Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-11-05 / nr. 45
179 asta au datu locu de mai multă vreme unoru dispute și certe neplăcute în aceste vremi critice pentru noi, și dacă mai vinu înnainte încă totu mereu lupte și oposițiuni, nu săntu acestea vreun lucru ce aru viola nici cătu de puțânu otarăle naturei, nici potu acestea caracterisa firea oameniloru noștrii de aplicată spre certe și dispute săci, după cum le place poate unora a ne zugrăvi Ei bine, daru ce aveamu ați scrie mai nou, ca să nu te impovorezu cu multe lucruri vechi, pe care n'amu îndoială le vei fi aflatu pănă acuma. Schimbarea Ministeriului se așteaptă și aci în Iași amăsuratu celei din Bucureși, criza finanțiară e mare, și faliment ce se întămplă mai în toate zilele, țăranii gemu de sărăcie și de năcazul boerescului. Tot ce e mai interesatu astăzi pe la pol, este formarea unei constituțiuni nouă, prin comisiunea centrală din Focșani, care prin un comitetu anumitu după părerea mai multora, e compusu într'un spirit destul de liberal și naționalu, din care îți facu aci mai la vale un estrașu. Îmbunătățirea cea mai derită despre care se vorbește multu prin țară și se așteaptă cu o încordare nespusă, este rădicarea boerescului, rădicarea jugului celui rușinătoriu pentru întreaga omenime al iobăgiei Se înțălege de sine că pănă ce nu va cădea acestu jugu amaru, soartea poporului nu se poate îmbunătăți, ea caugă se rămăe totu aceași ticăloasă și apăsată, și rămâindu poporul în starea de astăzi, țara nu va înflori, nu va înnainta, nice că va potea vreo dată, fie macaru de saru aduce toate legile din lume, sau chiaru instituțiunile lui Solom. În. La Principele domnitoriu au și slobozit îm privința aceasta un „velațiu domnescu,” cătră comisiunea din Focșani, căreia i se recomandă cu toată rigurositatea, ca să fee în serioasă băgare de samă chiestiunea pentru îmbunătățirea soartei țăraniloru și se grăbească cu pregătirea proectului legei cuvenite, în privința țăraniloru, cum se va desbate această chiesție importantă, vom vedea. Ce va isprăvi comisiunea din Focșani Aru fli acum doară și timpulu, de a ne convinge odată, că țăranulu și boeriul săulu totu de aceași mănă atotu puternică creați după chirul și asemănarea lui Dumnezeu, că toți au aceași destinațiune, și că ti va întimpina mai curăndu sau mai tărziu una și tot aceași soarte; că pe care au țuntu pe cruce lanțurile robiei va avea a cere strânsu socoteala dela cei ce mai voescu sclăvia, dar și după jumătatea sutei a nouăsprezecelea și aceasta o va pretinde dela noi cu atăta mai vârtosu, cu cătu boerii și țăranii noștrii săntu de același sănge, de una și aceași credință sfăntă. Stă aci și un estrasu scurtu din constituțiunea compuse de cătră comisiunea centrală, care pășindu odată în viață serămu că va fi o îmbunătățire generală. Trupul constituției cuprinde 145 de articole. Art. 5. Toți Romănii din Principatele Unite sunt egali înaintea legei, înaintea dărilor, înaintea conservpțiunei, și deopotrivă priimiți în funcțiunile Statului. O lege specială va otărâ condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile publice. Art. 6. Libertatea individuală este garantată Nimene nu poate fi reținutu, arestatu sau prigonitu decătu conformu legei, și în cazurile prevăzute Nimene nu poate fi sustrasu fără voia sa de la fireștii și legiuiții sei judecători. Afară de cazulu de vină vegheată, (Paygant dent) nimene nu poate fi arestatu decătu în puterea unui mandat judecătorescu motivat, și care trebuie să'i fie comunicatu în momentulu arestătiei, sau celu mu pu douezeci și patru de oare, după arestare. Călcătorii acestoru drepturi voru fi pedepsiți Art potrivitu legei. 7. Toate privilegiile, scutirile sau monopoliurile de clase, sunt desființate pentru totudeauna în Statul Romănu. O lege specială va precisa amănunțimile acestora abolițiuni. Ranguri de boierie nu se voru mai da, pici privmi în viitoriu, trează pici unu privilegiu. Titularii actuali nu mai păsti golurile de nobleță străină, precumu: principi (creji, ) grafi, baroni și alte asemene, ca contoare vechiului așăzământ al țerei, suntu și remăni repriimite în Statulu Romănu. Aceste dispozițiuni nu privescu pre străini. Art. 8. Romănii din Principatele Unite de toate riturile creștine se bucură de toate drepturile politice. Art. 9. Însușirea de Romă nu se dobăndește, se conservă și se perde, potrivitu regulelor statornicite prin legile civile. Constituțiunea de față și celelalte legi privitoare la drepturile politice otărăscu care sunt celelalte condițiuni necesarii, pe lăngă însușirea de Romăni, spre a putea cineva esorcia aceste drepturi. Art. 10. Naturalisațiunea mică se dă, conformu legei, de puterea judecătorească, iar naturalisațiunea cea mare se dă numai de puterea legislativă. Numa naturalisațiunea cea mare pune pe străini într'o linie cu Romănul, spre a se putea bucura de toate drepturile politice, precum și de dreptul de a poseda moșii. Naturalisațiunea cea mare se dă numai la străini de religiune creștină. Totu Romănul de origină, fără privire cătră loculu nașterei sale, prin simplă cerere