Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-05-09 / nr. 36
144 reulu, nu este a critica, ci a lu lua in risu ; a nu vedé decâtu numai reulu pretutindeni sî incalci binele, este a nega progressulu, ca a lu afirma prin tacerea dispretiului, in locu de a areta remediulu, este o dovada de slăbiciune de inima, sau de lipsa de tactu si esperintia. a D. Romulus Scribanu, fostu secretaru alu societății internationale latine din Turinu, reintorcendu-se in patria , publica in „Reform's“ actulu dimissiunei sele, din care vedemu ca densulu a lucratu in acea societate pentru dóue idei considerabile : un’a ca sa se coloniseze Bessarabi’a de mediadi cu Italieni, alt’a ca intre Romani’a si Itali’a sa se încheie unu tractatu comercialu. Dlu Scribanu promite a respandi aceste idei de aici incolo sî pe lermurile Dunărei. — Dîuariulu „Reform’a“ in numeritlu seu 19, ne face onorea nemeritata a pune numele dîuariului nostru in urm’a unui passagiu, care ne este straiiu. Ori câtu ne bucuramu, candu diuariele de dincolo iau câte o notitia si din fata nóstra, dupa ce ne asemenamu mai multu luamu noi dintru ale loru, totusi n’amu pututu trece cu tacerea acesta eróre, ca nu cumva sa ni se impute, ca facemu ln o atribuire nemeritata. Redactorii reapundi atoriu Zacharia j Boiu. Editura si tipariulu tipografiei archidiecesane. Prospectu politicii. Telegrafulu de preste mare aduce necurmatu scrii despre aflarea lui Napoleonu in Algeria. Priimirea imperatului in tóte partîle se dice ca e entusiasuca; vomu vedé , déca imperatulu va justifică acestu entusiamu prin introducerea de institutîuni salutarie in favorea indigeniloru, ori déca proclamatîunile, cuventurile si promissiunile lui voru remane numai aceea ce suntu astadi — vorbe frumóse. —. Avemu dinainte-ne cunoscutulu rescriptu alu imperatului russescu , prin care generalulu Murachew se elibera de guvernarea provincieloru apusene sî se rădică la rangu de comite. Rescriptulu e unu documentu de însemnătate istorica , caci constateza odata aceea , ca revolt’a Poloniloru a fostu perfida, iar a dou’a constatéza, ca portarea generalului a corespunsu deplinu ascepturiloru imperatului. Abstragendu dela măgulirile, ce le face imperatulu vechiului si devotului seu servu, actulu acest’a desiguru nu e cualificatu, de a face onore renumelui imperatului Alessandru. Scirile din Itali’a despre negotiatîunile intre Turinu si Rom’a suntu prea nesigure , decâtu sa se póta cuprinde in cuvinte resolute. Atât’a e sigura , ca partidele mai estreme italiene suntu intaritate infricosiata asupr’a regelui , caci va sa faca Romei concessiuni. Intr’aceea fói’a „Avvenire“ din Florenti’a dice, ca lucrurile stau astazi asta. Pap’a da regelui Victoru Emanuilu si descendentîlorului tota Itali’a cu Rom’a cu totu cu feudu , cu conditiunea aceea , ca dinasti’a Savoia sa restituie tote monastirile , sa plinésca tóte scaunele archiepiscopesci, sa respecteze averea bisericei sî sa apere pentru totdeuna religiunea catolica in totu imperiulu. O foia clericala din Itali’a ciucea: D. Vegezzi a deschisu lui Victoru Emanuilu pe Mîle Romei, dar regele nostru va intra in cetatea eterna, ca óre candu Pipinu sî Carolu celu mare, pentru de a aperă pre Pap’a, eara nu pentru de a lu scote din scaunu. Strămutarea regimului dela Turinu la Florentina este finita mai de totu. Actele si alte aparate de cancelarie s’au transportatu pe 600 vagone, regele fumai celu din urma, care parasi Turmulu. Jurnalele se ocupa inca forte multu cu evenimintele din America. Noulu pressedinte Johnson intr’o cuventare asea duse, ca capii revolutîunei dela mediadi trebuiescu pedepsiti si trantiti din positîunea loru sociala, ca locuitorii remasi credincioși merita a se despăgubi din averile celoru desbinati sî ca mass’a poporului stateloru de mediadi trebuie intempinata cu bunătate sîcrutiare,—cuvinte cu atât’a mai considerabile, caci ele cuprindu programulu pressedintelui pentru celu mai de aprópe veritoriu, unu — venitoriu cu atât’a mai siguru, caci comandanții de merliadi se predau unulu câte unulu, astfelu incâtu ministrulu de resbelu va sa dimita din armata 400,000 feciori. Câtu de multu interesu are Franci’a, a-si cunosce limpede posisiunea sea fatia cu republic’a americano-media optîala, se vede intre altele sî de acolo, ea impoteritulu francesu din Washington are instrucțiune a ’ntreba pre presiedintele Johnson , déca recunosce ori nu recunosce imperiulu messicanu ? — Dîu’a de 13/25 Maiu va fi pentru uniunea americana dî de jale obstesca pentru mortea lui Lincoln.