Telegraful Roman, 1889 (Anul 37, nr. 1-141)

1889-09-28 / nr. 105

Dacă însă voim, ca aceste să le marcăm bine, atunci înainte de tóte trebue să luăm în socotință, că pe acele timpuri triste și sângerose, când religiunea creștină se es­­tindea numai prin meritul suferințelor și torturelor îndurate de bună voie de către mărturisitorii ei, și când aceștia nici de frica amenințărilor și torturelor nu cădeau din credința în Christos,— poporul, care le a văzut aceste, a trebuit să țină în mare onore pe aceia, cari atât de mult au suferit pen­tru creștinism, lăsându-și și viața pentru confirmarea lui. Poporul a și ținut pe acei scumpi mărturisitori și martiri de eroii religiunei lor, cari pănă la sânge a resistat și vo­ioși s’au dat morții, pentru ca să pună basă religiunei cre­ș­tine și să apere onorea și demnitatea ei. De aceea au și socotit creștinii cei dintâiu de forte drept și cuviincios, ca memoriile martirilor să se onoreze cu cuviință parte ca prin acesta să animeze și încurajeze și pe alții spre asemenea bravuri, parte pentru ca virtutea deja în acesta lume să nu rămână fără răsplată. In urmare creș­tinii primitivi obicinuiau în fie­care an odată a merge la mormintele martirilor, pentru de a preamări aci suferințele și triumful lor, a lăuda virtuțile lor și a mulțămi lui Dieu pentru bunele lor exemple, pentru viața lor sfântă, pentru mortea lor fericită, și pentru coranele, cari le-a pus Cdeu pe capetele lor. Aceste sărbători apoi se numiră aniversările martirilor. Când s’a introdus în biserică sărbătorile în memoriile martirilor nu pot sti cu positivitate. Șaguna (ist. bis. I. 5. 108) susține, că în seclul al doilea s’a așezat acele. Cea dintâia sărbatóre de felial acesta o aflăm la Eusebiu (ist. bis. cartea IV cap. 15) întru amintirea lui Policarp (a cărui marte mar­­tirică Eusebiu o pune în anul 168), despre a cărui marte și chin și cu deosebire despre locul­ în care s’a așezat osele lui, biserica din Smirna a avisat pe cea din Filomelia: „că ei sunt hotărîți (încât nu-i va împedeca răutatea vrășmașilor) a se adună la mormântul lui, pentru ca ț­iua nascerii mar­tiriului lui să o petrecă cu bucurie și triumfare (Eusebiu loc citat) La acesta trebue să observăm, că creștini cei dintâiu numiau anumit (liua morții martiriului (Ziua nascerii lui. Ei, în contra obiceiului păgânilor, cari țineau numai d­iua nasterii bărbaților lor renumiți și meritați, — serbau­­ Ziua morții sfinților, pentru­ că în marte prin eliberarea din valea plângerilor și a durerilor priviau ei adevărata nascere spre bucria și fericirea vieții cei vecinice. (Va urma). TELEGRAFUL ROMAN. 425 Varietăți. * (De l­a Curte.) Soliile din Viena anunță, că m­onarh­ul s’a îngrijit pentru locuința viitare a ficei sale Maria-Valeria, cumpărând castelul contesei Für­stenberg Esseng, unde va locui după ce va încheia căsătoria cu arh­iducele Salvator. * (Adunarea generală de tomnă a co­mitatului S­i­b­i­i­u.­ Acesta adunare s-a ținut Luni și Marți sub conducerea vice-comitelui. La ordinea ijslei a fost proiectul de spese pentru întreținerea cassei comitatense și a administrațiunei pro 1890 și în legătură cu acesta aruncul de V3% pentru sco­puri administrative și sporirea lojei vice-comitelui. La propunerea comisiunei s’a primit aruncul și s’a statorit bugetul cu 56.840 fl. erogate și 57.340 fl. venite, rămânând un plus de 500 fl. Salariul vi­ce­comitelui e de 2400 fl., la care se mai adauge încă 600 fl. După­ ce s’a votat mai multe proiecte de credit pentru fondul bolnavilor, fondul economic, fondul scalei de agricultură și s’a adaus