Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-06-27 / nr. 52

21101 3. ( Daru. ) Comun’a serbesca din Versietiu au dartutu pentru teatrulu natiunalu serbescu din Neoplant’a (Novisadu) 10,000 f. (Serbatóre natiunala). In Engliter’a se pregatesce o serbatóre natiunala marcha in onoarea poetului Shakespeare pe 23 Aprile 1864, spre amintirea dîlei lui natale de 300 ani. (Venturile din Vienn’a.) Din causa ca Vien’a e cercetata mai neintrerupta de venturi , tricallóse, unu profe9Som francesa da Viennesiloru svalulu de a rădică intre Sieghartskirchen sî Pankersdorf, pe unde vinu venturile prin asia numit’a „gaur’a ventului,“ unu cidu innaltu. ” (Noduri in papura!) Cându audiramu antâi’a data, ca Magiarii ici colea se arata scrupulosi si pedanți in privinl a numeloru alelegatîloru români, ca adica dacu, ca de órece unii Români au datu voturile lui loanu, alții lui Iuon, alții fara lui Onea s. a. m. d., aceste trei persone nu suntu in’a, prin urmare voturile loru trebuie impartîte in trei: credintamu firesce, ca acést’a e o gluma, de sî intentiósa, spre a areta, ca Românii tierani suntu atâtu de înapoiați, totuși numai gluma. Acumu insa vedemu ca lucrulu e seriosu, căci in comitatulu Cetatii de Balta voru sa refuse dlui Russu mulțime mare de voturi sî sa lu aduca in minoritate, pentru ca unii votanti ii dîsera Russu, alții Orosu, alții domnulu din Vidrascu etc. Mai vechiutati astfelu de noduri in papura? —Domnii aceia desiguru si-au uitatu, ca maghiarisurile cele multe ale numeloru române se boteza nu de multu, decându chiaru professor» prin scóle traduceau sistem alicesce numele scolariloru sei români pe unguresce! Principatele romane unite. O fapta nobila a Domnitorului Alessandru loanu. Nicolau Balcescu, istoriculu românu reposatu in esiliu la Palermo, era in periculu a deveni uitatu din partea natiunei sele. Unu decretu domnescu din 8 luniu a. c. dispune 1) a se aduce prin d. Nicolau ionescu tieren’a reposatului in patria si a se immormenta in pumentulu eii . 2) a se rădică unu monumentu pre pastrarea memoriei lui, 34 a se compune o commissiune din partea bd. A. T. Laurianu si A. Papiu Ilarianu, carea sa adune si sa publice tóte scrierile lui. Unu altu aetu memorabilu alu Domnitorului e dispositiunea, cu tóte documintele, chiisóvele domnesci sî odórele vechi rămase prin monastirile dese închinate sa se conscrie, adune sî depună in monastirile din Bucuresci sî Iași, Vacaresci sî Golia, unde spre mai bun’a loru păstrare sa se puna «nu postu militaru, gerea Capital’a României se afla in mare intentare pentru aleunoru membrii ai municipalității, si fapt’a , ce esista in privinl’a ecést’a intre diferitele partide politice, s’au estinsu firesce si asupr’a jurnaleloru; sî asia vedemu, ca pe cându d. e. „Baciumulu“ proclama triumfuri pentru Gubernu, pe atunci „Românulu“ publica mulțimi de illegalitati, prin care Gubernulu aru voi a-si scote învingători pre omenii sei. — Nu putina încordare produce in frații de dincolo si scirea, ce castiga totu mai multu teremi, ca unu comissaru alu Porții cu Ambasadorulu englesescu din Constantinopole Sir Bulwer, voru veni preste curendu in principate, aducendu-se firesce venirea loru in combinatiune cu situatiunea actuala a tierei. Partid’a polona — după spus’a foiloru germane— agitéza prin tiera neturburata, tramitiendu preste fruntarie recrute si arme spre Poloni’a. D. Barbu Belu este numitu Ministru de justiția. Russi’a si Poloni'». Caus’a polona a mai innaintatu cu unu stadiu prin not’a din urma trimisa prin poterile Francî’a, Englizer’a sî Austri’a catra cabinetulu russescu, in carea se urgeza unu armistițiu din