— Despre mortea ucigătorului lui Lincoln, Booth, aflamu, ca acel’a ratacindu din locu in locu, s’au aflatu in fine in Maryland intr’unu bunu la tiéra, sî simtîndu apropiarea miliției s’au ascunsu intr’o siura, amenintiandu cu morte pre totu celu ce s’aru apropia de densulu. Soldații aprinseră siur’a, sî Booth ne vreadu sa casa nici asta, a fostu impuscatu mai tocmai preia loculu acel’a prin capu, pre unde puscase densulu pre Lincoln ; sotiulu lui, Harrold, a fostu prinsa viu sî dalu in mân’a judecatii. Intre Turci’a sî Serbi’a este temere, ca va irumpe unu conflictu nou. Regimulu serbescu spre amintirea emanciparei politice a Serbiei de acum 50 de ani voia sa serbeze unu jubileu si proiectase unu programu corespundiatoriu , iar Partea a protestatu cu energia contr’a unei astfelu de serbatori , in carea ea vede o demonstratiune politica. Nr. 16—3 CONCURSUL Cu inceputulu anului scolasti cu 1865/e venitoriu, avendu a se adauge la cele siepte classe gimnasiali deja infiintiate in gimnasiulu românu de religiunea ortodoxa orientala, si class’a a VIII, sî cea din urma spre complinirea intrega a gimnasiului , se deschide cu acest’a concursu inca pentru doi professori, fiacare cu salariu anualu de câte 800 f. v. a. Dela concurente se cere ca sa documenteze : 1) prin atestatui de botezu, ca este Românu de națiune sî crestinu gr. orientalii de religiune; 2) prin atestatui de maturitate, ca a finitu studiele gimnasiale dupre sistem’a prescrisa de Proiectulu de organisare a gimnasieloru Austriei din 1849 ; 3) prin atestatu academicu, ca a finitu facultatea filosofica in vre-o universitate precare; 4) prin atestatu de conduita dela dregatori’a politica locala, ca aceea i este nereprobavera. Se vom preferi insa cari pe lângă acestea vom documenta : a) ca a maturisatu cu eminentia; b) ca a facutu sa coloquie din obiectele de sciîntia, pentru care lu arata indicele ca s’a inscrisu. Tóte aceste documente concurentele le va trimite celu multu până la 15 Augustu 1865 s. v. adresandu-le francată câtva subscris’a Eforia. Brasiovu 24 Aprile 1865. Efori’asculeloru centrale române de legea greco-orientala. Simpli albu «le peptu Acest’a se aprobă de mai multe fi6icale unu mijlocii pentru ori ce tuse vechia, pentru durere de peptu , ragusiela de ani, plumani balose, tuse magaresca, gusteru in gâtu, aprinderi in gâtlegiu, guturaia , tuse cu sânge, scuipătură de sânge, naduru, despre acestea tótelifereza cele mai bune resultate, sî se afla mai multe sute de ateste. Pentru Brasiovu amu datu uniculu Depusetoriu Dini S. P. Mailatu in butelie originali a 1 f.sî a 2f. in argintu (sunători). i. A. W. Mayer Breslau, Prussi’a. Possessorelui fabricei Dlni G. A W. Mayer in Breslau, Prussi’a, aflatoriului sî singurului fabricanții alu adeveratului cam in tóta Europ’a pretiuitului Sirupu albu de peptu, i se descoperi o recunoscintta frumósa atingendu fabricatulu seu, de Episcopulu Esc. Lead. de Deaku uulu in Crestinismulu catolicu inaltu pretiuitu archiereu care porta titlu a unui secretu consiliaru a pro S. Pap’a. Darea spre bagarea de sema in genere, se publica aci. Subiscalitulu adeverezu , ca Sirupulu albu de peptu alu alui G. A. W. Mayer din Breslau, luandulu din spetieri’a Dlui Ant. Pasperger la S. Salvatoru l’amu intrebu— intiatu contr’a unui cataru greu, necontenita tuse suptumana balosa, cu celu mai bunu resultatu, sî după intrebuinttare a câtoru-va butelii mi restaura sanetatea pe deplinu, deci lu recomandu fiacui care patimesce de asemenea bóle , cu cea mai mare asecutare. Jaurinu, 25 Iuniu 1864. Sigismundu de Deáky, Episcopu in Casarapelu sî abate capitulului de Jauri nr. 08-10 __________________________________________ Nr. 17—2 ANUUNCIU. Subscrisulu, comitatulu Turdei, cu nou Vice inspectore alu muntiloru Hasdate in dorescu a esarendu face cunoscutu celoru ce pentru dobitocele loru pasiunatu, cumca pasiunatulu din munții prenumiti, 2777. jugere, sî adeca intr’unu locu de 2200. jugere, sî celelalte impartîte in mai multe locuri se voru da m arenda pe unu anu, sau sî pe mai multi__Doritorii de a es arenda au o se îndrepta prin epistole francate séu personaliter catra subscrisulu in Gelou (Gyalu). Franciscu Soos. [ajr i]graba articululu meu despre Assoc. Ironia Nr. 35 'pag. 138 s’a stracuratu din erore de condeiu ddue gresiere in cifre, decime rogu sa se indrepteze: la pag. 138__lin.41 sa se îndrepte in locu de 2023 f. numai 1023 f. Totu la aceea pag. 138 lin. 46 in locu de 2048 f. sa se indrepte numai 1048 f. v. a— I. V. R. Burs’a din Viena’a 8/20 Maiu 1865. Metalicele 5% 71 10 Imprumutulu na, 5% 76 15 Actiile de banca 802 Actiile de creditu 183 40 Argintulu 107 Galbinulu 5 18