la salariul pretorului cercului Sibiiu 100 fl. a venit la ordinea finlei linia ferată Sibiiu—Avrig—Făgăraș și după o desbatere minuțiosă, la care a luat parte Dr. Wolff, vicariul și archimandritul Dr. Ilarion Pușcariu, Dr Aurel Brote, Dr. E Neugeboren etc. se primeșce raportul comisiunei pentru crearea drumu­lui. S’a ales apoi președinte al sedriei orfanale Franz de Buttemn, asesor R. S­ige­rus, în locul acestuia de vice-notariu­l comit. Ștefan S­t­r­o­i­a, de al II-lea vice­notariu comitatens Ioan Creția și de vicenotariu la sediia orfanală Gustav Bedeus. S’a luat la cunoscință mai multe esmise ministeriale și se alege în comisiunea verificatore a comitatului Dr. E. Neugeboren și N. Cristea. Terminul pentru in­tregirea representanței comunale s’a statorit pe 14 Novembre. In comisiunea pentru vitele de prăsilă din Mercurea s’a ales loan Măcellariu. S’a aprobat și s’au respins încă multe cereri de ale comunelor și singuraticilor și s’a hotărit modificarea unor statute. * (Natalia Keșco.) Sub titlul acesta cetim în „Telegraful Român“ din Bucuresci următorele: Nu cunosc, n’am înalta onore a cunosce pe re­gina Serbiei, dar am avut onore de a cunosce acum două­zeci de ani și ceva pe d-șora Natalia Keșco. Am cunoscut-o, pe când făceam parte din no­bilimea basarabena. Pe atunci d-sa o gingașă și candidă copilă româncă, trăia într’un cerc de mari proprietari din nenorocita Basarabie, toți boeri români, cari nu voiau și nu permiteau să între în cercul lor intim parveniți din Rusia, ce năvăliau în partea Moldovei, răpită la 1812. In salonul bătrânului Keșco nu se permitea de a vorbi muscălesce și toți cei cari intraseră în ca­sele sale, conversau sau românesce sau franțusesce. Când muri bătrânul Keșco, boerii români reformară salonul lor intim la d­na Keșco. Aci, acelea­și obiceiuri, aceea­și ură în contra străinului cotropitoriu însuflețit pe toți. Eram tinăr pe atunci, gonit din universitate, pentru că am luat parte la o manifestația ostilă gu­vernului a studenților, am fost adus intre doi gen­­darmi la Chișineu, n’am frecventat altă casă decât aceea a d-nei Keșco, pe care o numiam noi toți curtea română. Aci petreceam­­ jiua, aci prân­­­jiam, aci petreceam sările. Pe toți câți eram, ne lega aceea­și ură, acela­și dispreț pentru partea muscălască a societății din Chișineu. Tote acestea-mi vin aci­i în memorie, când aud că ex-regina Natalia a devenit acum o ruso-filo în­focată, că o iubire adâncă pentru Sf. Rusie însufle­­țesce acesta inimă română și că patria R. S. R e Rusia, precum a declarat o regina la Odesa. Tempora mutantul!... Așa este, dar schimbarea e prea mare. Rămâne a se sei, dacă acesta schimbare e sin­ceră, e adânc săpată în sufletul acestei femei am­­bițiose. Z. A. * (Banii de hârtie.) Conform unui raport al comisiunei pentru controlarea datoriei pendente a statului ungar, hârtia de valore representă suma de 411.998,443 fl., dintre cari 343.381,523 fl. in banc­note de 1 fl. de 5 și de 50 fl. * (Trenul accelerat.) In urma unei repre­sentațiuni a comisiunei administrative a comit. Si­biiu, ministrul de comunicațiune a ordonat ca trenul accelerat ce stea la Copșa­ mică 1 minută spre a se pute uni cu trenul din Sibiiu Nr. 309 și 310. * (țiclele critice ale lui Falb.) Falb a prorocit și pentru anul următoriu o mulțime de­­ file critice, și pentru ca să fie mai bine ținute în evi­dență, le a înșirat într’un calendariu împărțindu le în­­ file de tot critice și­­ file, cari sunt mai puțin critice. Astfel iu în prima linie cad: 20 Ianuariu, 19 Faur, 20 Martie, 31 Iuliu, 30 August, 28 Sep­tembre, apoi 