Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-05-20 / nr. 40
ca plunnițovnocinei pețose ere„pșpni plineo. 58 Redactor respunzetor Toana Raț. diecesane. Editura u și tipariulu Tpografiei Notițe Diverrse. Loerpozițiunea din Londra au întranu în 20/8 Maiu 16722 de privitori, în consultările din urmă ale protestanțiloru din Viena, care să fie fosta foarte furtunosă, sa pronunciatu în principu despărțirea școalei de cătră biserică. Aceasta vrea să însemneză mult tocmai la protestanți - cea mai însemnată cestiune politică este în presentu cestiunea medicană. Anglia încheie tractate cu suareț, Spania îi urmeze. O astfel cu de lovitură diplomatică nu a simțitu încă Napoleon de la suirea sa pe tron și o poate îndrepta numai prin consecință. El adecă trebue să opereze singurii în Mecico și gloria soldaților se înlocuiască șlapa diplomației, însă prin acesta se tulbură înțelegerea cu Anglia astfeliu, încă nu mai nainte nu ce putea cugeta, ci consecințele acestei pop avea mare distanță. Reducțiunea armatei căștigă între amicii Austriei tot mai mulți atărnători, numai aceia, carii bucuroști aru înpedeca activitatea regimului, caută pretutindenea ocasiuni a pumea alarma, că reducțiunea armatei după cum stă situaț unea politică, nu apoi cu putință. Cu toate acestea „M. Zeit.”zice, că se vor reduce 75000 feciori și se vor cruța 16 milioane fl. fără cca prin acesta reducere să se altereze gătirea de bătaie, - se ateptă o lege despre avangerea in gradurile militare. După o scrisoare ue a venitului curie și a vedea ce impresiune va face o „S. S.” săntu oamenii scrisoare, ce a duso la Roma Benedetti, în carea curtea titilerielor cere cu precisiune îndepărtarea regelui Feanț II. din Poma. Între pașa din Bearpadă și regimul sărbescu sau născutu în perecări pentru estradarea unoru oameni răi, care a refuzato pașa, și așa a hotărâtu și regimul sărbian să pedepsescă de acum înainte el însuși crminaliștii turcești. Ambasadorul turcescu în Paris a protestatu la D. Tu- Benea asupra notei Monitorului, în care representantul porții ce înfățoșează astfel cu a căndu ea apoi mersu în comitiva viceregelui din Egiptu în Tinlerii, mi a cerut, ca monitorul să zică, că el nu a avut altu caracter decăt ca să representeze pe vazalulu sultanului împăratului Napoleon, ce sa și făcutu din partea monitorului. Aceasta cerere să o fie sprijinitu ferbinte și ambasadorul englezescu din acel temeiu, căci acesta vrea să știe, că prințulu Cusa are intențiune să facă o călătorie la Paris și ca apoi acesta să nu poată păși un monarh suveran acolo. Deputația săsească a plecatu la Viena. Deaa Vărșeț ce clădește o liniă de fer pănă la Semlin, care acum zice „Dne. Săr.” ce Ba începe încă în vara aceasta. În București ese la lumină: REVISTA ROMNĂ Pentru Științe, Litere și Arte care a publicatu pănă acum articolele următoare: Au piață : Precuvântare. Despre Astronomie. Articolul întăiu de 1 Falcoianu. Lupul Mehedințeanul de G. Creteni. Cântecele poporane ale Europei răsăritene mai cu semă în raport cu țeara, istoria și datinile . Articolul înteiu de A. I. Odobescu. Studii artistice asupra Romei antice. Articolul întăiu de D. Berendeiu. Căteva cuvinte asupra lui N. Bălcescu și scrierilor sale. Istoria Romănilor sub Mihaiu Voda Viteazul. Întraducere de N. Bălcescu. Maiu: Despre Juriu în materii penale. Art. întăiu de N. Gr. Racoviță. Principiile Criticei de R. Ionescu. Libertatea muncei de întăiu de P. Buescu. A. Gianni. Poesia. Unirea principateloru de Gr. Alecsandrescu. Traduceri din Andrion de D. Bolintineanu. Notă asupra portreteloru lui Mihaiu Vodă Vitezulu. Istoria Romănilor sub Mihaiu Vodă Vitezul. Cartea I. de N. Bălcescu. Juniu: Istoria minunilor. Articolul întăiit de P. Iatropolu. Lucrările publice și influența lor asupra prosperităței sociale. Articolul întăiit de C. Aninoșanu. Despre probe sau dovezi de Ghe. Gr. Cantacuzino. Satira latină. Disertație literară de A. I. Odobescu Istoria Romănilor subt Mihaiu Vodă Viteazul. Urmare din Cartea I. de N. Bălcescu. Luliu: Despre Astropomie. Articolul aa P de I. Falcoianu. Vitele Bovine. Articolul întărit de P. Russcu. Bucurescii. Studiu istoric de D. Berendeiu. și Marșulu oștirei romănesci de V. Cărlova. . Nota asupra lui Mihaiu Vodă Viteazul. Urmare: Sfărșitul Cărței Istoria Romănilor sub Mihaiu Vodă Vitezul. I. de N Bălcescu. Dacia vechiă de Ion Ghica. August: D-na Dora d'Istria. Helveția Germană de R. Ionescu. Vitele Bovine. Articolul al ÎL de P. Buescu. Istoria Romăniloru subtu Mihaiu Vodă Vitezulu. Cartea II. de N. Bălcescu. Septembrie: Poeții Văcăresci. Articolulu întărit de A. I. Odobescu. Despre isvodul Spătarului Clănău. Întraducere, techetannotat și traducere de Gr. Lahovari. Scrierile lui Radu Logofătul, cronicariul de Șt. D. Greceau. Într' aceste șase broșuri au apărutu următoarele stampe litografiate: 1 Tipografia și zidurile Romei. 