea din Focșani, căreia i se recomandă cu toată ri­­gurositatea, ca să fee în serioasă băgare de samă chiestiunea pentru îmbunătățirea soartei țărani­­loru și se grăbească cu pregătirea proectului le­­gei cuvenite, în privința țăraniloru, cum se va desbate această chiesție importantă, vom vedea. Ce va isprăvi comisiunea din Focșani Aru fli acum doară și timpulu, de a ne convinge odată, că țăranulu și boeriul săulu totu de aceași mănă atotu puternică creați­­ după chirul și asemănarea lui Dumnezeu, că toți au aceași destinațiune, și că ti va întimpina mai curăndu sau mai tărziu una și tot aceași soarte; că pe care au țuntu pe cruce lanțurile robiei va avea a cere strânsu socoteala dela cei ce mai voescu sclăvia, d­ar și după jumătatea sutei a nouăspre­­zecelea­ și aceasta o va pretinde dela noi cu atăta mai vârtosu, cu cătu boerii și țăranii noștrii săntu de același sănge, de una și aceași credință sfăntă. Stă aci și un estrasu scurtu din constituțiu­­nea compuse de cătră comisiunea centrală, care pășindu odată în viață s­erămu că va fi o îmbu­­nătățire generală. Trupul constituției cuprinde 145 de articole. Art. 5. Toți Romănii din Principatele­ Unite sunt egali înaintea legei, înaintea dărilor, înaintea conservpțiunei, și deopotrivă priimiți în funcțiu­nile Statului. O lege specială va otărâ condițiu­­nile de admisibilitate și de înaintare în funcțiu­­nile publice. Art. 6. Libertatea individuală este garantată Nimene nu poate fi reținutu, arestatu sau prigonitu decătu conformu legei, și în cazurile prevăzute Nimene nu poate fi sustrasu fără voia sa de la fireștii și legiuiții sei judecători. Afară de cazulu de vină vegheată, (Paygant dent) nimene nu poate fi arestatu decătu în pute­­rea unui mandat judecătorescu motivat, și care trebuie să'i fie comunicatu în momentulu arestă­­tiei, sau celu mu pu douezeci și patru de oare, după arestare. Călcătorii acestoru drepturi voru fi pedepsiți Art potrivitu legei. 7. Toate privilegiile, scutirile sau mo­­nopoliurile de clase, sunt desființate pentru totu­deauna în Statul Romănu. O lege specială va precisa amănunțimile acestora abolițiuni. Ranguri de boierie nu se voru mai da, pici privmi în viitoriu, trează pici unu privilegiu. Titularii actuali nu mai păs­­ti golurile de nobleță străină, precumu: principi (creji, ) grafi, baroni și alte asemene, ca contoare vechiului așăzământ al țerei, suntu și remăni repriimite în Statulu Romănu. Aceste dispozițiuni nu privescu pre străini. Art. 8. Romănii din Principatele­ Unite de toate riturile creștine se bucură de toate drepturile politice. Art. 9. Însușirea de Romă nu se do­­băndește, se conservă și se perde, potrivitu re­­gulelor statornicite prin legile civile. Consti­­tuțiunea de față și celelalte legi privitoare la drepturile politice otărăscu care sunt celelalte condițiuni necesarii, pe lăngă însușirea de Ro­­măni, spre a putea cineva esorcia aceste drepturi. Art. 10. Naturalisațiunea mică se dă, con­­formu legei, de puterea judecătorească, iar na­­turalisațiunea cea mare se dă numai de puterea legislativă. Numa naturalisațiunea cea mare pune pe străini într'o linie cu Romănul, spre a se pu­­tea bucura de toate drepturile politice, precum și de dreptul de a poseda moșii. Naturalisațiunea cea mare se dă numai la străini de religiune creștină. Totu Romănul de origină, fără privire cătră loculu nașterei sale, prin simplă cerere adresată puterei legislative, și ca dovadă de lepădarea sa de protesțiunea stăină, poate dobăndi prin actu de naturalitate drepturile de cetățeanu Aceste al Principatelor­”Unite, drepturi se recunoscu și străinilor Art. 12. Nici o pedeapsă nu poate fi înfiin­­țată nici aplicată decătu în puterea unei legi. Art. 13. Domiciliulu este neviolabila. Nici o vizitare a domiciliului nu poate a se face decătu în cazu­­­rile anume prevăzute de legi, și potrivit u­nor- sălcătorii acestora drep­­născuți în Principatele­ Unite din părinți stabiliți în țeară și carii, ajunși în vărsta legiuită, voru cere dela puterea legislativă și voru dobăndi prin actu de naturelitate înscrierea lor între ce­­tățenii Principatelor Unite. O lege specială va desvolta aceste principii. Arg. 11. Numai Romănii potu fi admiși în func­­țiuni civile sau militare. Străinii nu se potu bu­­cura de asemene drepturi, decătu în