5 și 9 Aprile 4 Main, 3 Iuniu, 4 Iu­lie, 13 Octobre, 12 Novembre și 12 Decembre cad în linia a doua. Acestor­­ file se dă o importanță cu atât mai mare, căci prorociile din anul curent s’au cam implinit și nu s’a lăsat profet fals. * (Tariful pe zone). In urma circulațiunei celei mari, ce s’a format de când cu introducerea tarifului nou pe zone, darea biletelor la cassă se face numai cu mare greutate din causa îmbulze­lei celei mări. Spre a se ajută acestui neajuns s’a ținut o conferință în ministeriul de comuicațiune și s’a și hotărit ca biletele se se estradea și la oficiile poștale, căpătând acestea un percent anumit. * (Târgul din S­ân - Geo­r­giu.) Ministrul de comunicațiune a conces ca târgul, ce era se se țină în Sân-Georgiu (comit Trei­ scaune) pe 8, 9 și 10 Oct. a. c. să se amâne pe un timp nedeterminat . (Afacerea Farkas.) Afacerea Farkas a trebuit să întârzie din motiv, că judele instructor n’a putut de loc înduplecă pe Farkas să se lase a fi fotografat. Numai după multă insistență și după ce complicii săi au mărturisit totul, s’a hotărit a se fo­tografă. După fotografare Farkas a fost lăsat să se preumble o oră în odaia temniceriului. Se crede, că afacerea se va încheia în curând. * (E­spos­iții.) Alaltăeri, Marți, a avut loc în Sibiiu o esposițiune de cai, de rimători și de pome. Caii au fost de tot frumoși și mai mulți proprietari au primit premii, de asemenea au fost și porci de mai multe rase. Esposiția de pâine a dovedit, că progresăm în ramul acesta al economiei. Ea a fost cercetată de preste 1000 de persone. S’au versut străini de prin locuri destul de depărtate ale țărei. * (Bola de vite) Se pare, că boia conta­­giată de unghii și de gură la vitele cornute și la următori s’a intins peste țara întragă. Din tote lă­turile se semnaliza cașuri de acesta bolă epidemică ț­ilele trecute s’au ivit unele cașuri și în vitele din satele din împrejurimea Sibiiului precum și în Sibiu. * f­ânătore de urși.­ La ordinul espres al Maj. Sale în anul acesta nu se va face vânătore de urși la Gurghiu. — La Cușma în comut. Bistrița Năsăud, fă­­cându se gene de urși au fost aduși de gonaci 14 urși mari, numai unul insă a fost pușcat. In zi­ua următore a mai că­zut încă unul în greutate de 256 klgr. In ambele cozuri norocul Ta favorisat pe contele Eugen Lazar. * (Starea viilor în România) In „Curier Financ“, cetim: Din cauza necontenitelor ploi, mare parte din vii sufere. Strugurii sunt bine copți și cu­lesul grăbesce, deja cea mai mare parte din podgo­­gereni au început. Prețurile sunt derișorii, sau mai bine <jis nu sunt de loc. Câți­va cumpărători din țară și străinătate caută să cumpere vinurile pe ni­mic, cu un cuvânt, cu totă abundanța ce e­sistă, cul­tivatorii abia își vor pute scote cheltuelile. Prețul vinurilor variază între 70 bani și 1 franc. Bibliografie. „Romănische Revue“, politisch-litterarische Mo­natsschrift, Heft VIII und IX, Wien, 1889. Inhalt: Zur Lage der Romanen in Ungarn. — Politische Processe in Ungarn. — Die Gimnasien der Buko­vina. — Michail Eminescu. — Der Abendstern. Von M. Eminescu. — Jonea, das Muttersöhnchen. Von P. Brosteanu. — Des Murgu Töchterlein. Von K. Heinzendorf. — Romanische Volkslieder. Von K. Heinzendorf. — Der Rhapsode der Dimbovitza. — Rundschau: Der Bericht des kön. romanischen Mi­nisterpräsidenten über die Lage der Bevölkerung in der Dobrudscha. — Romänien bei der Pariser Aus­teilung. — Eine Ausstelung landwirtschaftlicher und industrieler Producte der Balkanländer in Bukarest. Die Industrie in Romänien. — Die Jahresversamlung des siebenbürgischen