partea Russiei. Politic’a russescu e, cu totudeun’a, a desbina pre aliații, sî cu deosebire a face pre Austri’a sa se abata de la mergerea pe o cale cu celelalte poteri. Caci déca Russi’a aru sî priimi deslegarea cestiunei polone pe calea unui Congresu europenescu , acest’a n’aru pote-o priimi Austri’a, soiindu-se chiaru desiguru, ca atunci de nou aru veni la midilocu sî caus’a italiana. Luptele tînu rostu, sî pe câtu cresce asprimea sî crudîmea Russiloru , pe atât’a sî Comitetulu uatimalu polonu procede mai cu energia. Decurendn emise decrete , prin care se opresce comunicatiunea pe drumurile de feru Varsiovi’a— Petropelea si Viln’a—Eidlkuhn, precum sî prin liniele telegrafice ale acestora drumuri. Amploiatii, masinistii, îngrijitorii si lucratorii priimira demandari a parasi indata posturile sele, telegrafistii a nu priimi depeste, personele private a nu umbla pe drumurile acestea. Si se scie, cu ce esactitate esecutéza acestu Comitetu secretu ordinele sele I Redactoru respundiatoru Zacharia Boia. otitie literarii». ^ „Amor’a româna,“ unic’a for’a belletrisica romanesca in Austri’a, începe cu 1 Iuliu alu doilea semestru din anulu d’antâiu alu esistintiei sele. In scurtulu restempu de o jumetate de anu ea a devenitu unu aspe bine v» diutu prin familiele romanesci, si ne plinimu o dalomntia plăcută recomandându-o sî aceloru familii, care inca n’o cunoscu. „Auror’a româna“ ese, ca sî pana acamu, de 2 ori pe luna — s’ amu svatui pre on. Redactîune avemfine sî după trecerea abonantiloru preste 600, totu la acésta editîune, — insa in formatu mai mare sî cuo icon a înfrunte. Unu adausu insa, celu salutamu cu multa bucuria, ne da „Auror’a româna“ prin aceea, ca ne promite biografiele barbatiloru celorumai renumiți ai natiunei nóstre, sî portretele loru, — documentu invederatu, ca Redactîunea este ’nsufletîta de zelulu celu nobilu de a face unu adeveratu servitiu natîunei.— Pretiusu abonamentului e pe anu 5 fl. pe anu 2 fl. 50 xr. v. a., pentru tierile străine pe anu 7 fl., pe *[., anu 3 fl. 50 xr. v. a. — O alta innaintare a sborului nostru spiritualu salutamu in enunciarea „Concordiei,“ca ea din 1 Iuliu incolo va esî de trei ori pe septemana. Pretinsu „Concordiei“ prin acest’a se urca dela 10 la 14 fl. pe anu, insa cu aceea, ca déca din sumele de prenumeratiune aru trece ce va preste spesele tipariului, se va scade la 12 fl. Uramu amenduoru intreprinderiloru celu mai bunu successu. Maltiamita publica. La fondulu pentru ajutorirea juristiloru dela academi’a c. r. din Sabiiu au mai incursu prin d. M. Andreic’a, Jude comunala in Câmpeni, in urm’a initiativei luate de d. jude cercuanu loanu Darabantu. — 26 fl. v. a., si anume dela dd. Parochu din Câmpeni Vasiliu Motore 2 fl., Jude din Câmpeni Andreic’a 4 fl., notaru din Bistr’a Dion. Darabantu 2 fl., jude comunalu totu de acolo Vas. Burzii 1 fl., notaru din Neagr’a Nic. Candrea 3 fl., jude totu de acolo Georgiu Candrea 2 fl., jude din Ponorelu Aless. Gardeu 2 fl., jude din Vidr’a de josu loanu Vasiu 1 fl., jude din Vidr’a de susu Mih. Gombosiu 2 fl., jude din Albacu Nic. Morariu 2 fl., jude din Sohodolu los. Giurgiu 2 fl., jude din Secatur’a I. Mraistier fi., jude din Scarisiór’a Simeonu Pasce 211., cumm’a 26 fi. v. a. pentru care in numele tineriloru ajutorindi aduce binevoitoriloru contribuitori multiumita publica Sabiiu in 20 Iuniu 1863. Comitetulu pentru ajutorirea juristiloru. Burs’a din Vien’a in Metalicere 5 °0 76. 60. Imprumutulu nat.5% 81. 55. Actiile de banca 796. (8 Iuliu] 26 luniu.) 186.1. Actiile de creditu Argintulu Galbinulu 191. 50. 109. 65. 5. 2. Editur’a sî tipariulu tipografiei diecesane.