Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-10-17 / nr. 96
387 prinsulu causei si programei nóstre natiunali.— Veghiarea nostra cea ne’ncetata, e lucrubratiunile nóstre cele latigióse— ni-au datu la mâna documintele de vendiare a ómeniloru nostri retaciti de prin tóte partile. Scimi pré bine distinge intra acei ce s’au alunecatu a ne strică din slăbiciune sau stupiditate, si intra acei ce conlucra la sugrumarea nóstra nationala din — reutate ori pofta de cascigu. Venitoriulu— suntemu convinsi — ca ii sa demasca la tempulu seu pre toti, cumu suntu ei, si națiunea va aduce sentinti’a asupr’a loru séu asupr’a — momentului loru ! Noi insa ne-amu propusu, in impregiurari că cele presiuti, nici a-i ataca, nici a-i apera. Nu-i vomu ataca, pentru ca nu vomu sa facemu bucuria sî triumfu contrariloru nostri sî pentru ca — ori câtu demisiei suntu ei, totusi suntu — ai nostri sî in sentimentulu demnitatei nóstre natiunali — ne dare a-i vede prostitutti de străinii, ale carora unelte ei suntu. — Nu-i vomu apera, pentru ca nu polemu sa-i sprijinimu sî sa-i animamu intru fărădelegile loru, prin care natiunei se infigu atâtea loviture crudele. Numai cându unii, destulu de efronti, cumu suntu, prefatia se punu chiaru cu peplulu in contr’a causei nóstre comune, — atunci—firesce ca suntemu necesitati a-i mai sî camu isbi la o parte. La aceste elucidatiuni ne dede indemnu corespundinti’a din Bai’a de Cristu publicata in „Gazet’a Transsilvaniei“ nr. 95—6. Amu dîsu, ca noi pre domnii noștri cei mari, cadiuti in prepusu de vendiatori,(? Red.) nici ii vomu atacă, nici apera, sî chiaru pentru acést’a dechiarâmu aici respiratu, ca — deși sî in privinti’a casului descoperitu in acea corespundintia suntemu — cumu credemu — bine informați, cu tóte ca ne pare rea de publicarea lui, totuși nu ne sensimu motivați — nici alu constată, nici a lui demintt__ deverit se ocupa cu compunerea unui cabinetu. — Trupe române in nr. de 10,000 bivuncheza inca in castrele dela Cotroceni.— In privinti’a situatiunei politice, carea in totulu eu mai multu mai putîm depinde de caus’a polona, inca totu nu se pote duce nimicu hotaritu. Cele trei poteri apusene: Engliter’a, Franci’a si Austri’a inca nu suntu un’a in privinti’a procederei loru in contr’a Russiei. Engliter’a singura nu va sa declare Russiei resboiu, Franci’a ascepta din d’ in dî sa voda, declarase-va odata Austri’a hotaritu intr’o parte ori intr’alt’a. Tóta lumea e cu asceptare încordata la important’a dî natara a ’mparatului Napoleonu, crediendu ca acest’a atunci trebuie sa se anunde in privinti’a Poloniei. — Germani ’ a serba de nou o serbatóre mare nationala, de asta data insa mai multu cu caracteru politicu: jubileulu de 50 ani alu batalii cu Francesii la anulu 1813. E de insemnatu, ca pecându in dalele 17-19 Octobre in celelalte capitale ale tieriloru germane, relfaiau tricolorele germane (negru-rosiu-auriu), pe atunci in capitala Prussiei nu se vedea iar unde sî aude câte unu stindardu cu colorile prusesci. — In Prussi’a s’au inceputu alegerile pentru parlamentu; incâtu se scie pân’acumu, acelea esara forte in nefavorea regimului. E teama (sî nu prea), ca confederatiunea germana se va ’ncaiera cu Dani’a pentru Schleswig— Holstein. Pentru casulu acest’a Dani’a s’au aliatu cu Suedi’a. — Miniștrii sfaturiloru germane representate prin suveranii loru la congressulu din Frankfurt, tînu conferintie ministeriale in Nürnberg, spre a continuă opulu inceputu de domnitorii respectivi. In Poloni’a lupte singurite. Locuitorii tierei, sî mai cu sema ai capitalei Varssovi’a se temu de o lovitura repede din partea Russiei, sî câți potu parasescu tier’a. Se suna, ca Russi’a dupace aru sugrumă revolutiunea, aru ave de cugetu sa ’mparta Poloni’a in patru gubernamente rusesci, pentru care sa fie destinați sî copii.— Lângă mesur’a amintita de nou intr’unulu din nimerii mai noi, de a spioni pre părinții prin copiii loru luați de pe strade, se adauge acum alt’a, de a pune miliția in numeru îngrozitorul prin casele cetatieniloru, macarca de casarme nu e nevoia. Andreiu Muresianu, poetulu celu nemuritoriu alu Româniloru din Transsilvania , nu mai este. O boia îndelungata, trupésca sî sufletésca, curmă firulu celu scumpu alu vietiei lui celei multu patimitóre in nr,3 Octobre.