2 Fragment din Roma antică dupe planulu topografic alu lui Canina. 3 Portretul lui Mihaiu Vodă Vitezul Nr. 1. 4 idem idem Nr. 2. 5 Vitele bovine. 1” Taur de Angus. 20 Taur din rasa Durham. 3” Taur din rassa Podolă. 6 Schiță de pe planulu Bucurescilor de T. I. Sulfer. XVIII. secol. 7 Portretulu lui Mixail Vodă Vitezul Nr. 8 Carta Daciei vechi și a coloniilor Romane din trânsa. 9 Vitele bovine. 4% Vacă Bretonă. - 5” Vacă din rasa Normăndă. Varietate Cotentină. - 6” Vacă din rasa Șviț. 10. idem:70 Vacă din paca de Arp.— 8. Vacă din pata Holandesă. — 9” Vacă din rasa Ungurescă. 11. idem. 10” Bou din rasa de Salers. 11” Bou de Crimea, rasa stepeloru Rusiei. - 120 Zimbru sau Aurocs. 12. Poeții Văcăresci. 13. Facsimile de noievodulași Clănău. 14. Rapra Moldovei XIV secol. Revista romănă de pentru fiecare lună o broșură de douăsprezece coli în 4096 pagine) cu stampe litografiate relative la materiile tractate. Abonamentul se face la Redacția Revistei Romăne, în Bucuresci, Pasagiul Romăn, în Rondel. Prețul abonamentului de un an este acum de 4 galbeni. — — pe nouă luni 3- - - ne mece luni 2 — --pe trei luni 1 - Cererile din afară se potu adresa la Redacție prin poște, cu scrisori francate. Onorate Domnule, stre. Oeră de renascere și civilisație la deschisu terei non- Națiunea romănă, pusă pe calea cea mare a progresului, trebue să dobăndiască toate elementele necesarii ca să meargă înainte mi că ajungă la putere, la mărire mica prosperitate. Elementele care potu pregăti și întemeia acestu mare viitoriu al naționalității romăne suntu ideile și cunoștințe serioase în stiință, litere și arte. Răspăndirea ideiloru pentru desvoltarea spiritului și formarea animei, va aduce țara noastră la o adevărată civilisație. Acestă singură dorință a îndemnatu ne subsemnații a'și pune toate silințele spre a începe publicarea Revistei Romăne pentru șciințe, litere și arte, care curăndu va întra în al doilea an an aparițiunei sale. Pe la întepotu, noi am fostu denapte de a crede ns vomu pute ciniipi dobăndi toate resultatele dorite. Dap credința că scopul acestei lucrări va fi aprobatu și încuragiat, pe a ficutu cu dreptate a spera că toți bărbații eminenți prin luminile și sclințele ce posedă, voru da modestei noastre încercări, o întindere și o însămnătate mai mare. Printr'unu asemenea concursu puternicu, Revista Romănă, deviind unu centru de activitate întelectuală al Romăniei, va pute fi o operă adevărată națională și de civilizare pentru patria noastră, un mijlocu însemnătoriu Unirea frumoasă în dorințe și în lucrarea mai multor persoane, cu găndu de a pregăti țerei, acestuiape viitoriu, prin întinderea și respăndirea instrucțiunii, va fi o mărturiă învederată de concordiă, activitatea și a DJ Romăniloru. Această cugetare ne d curagiulu a ne adresa cătră Domnia Voastră, cu o deplină încredere că veți bine voi respunde apelului se facemu la luminile mi cunoscințele Dome anui-Bocroe, mi nu veți refusa a conlucra la o operă de ape de unic scopu desvoltarea mi prosperitatea națiunei romăne. Priimiți totu de odată, vă rugămu, Onorate Domniae, încredințarea prea distinsei noastre considerațiuni. Redactori ai Revistei Romăne: C. Aninoșanu, D. Berendeiu, P. Buescu, Gheorghe Gr. Cantacuzino, Gheorghe Crețeanu, Dr. P. Iatropolu, Radu Ionescu, loan Falcoianu, A. Ghianni, Gr. I. Lacovari, A. I. Odobescu, N. Gr. Racoviță., Renumele acestor Domni sănt garanțiă, pentru frumoasa acesta intreprindere și ne reținu dela orice recomandațiune mai departe. Noă dată nu ne rămăne alta decăt să le poftim cel mai BUN succes. Studii asupra impositelor. Articolul Poesiă: Ruinele Târgoviștei Boemea de.