Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-05-20 / nr. 40

ca plunnițovnocinei peț­ose ere„pșpni plineo.­ ­ 58 Redactor respunzetor Toana Raț. diecesane. Editura u și tipariulu Tpografiei Notițe Diverrse.­­ Loerpozițiunea din Londra au întranu în 20/8 Maiu 16722 de privitori,­­ în consultările din urmă ale protestanțiloru din Viena, care să fie fosta foarte furtunosă, sa pronunciatu în principu despărțirea școalei de cătră biserică. Aceasta vrea să în­­semneză mult tocmai la protestanți - cea mai însemnată cestiune politică este în presentu cestiunea med­icană. Anglia încheie tractate cu suareț, Spa­­nia îi urmeze. O astfel cu de lovitură diplomatică nu a simțitu încă Napoleon­ de la suirea sa pe tron și o poate îndrepta numai prin consecință. El adecă trebue să ope­­reze singurii în Mec­ico și gloria soldaților se înlocuia­­scă șlapa diplomației, însă prin acesta se tulbură înțele­­gerea cu Anglia astfeliu, încă nu mai nainte nu ce putea cu­­geta, ci consecințele acestei pop avea mare distanță.­­ Reducțiunea armatei căștigă între amicii Austriei tot mai mulți atărnători, numai aceia, carii bucuroști aru înpe­­deca activitatea regimului, caută pretutindenea ocasiuni a pu­­mea alarma, că reducțiunea armatei după cum stă situaț unea politică, nu ap­oi cu putință. Cu toate acestea „M. Zeit.”zice, că se vor reduce 75000 feciori și se vor cruța 16 milioane fl. fără cca prin acesta reducere să se altereze gătirea de bătaie, - se ateptă o lege despre avangerea in gradurile militare. D­upă o scrisoare ue a venitu­lui curie și a vedea ce impresiune va face o „S. S.” săntu oamenii scrisoare, ce a duso la Roma Benedetti, în carea curtea titilerielor cere cu pre­­cisiune îndepărtar­ea regelui Feanț II. din Poma.­­ Între pașa din Bearpadă și regimul sărbescu sau nă­­scutu în perecări pentru estradarea unoru oameni răi, care a refuzato pașa, și așa a hotărâtu și regimul sărbian să pedepsescă de acum înainte el însuși cr­minaliștii turcești.­­ Ambasadorul turcescu în Paris a protestatu la D. Tu- Benea asupra notei Monitorului, în care representantul porții ce înfățoșează astfel cu a căndu ea ap­oi mersu în comitiva viceregelui din Egiptu în Tinlerii, mi a cerut, ca monito­­rul să zică, că el nu a avut altu caracter decăt ca să repre­­senteze pe vazalulu sultanului împăratului Napoleon, ce sa și făcutu din partea monitorului. Aceasta cerere să o fie sprijinitu ferbinte și ambasadorul englezescu din acel temeiu, căci acesta vrea să știe, că prințulu Cusa are intențiune să facă o călătorie la Paris și ca apoi acesta să nu poată păși un monarh suveran acolo.­­ Deputația săsească a plecatu la Viena.­­­ Deaa Vărșeț ce clădește o liniă de fer pănă la Sem­­lin, care a­cum zice „Dne. Săr.” ce Ba începe încă în vara aceasta. În București ese la lumină: REVISTA ROMNĂ Pentru Științe, Litere și Arte care a publicatu pănă acum articolele următoare: Au piață : Precuvântare. Despre Astronomie. Articolul întăiu de 1 Falcoianu. Lu­­pul Mehedințeanul de G. Creteni. Cântecele poporane ale Europei răsăritene mai cu semă în raport cu țeara, istoria și datinile . Articolul înteiu de A. I. Odobescu. Studii artistice asupra Romei antice. Articolul întăiu de D. Berendeiu. Căteva cuvinte asupra lui N. Bălcescu și scrieri­­lor sale. Istoria Romănilor sub Mihaiu Voda Viteazul. În­­traducere de N. Bălcescu. Maiu: Despre Juriu în materii penale. Art. întăiu de N. Gr. Racoviță. Principiile Criticei de R. Ionescu. Libertatea muncei de întăiu de P. Buescu. A. Gianni. Poesia. Unirea principateloru de Gr. Alecsandrescu. Traduceri din Andrion de D. Bolintineanu. Notă asupra portreteloru lui Mihaiu Vodă Vitezulu. Istoria Romănilor sub Mihaiu Vodă Vitezul. Cartea I. de N. Bălcescu. Juniu: Istoria minunilor. Articolul întăiit de P. Iatropolu. Lu­­crările publice și influența lor asupra prosperităței sociale. Articolul întăiit de C. Aninoșanu. Despre probe sau dovezi de Ghe. Gr. Cantacuzino. Satira latină. Disertație literară de A. I. Odobescu Istoria Romănilor subt Mihaiu Vodă Vi­­teazul. Urmare din Cartea I. de N. Bălcescu. Luliu: Despre Astropomie. Articolul aa P de I. Falcoianu. Vi­­tele Bovine. Articolul întărit de P. Russcu. Bucurescii. Stu­­diu istoric de D. Berendeiu. și Marșulu oștirei romănesci de V. Cărlova. . Nota asupra­­ lui Mihaiu Vodă Vi­­teazul. Urmare: Sfărșitul Cărței Istoria Romănilor sub Mihaiu Vodă Vitezul. I. de N Bălcescu. Dacia vechiă de Ion Ghica. August: D-na Dora d'Istria. Helveția Germană de R. Ionescu. Vitele Bovine. Articolul al ÎL de P. Buescu. Istoria Romăniloru subtu Mihaiu Vodă Vitezulu. Cartea II. de N. Bălcescu. Septembrie: Poeții Văcăresci. Articolulu întărit de A. I. Odobescu. Despre isvodul Spătarului Clănău. Întraducere, techet­anno­­tat și traducere de Gr. Lahovari. Scrierile lui Radu Lo­­gofătul, cronicariul de Șt. D. Greceau. Într' aceste șase broșuri au apărutu următoarele stampe litografiate: 1 Tipografia și zidurile Romei. 