adresată puterei legislative, și ca dovadă de lepădarea sa de protesțiunea stăină, poate dobăndi prin actu de naturalitate drepturile de cetățeanu Aceste al Principatelor”Unite, drepturi se recunoscu și străinilor Art. 12. Nici o pedeapsă nu poate fi înființată nici aplicată decătu în puterea unei legi. Art. 13. Domiciliulu este neviolabila. Nici o vizitare a domiciliului nu poate a se face decătu în cazurile anume prevăzute de legi, și potrivit unor- sălcătorii acestora drepnăscuți în Principatele Unite din părinți stabiliți în țeară și carii, ajunși în vărsta legiuită, voru cere dela puterea legislativă și voru dobăndi prin actu de naturelitate înscrierea lor între cetățenii Principatelor Unite. O lege specială va desvolta aceste principii. Arg. 11. Numai Romănii potu fi admiși în funcțiuni civile sau militare. Străinii nu se potu bucura de asemene drepturi, decătu în cazuri anume statornicite de legi. meloru deea prescrise. turi se voru pedepsi conformu legei Art. 14. Toți Romănii, liberi de a'și strămuta domiciliulu și a călători înăuntru sau afară, precumu interesele loru personale iar povățui, fără ca să poată fi împiedecați, decătu în cazurile anume prevăzute de legii. Art. 15. Proprietatea, de orce natură, este inviolabilă. Nimene nu poate fi espropriatu decătu pentru cauză de interesu publicu, și printr'o dreaptă și arealabilă despăgubire O lege specială va otărâ fiecare cazu de espropriațiune. Art. 16. Nici o lege nu poate înființa pedeapsa confiecărei averiloru. Art. 17. Pedeapsa morței este desființată, afară de cazurile prevăzute în codica penală militară. Pedeapsa bătăii este cu totul desființită. Moartea civilă remăne necunoscută în Statul Romănu. (Va urma.) Gazeta germănă din București, împărtășește o poruncă de zi slobozită din partea Înnăștii Sale Domnul, cătră armata Romăniei, în care după ce laudă spiritul ordului bun ce domnește întră acea, și simțimântul de onoare de care e însuflețită, arată apoi cum că În otția Sa primește suprema comandă, și așea Înpaltu același, începăndu dela zia în care au eșutu pomenitul mendatu de zi, nu e numai un consolu de arme a aceia, și capu ca Principe de țară, ci chiaru șeful ei nemijlocitu. Un altu emisu domnescu face cunoscut, că la 145 de feciori romăni, caru servire la ruși în lupta din anii 1853 -4, li se concede portarea medaliilor, cu care fusese decorați din partea guvernului rusesc. Tot aceași Gazetă aduce și o notă pe care o îndreaptă consululu sardin din București cătră Ministrul din năuntru de acolo, în care acela face cunoscut, cum că Directorul universității din Turinu și inspectorul tuturoru instituteloru zoologice în Piemontu, au adunat o colecțiune bogată naturalu - istorică, spre a o dărui la mandatul Maestății Sale Regelui Victoru Emanoil, museului naționalu din București, care sau și trimesu în zece lăzi. Regele sardicu dorește, ca obiectele acestea să se întrebuințeze spre folosul tinerimei studioase, și să se privească ca un semnu de adevărată simpatie și respectu crățescu cătră națiunea romănă. În semnu de respectu și reconoștință cătră bărbații cei zeloși ai patriei, îmi descoperi Domnul dorințe, ca rămășițele pămăntești ale lui Nicolae Bălcescu - istoricu, care au muritu ca esilatu în Sicilia, și ale lui I Voinescu, care muri în Parisu, să se adusă în patrie, și să se înmorimănteze cu onorea cuvenita. Manuscrisele remase de Bălcescu se voru tipări lia de mijlocu și aleasă Principele Carignanu, un bărbatu din familia casei domnitoare - rudă de aproape cu Regele. Alegerea aceasta însă la consiliul vrennu o primi Regele. Se așteaptă dară ca soartea Principatelor Regale să tămplarea prin congresu. Germania. ce pe Franția răsboiu în contra „Gaza Universală” află punctul de sprijinire în privința acestoru înfipinări absurde în oposițiunea cea de pe față a eoiloru prusiene, care 'și au un interesu de sine înțălegătoriu, a da altu înțălesu viește cărui pașu spre al făcu?-i de putea ataca Angliei. „Gaz. Univ. prin aricătura aceasta sau pueu pe sine întro asemenea linie cu foile spețiale franțusești, care privescu de faptă coniecturile cele neplăcute ale presei cei opuitoare prusiene. Tactica aceasta se poate privi de lațăleantă, daru anevoe se va priet ea și de patriotivă și pormănă. O depeșă telegrafică zice, cum că Împăratul Alesandru cu Principele regentu saru fi conca să nu sufere a se lua înnaintea congresului prin revisiunea tractateloru din 1815, nici a lua parte la vreun congresu fără de Anglia, de lege, fără osăbire, sunt trei Mișcările în r. Italia. Italia se desportă tează cu toată consecvința. breslau întră Împăratul voitu simru spre esolarea Angliei regentu Angliei, tralități statu, aretinsere Zig.” acasă pe necondiționate, dusburg, care întărisă cumcă din Prusia) aru mai departe fi fost țingată țiea și Rusia, și aru voitu în Breslau, acumcă și înnaiiPrincipatele din Itase otărască la toată încontășluirea dela Rusiei și Princinele din preună cu Franji promisu păzirea unei neucasu căndu aru îndin partea regimului de în avea un capu, Prusia saru la contra fi înșise Gazeta Universală, din