— Toti Românii transsilvani aducu geniului lui celu din urma tributu de veneratiune sî pietate, ducendu-i împreuna cu noi : Fia-i tieren’a usióra sî suvenirea eterna ! Prospecta politica. Mulțimea de ari din foile de dincolo de Carpati, ce ne veni deodata, după o intrerumpere bunicica, ne arata pe fiacare pagina Votulu universale, care se pare ca câtu de curendu are sa se prochlame. Cine va prochlama acestu votu, până in momentulu de fatia nu scimu; dar déca vomu admite ca „Buciumulu" e mai aprópe de „inspiratiune“, vomu trebui sa sî credemu ca guvernulu va trebui sa se versiasca si acestu actu de mare însemnătate pentru statulu celu nou, pentru ca camer’a, carea eră biamala a fericitier’a, nu si’a intielesu misiunea si după informatiunile ce le scotemu din „Românulu“, nu sî o intielege nici acum. E forte caracteristica ce ese la lumina asupr’anumitei coalitiuni, sî inca chiaru din partea unui D. Aricescu, care le stă in relatiuni forte de aprópe cu dîuariulu „Românulu“ sî consoti. D. Aricescu demasca nesinceritatea D. Rossetti et comp. sî lauda pre guvernu ca pre mantuitoriulu patriei. Sî nu adeveru déca mai arunca omulu privirea sî in fragmentele istoricului Balcescu, sî vede cum caracteriséza pe Rossetti, Bratianu, Eliade etc, trebuie se dîca, caCuza au festu pentru tierile cele doue române de dincolo trimisu de Ooicu. Suntemu curioși forte noi cești de dincóce de viitoriulu celu mai de aprópe alu veciniloru noștri consângeni, cu atâtu mai multu cu câtu vedemu, ca si o schimbare de ministerie in jocu, sî inca o astfeliu de schimbare incâtu uu sciu de aru fi cineva, cine aru reprobao. „Românulu“ aude ca Cogalniceanu aru fi isbutitu cu compunerea unui cabinetu nou, in care Cogalniceanu e pressedinte alu cabinetului si ministru din intru ; Steege M. de finantie ; Papiu Ilarianu de justiția ; Orbescu de lucrările publice ; Balintineanu de culte; Iacovalii de resbelu, N. Rossetti Balamescu de lucrările din afara. „Buciumulu* inca nu s’a pronuntiatu asupra cabinetului, ne spune inse intr’unu unu, ca Cogalniceanu au sositu la Bucuresci si in altulu afirma incatura, ca Cogalniceanu in a Varietăți sî noutati de da. Aeronautulu Nadar din Parisu a creatu unu balonu de aeru mai mare decâtu tóte cele cunoscute până acum, sî ’n dîu’a plecarei s’au espusu spre vedere publicului parisianu, dela care au incassatu cu venitu curatu presto 200.000 franci. Balonulu e inaltu de 180 arme, sî consta din 3 pârli: balonulu celu mare, la alu cârui invelisiu de matese au lucratu 200 casatoritie o luna de dîle, apoi unu balonu mai micu, unu felu de camara pentru balonulu celu mare, in fine o casciera de 8 urme de înalta si 13 urme de lunga, in carea se afla o tipografiera, o lucratóre (atelieru) fotografica, o camera pentru mancare, o camera pentru toaleta, o camera pentru capitanulu si 3 paturi pentru pasageri. La cea d’antâiu lborare in 3 Oct. c. n. au stediatu in ele 15 persóne, care tóte scapara cu fric’a si cu unele lovituri mai usiare. In 18 Oct. sboră iara, sî tocmai cerculeza prin jurnale o depesta telegrafica datata din Hanover’a, după carea balonulu s’a pogoritu in 19 Oct. la Eystrupp, sî rumpendu-se funiele, pasagerii lui fura răniți in diferite moduri: Nadar si-a frântu amendoue piciorele, muieresea e strivita rea, St. Felix fu tarîtu o óra, belită groznicu sî-si rupse mân’a, Dr. Arnould e ranitu usioru. Toti nenorocitii calatori fara adusi la Hanover’a sî dati in grij’a mediciloru. — Cuventulu reg. Zimmermann din siedinti’a XLIII (Continuare sî capela.) Cererea acest’a inca au fostu respinsa, după cum arata art. 4 din 1791, sî asia sî in privinti’a acést’a au fostu susținuta ideea de independinti’a Transsilvaniei. Cu tote acestea concedii, ca din caus’a afinității, a sortii comune politice si pentru ca de sute de ani Transsilvani’a sta in legătură cu Ungari’a, au fost si cursulu ideiloru politice astfeliu, incâtu nici unu barbatu de statu n’a pututu perde din vedere impregiurarea, ca ce se intempla in Transi’a si care in Ungari’a, si iérasi ce se ’ntempla in Ungari’a si are in Transsilvani’a edbulu, resunetulu seu.— Eu anca credu, ca serguinti’a spre o complanare indestulitóre e forte mare din partea acelor’a, cari porta sortea statului de cându s’a re’torsu Austri’a la foristele constitutionalb. Eu cugetu , ca nu retacescu, cânda