cazuri anume statornicite de legi. meloru deea prescrise. turi se voru p­edepsi conformu legei Art. 14. Toți Romănii, liberi de a'și strămuta domiciliulu și a călători înăuntru sau afară, precumu interesele loru per­­sonale iar povățui, fără ca să poată fi împiede­­cați, decătu în cazurile anume prevăzute de legii. Art. 15. Proprietatea, de orce natură, este inviolabilă. Nimene nu poate fi espropriatu de­­cătu pentru cauză de interesu publicu, și printr'o dreaptă și arealabilă despăgubire O lege spe­­cială va otărâ fie­care cazu de espropriațiune. Art. 16. Nici o lege nu poate înființa pe­­deapsa confiecărei averiloru. Art. 17. Pedeapsa morței este desființată, afară de cazurile pre­­văzute în codica penală militară. Pedeap­sa bă­­tăii este cu totul desființită. Moartea civilă re­­măne necunoscută în Statul Romănu. (Va urma.) Gazeta germănă din București, împărtășește­ o poruncă de zi slobozită din partea Înnăștii Sale Domnul, cătră armata Romăniei, în care după ce laudă spiritul ordului bun ce domnește întră acea, și simțimântul de onoare de care e însuflețită, arată apoi cum că În ot­ția Sa primește suprema comandă, și așea Înpaltu a­­celași, începăndu dela zia în care au eșutu pome­­nitul mendatu de zi, nu e numai un consolu de arme a aceia, și capu ca Principe de țară, ci chiaru șe­­ful ei nemijlocitu. Un altu emisu domnescu face cunoscut, că la 145 de feciori romăni, caru­ servire la ruși în lupta din anii 1853 -4, li se concede portarea me­­daliilor, cu care fusese decorați din partea guver­­nului rusesc. Tot aceași Gazetă aduce și o notă pe care o îndreaptă consululu sardin din București cătră Mi­­nistrul din năuntru de acolo, în care acela face cunoscut, cum că Directorul universității din Tu­­rinu și inspectorul tuturoru instituteloru zoologice în Piemontu, au adunat o colecțiune bogată natu­­ralu - istorică, spre a o dărui la mandatul Mae­­stății Sale Regelui Victoru Emanoil, museului na­­ționalu din București, care sau și trimesu în zece lăzi. Regele sardicu dorește, ca obiectele acestea să se întrebuințeze spre folosul tineri­­mei studioase, și să se privească ca un semnu de adevărată simpatie și respectu crățescu cătră națiunea romănă. În semnu de respectu și reconoștință că­­tră bărbații cei zeloși ai patriei, îmi descoperi Domnul dorințe, ca rămășițele pămăntești a­le lui Nicolae Bălcescu - istoricu, care au mu­­ritu ca esilatu în Sicilia, și ale lui I Voinescu, care muri în Parisu, să se adusă în patrie, și să se înmorimănteze cu onorea cuvenita. Manu­­scrisele remase de Bălcescu se voru tipări lia de mijlocu și aleasă Principele Carignanu, un bărbatu din fa­­milia casei domnitoare - rudă de aproape cu Re­­gele. Alegerea aceasta însă la consiliul vren­­nu o primi Regele. Se așteaptă dară ca soartea Principatelor R­egale să tămplarea prin congresu. Germania.­ ce pe Franția răsboiu în contra „Gaza Universală” află punctul de sprijinire în privința acestoru înfipinări absurde în oposițiunea cea de pe față a eoiloru prusiene, care 'și au un interesu de sine înțălegătoriu, a da altu înțălesu viește cărui pașu spre al făcu?­-i de putea ataca­ Angliei. „Gaz. Univ. prin a­­ricătura aceasta sau pueu pe sine întro asemenea linie cu foile spețiale franțusești, care privescu de faptă coniecturile cele neplăcute ale presei cei opuitoare prusiene. Tactica aceasta se poate privi de lațăleantă, daru anevoe se va priet ea și de patriotivă și pormănă. O depeșă telegrafică zice, cum că Împăra­­tul Alesandru cu Principele regentu saru fi con­­ca să nu sufere a se lua în­­naintea congresului prin revisiunea tractateloru din 1815, nici a lua parte la vreun congresu fără de Anglia, de lege, fără osăbire, sunt trei Mișcările în r. Italia. Italia se desportă tează cu toată consecvința. breslau­­ întră Împăratul voitu simru spre esolarea Angliei regentu Angliei, tralități statu, aretinsere Zig.” acasă pe necondiționate, dusburg, care întărisă cumcă din Prusia) aru mai departe fi fost țingată țiea și Rusia, și aru voitu în Breslau, a­cumcă și înnaii­­Principatele din Ita­­se otărască la toată în­­contășluirea dela Rusiei și Princinele din preună cu Fran­­ji promisu păzirea unei neu­­casu căndu aru în­­din partea regimului de în avea un capu, Prusia saru la contra fi în­­și­se Gazeta Universală, din

Next