2 Fragment din Roma antică dupe planulu topografic alu lui Canina. 3 Portre­­tul lui Mihaiu Vodă Vitezul Nr. 1. 4 idem idem Nr. 2. 5 Vitele bovine. 1” Taur de Angus.­­ 20 Taur din rasa Dur­­ham.­­ 3” Taur din rassa Podolă. 6 Schiță de pe planulu Bucurescilor de T. I. Sulfer. XVIII. secol. 7 Portretulu lui Mixail Vodă Vitezul Nr. 8 Carta Daciei vechi și a co­­loniilor Romane din tr­ânsa. 9 Vitele bovine. 4% Vacă Bre­­tonă. - 5” Vacă din rasa Normăndă. Varietate Cotentină. - 6” Vacă din rasa Șviț. 10. idem:­­70 Vacă din paca de Arp.— 8. Vacă din pata Holandesă. — 9” Vacă din rasa Ungurescă. 11. idem. 10” Bou din rasa de Salers.­­ 11” Bou de Cri­­mea, rasa stepeloru Rusiei. - 120 Zimbru sau Aurocs. 12. Poeții Văcăresci. 13. Facsimile de no­ievodul­ași Clănău. 14. Rapra Moldovei XIV secol. Revista romănă de pentru fiecare lună o broșură de două­­sprezece coli în 40­96 pagine) cu stampe litografiate relative la materiile tractate. Abonamentul se face la Redacția Revistei Romăne, în Bu­­curesci, Pasagiul Romăn, în Rondel. Prețul­ abonamentului de un an este acum de 4 galbeni. — — pe nouă luni 3- - - ne mece luni 2 — -­­-­­pe trei luni 1 - Cererile din afară se potu adresa la Redacție prin poște, cu scrisori francate. Onorate Domnule, stre. Oeră de renascere și civilisație la deschisu terei non- Națiunea romănă, pusă pe calea cea mare a progre­­sului, trebue să dobăndiască toate elementele necesarii ca să meargă înainte mi că ajungă la putere, la mărire mi­ca pro­­speritate. Elementele care potu pregăti și întemeia a­­cestu mare viitoriu al naționalității romăne suntu ideile și cunoștinț­­e serioase în stiință, litere și arte. Răspăndi­­rea ideiloru pentru desvoltarea spiritului și formarea animei, va aduce țara noastră la o adevărată civilisație. Acestă singură dorință a îndemnatu ne sub­semnații a'și pune toate silințele spre a începe publicarea Revistei Romăne pentru șciințe, litere și arte, care cu­­răndu va întra în al doilea an an aparițiunei sale. Pe la întepotu, noi am fostu denapte de a crede ns vomu pute ciniipi dobăndi toate resultatele dorite. Dap cre­­dința că scopul acestei lucrări va fi aprobatu și încuragiat, pe a ficutu cu dreptate a spera că toți bărbații eminenți prin luminile și sclințele ce posedă, voru da modestei noastre încercări, o întindere și o însămnătate mai mare. Prin­­tr'unu asemenea concursu puternicu, Revista Romănă, deviind unu centru de activitate întelectuală al Romăniei, va pute fi o operă adevărată națională și de civilizare pentru patria noastră, un mijlocu însemnătoriu Unirea frumoasă în dorințe și în lucrare­a mai multor persoane, cu găndu de a pregăti țerei, acestu­iape viitoriu, prin întinderea și respăndirea instrucțiunii, va fi o mărtu­­riă învederată de concordiă, activitatea și a DJ Romăniloru. Această cugetare ne d curagiulu a ne adresa cătră Domnia­ Voastră, cu o deplină încredere că veți bine voi respunde apelului se facemu la luminile mi cunoscințele Dome a­nu­i-Bocroe, mi nu veți refusa a conlucra la o operă de ape de unic scopu desvoltarea mi prosperitatea națiunei romăne. Priimiți totu de odată, vă rugămu, Onorate Domniae, încredințarea prea distinsei noastre considerațiuni. Redactori ai Revistei Romăne: C. Aninoșanu, D. Be­­rendeiu, P. Buescu, Gheorghe Gr. Cantacuzino, Gheorghe Crețeanu, Dr. P. Iatropolu, Radu Ionescu, loan Falcoianu, A. Ghianni, Gr. I. Lacovari, A. I. Odobescu, N. Gr. Racoviță., Renumele acestor Domni sănt garanțiă, pentru frumoasa acesta intreprindere și ne reținu dela ori­ce recomandațiune mai de­parte. Noă dată nu ne rămăne alta decăt să le poftim cel mai BUN succes. Studii asupra impositelor. Articolul Poesiă: Ruinele Târgoviștei Boemea de­­.

Next