Vereines für romänische Lit­­teratur und die Kultur des romanischen Volkes. — Der magyarische Nationalstaat. — Aus der Buko­vina. — Litteratur und Kunst: Koloman von Tisza und der magyarische Chauvinismus. — Die Heimat der Hohenzollern in den ältesten Zeiten. -— Die Thronfolge in Romänien. — Ethnologische Mitthei­lungen aus Ungarn. — Wanderungen im Mühlbach­­gobirge. — Romänische Dichtungen von A. Fran­ken. — Das baltische Deutschtuhm. — Elf Jahre im Balkan. — Neue Bücher. — Carmen Sylva’s Werke. Istoria românilor din Dacia Traiană. — J. L. Ca­­ragiale; Teatru. — Berichtigung. Mulțămită publică. De vre-o patru ani încope familia dlui Alesan­­dru Beldiman, fost ministru plenipotențiar al Româ­niei în străinătate, petrece peste vară în comuna Bacifalul-Săcelelor pentru cură de aer. In vara acesta aflându-se acesta ilustră familie era in comuna nostră a aflat de bine, ca pe copi­lul născut încă în Decembre 1888 în Bucuresci să-l boteze în biserica nostră ortodocsă română de aici. Botezul s’a săvârșit Duminecă în 17­29 Septembre a. c. Ca naș al copilului a funcționat dl Dimitriu A. Sturdza, fost ministru de culte și instrucțiune pu­blică în România. Cu ocasiunea acestei festivități familiare dl fost ministru Dimitriu A. Sturdza a binevoit a dărui pentru biblioteca paroh­ială de aici următorele opuri: 1. „Cuvinte sufletești“ de Carmen Sylva, Bucu­resci 1888. 2. „Discursuri pedagogice“ ale dlui Dimitriu A. Sturdza, ministru de culte și instrucțiune publică, Bucuresci 1887. 3. „Istoria română“ pentru scalele primare de ambele secse, de Gr. G. Tocilescu, profesor la Uni­versitatea Bucuresci 1889. Asemenea dl Alesandru Beldiman a bi­nevoit a dărui tot pentru biblioteca paroc­ială opul seu „O crimă de stat. Rescula sătenilor din primă­vara anului 1888“. Bucuresci 1889. Pentru acesta binevoit are atențiune față cu pa­­roh­ia de aici subscrisul, ca paroh­ local, me simt prea plăcut îndatorat a esprimă și pe calea acesta adânc simțită mea recunoscință susnumiților iluștri bărbați de stat ai regatului România, dorindu-le de la Atotputernicul Dumnezeu sănătate și viață înde­lungată. Rugându ve, dhe redactor, a dă loc în prețuitul d-vestre (jian) acestor șire, me însemn Bacifalu, 22 Septembre, 1889. Toma Frateșiu, paroc­ ortodocs-român. MONITOR. Calendariul septemânii 1 — 7 Octobre. 1 Duminecă, Anania, Roman, Michail, Domnin, loan, Grigoriu. 2 Luni: Ciprian, Iustina, Teofil, Georgiu, Mar pi, Dionisiu Areopagitul, Rustic, Elefteriu, Teoctist, loan , Chezevitul. 4 Mercuri: Ieroteiu, Fetru, Domnina, Verina, Prozdoca, Ardad­, Calestina, Amun, Faust, Gaie, Evseviui, Cherimon. 5 doi: Charitina, Mamelchiia. 6 Vineri:­­f- Apo­stolul Toma, Erotiada, Macariu. 7 Sâmbătă, Sergiu, Vach­, Iulian presbiterul, Cesariu diaconul, Leontie spatul, Evseviu presbiterul, Filies, Polichroniu. I­l­î­­na Rituale bisericesci. Dumineca din l­ a Octobre a XVIII-a de la Rusalii. Cântările din Octoi­h tonul 1 și din Mineiu ale ^ilei. La Utrenia Evangelia invierii a 7-a. Catavasia: „De­schi­de­void gura mea“, Vineri 6 Octobre. S. Apostol Toma. Serbătore ne­legată. Doctologia mare. Loterie:­ Mercuri în 5 Octobre 1889. Sibiiu: 57 37 53 46 35 Bursa «le Viena și Pesta. Din 8 Octobre 1889. V iena B.-pesta G*lbin ••••'•................................................. 5.67 5.67 Napoleon ................................................................................ 9 471^ 9.4g 100 maree nemfesci . . . ..................................... 58.35 58 35 London (poliță pe trei luni).......................................... 119.60 119 65

Next