Telegraful Roman, 1909 (Anul 57, nr. 1-142)

1909-06-23 / nr. 68

Elevele pot fi interne și externe. Cele interne au să servească pentru între­ținere o taxă lunară de 10 cor. și dided­­­ru lunar de 10 cor., cele externe didactru lunar de 10 cor. Elevele sărace, la cererea lor, pot fi dispensate de didactru. Elevele interne au se aducă cu sine: saltea, plapumă, 2 peri­­i, 2 schimburi pen­tru pat, jumătate duzină din rufele nece­sare, piepten, perie pentru cap, perie pen­tru dinți, hainele necesare. Cursul se începe în mod regulat la 15 Septemvrie n. și se termină la 15 Iulie n. Alte informațiuni se pot prim­i de la: Comitetul „ Reuniunii femeilor române din Sibiiu*. Din despărț. „Asociațiunii“. Convocări. P. T. membri ai „Asociațiunii pen­tru literatura română și cultura poporului român* din desp. Abrud-Câmpeni, precum și toți sprijinitorii causei culturale, se in­vită a participa la adunarea cercuală ce se va ținea Duminecă, în 1 August nou 1909 la orele 11 ,a m, în comuna Bucium­­șasă. Program: 1. Participarea la serviciul divin. 2. Deschiderea adunării cercuale. 8. Raportul despre activitatea co­mitetului cercual, raportul cassarului și statorirea budgetului pe 1909/10. 4. Alegerea unei comisiuni pentru înca­sarea taxelor și pentru înscrierea de membri nob 5. Disertațiuni poporale anunțate presidiului cu 5 zile înainte de adunare. 6. Propuneri făcute conform statu­telor. 7. Alegerea a 2 delegați pentru a­­dunarea generală a „Asociațiunii”. 8. Verificarea procesului verbal și încheerea adunării. Din ședința comitetului peronal ți­nută la 28 iuniu 1909, Romul Furdui Demetriu Goia direct, desp. secret, desp. • Ca delegat al comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” însărcinat cu organiisrea despă­țământului Agnita, con­­stătător din comunele: Aposdorf, Bârghiș, Hendorf, Iacobeni, Covăș, Șulumberg, Mă­­gărei, Moardăș, Metișdorf, Netuș, Ighiriș­­dorf, Proștea, Ruja, Șaldorf, Șab­ău, Zlatna, Agnita, Nouștat, Vecerd, Vărd, Veseud, Bărcut, Boholț, Seliștat, Bruiu, Valendorf, Felmer, Gherdeal, Calbor, Cino­­șor, Șomărtir, Mucundorf, Merghindea', Rodbav, Șoarș, Cincul mare, Toarcla, Țe­­lina, Retișdorf, Sona și Hundrubechiu, prin aceasta învin pe toți intelectualii și frun­tașii din comunele mai sus înșirate, ceri se interesează de înaintarea în cultură a poporului român, la adunarea de consti­tuire a despărțământului ce se va ținea Duminecă, în 1 August st. n. a. p. la 1 oră d. s. în sala restaurantului „Frank” din Agnita cu următorul program: 1. Deschiderea adunării. 2. Constituire biroului. 3. înscrierea de membri. 4. Alegerea comitetului cercual. B. Eventuale propuneri. 6. Verificarea procesului verbal. Agnita, 29 iunie st. n. 1909, loachim Muntean protopop. NOUTĂȚI. Din cauza sfintei sărbători „Nasc. S. loan Bot.“ numărul proxim al ziarului nostru apare Vineri la orele obicinu­te. # Vizita Arhiducelui moștenitor la Sinaia. Alteța Sa Arhiducele Francisc Ferdinand și soția sa Principesa Sofia de Hohenberg vor sosi cu un tren special la Sinaia. Sâmbătă d. a. la orele 4 (în 10 Iulie n.) Auguștii oaspeți vor fi întimpi­­nați la Predeal de dl general Crăiniceanu, de prefectul judtu­lui, de directorul si­guranței generale a statului, de autorită­țile locale și de ministrul plenipotențiar austro-ungar. La gara Sinaia oaspeții vor fi primiți de M. S. Regele Carol, de prin­cipele moștenitor și principesa Maria, de principele Carol, principesa E­isabeta, toți unii miniștrii cu cinele și membrii corpu­lui diplomatic. O companie de vânători va da onorurile, iar muzica militară va cânta imnul Gott­erhalte! • TELEGRAFCIL ROMAN Parastas pentru Șaguna. Em­i l Duminecă, după sfânta liturghie, s’a oficiat în catedrală parastas pentru odihna sufletului marelui arhiereu Andreiu baron de Șaguna. Era să se țină Marți, ca totdeauna în trecut, în ziua morții nemuritorului Arhi­episcop și Metropolit, dar s’a amâ­nat pe ele, ziua încheerii anului șco­lar la seminarul „Andraian“. Para­stasul a fost oficiat din partea I. P. S. Sale Domnului Arhiepiscop și Metropolit Ioan Mețianu, asistat de Preacuvioșiile Lor Dr. Ilarion Puș­­cariu, arhimandrit, vicar arhiepis­­copesc, Dr­ Eusebiu R. Roșea, pro­­tosincel, director seminarial, Dr. M. E. Cristea, protosincel, asesor con­sistorial, de protopresbiterii Mateiu Voileanu, Nicolae Ivan, Dr. I. Stroia, de presbiterul Dr. A. Crăciunescu și de diaconii D. Câmpean și Dr. V. Stan. Răspunsurile înduioșetoare le-a dat corul elevilor seminariali, condus de dl profesor T. Popovici. • Adunarea generală a „Asocia­­țiunei“. Comitetul central al „Aso­­ciațiunei“ a luat hotărâre în ședința din urmă, ținută tot d. a. ca adu­narea generală a „ Asociațiunei“ să se țină anul acesta în Sibiiu, în 12 și 13 Octomvrie n. • Distincție. Maiestatea Sa Monarhul nostru a conferit președintelui republicei franceze, dlui Fali­eres, marea cruce a or­dinului sf. Stefan.• Convocare. In înțelesul §-ului 17 din „Regulamentul general al secțiilor știențifice-literare ale „Aso­­ciațiunii“ convoc prin aceasta pe onorații membrii ai secțiilor pe ziua de Mercuri în 14 iulie st. n. la 10 ore a. m. la ședința plenară ordinară, care se va ținea în sala de ședințe a biroului „Asociațiunii“ cu urmă­toarea ordine de zi: 1. Deschide­rea ședinței plenare la ora 10 a. m. 2. Raportul secretarului literar că­­tră ședința plenară. 3. Stabilirea ordinei de zi. 4. După amiază șe­dințele singuraticelor secții. Sibiiu în 28 Iunie 1909. Preșidentul Aso­ciațiunii.­ Iosif Sterca Șuluțu. # Jubilenl Luther. In Geneva s’au în­ceput Sâmbătă serbările mari ale aniver­sării nașterii lui Luther, întâmplată îna­inte cu 400 de ani. Din Ungaria au mers pentru a participa la serbări doi episcopi calvini, cu o suită de 86 credincioși. * Examenul de maturitate la institu­tele din Sibiiu l-au făcut cu succes în zilele acestea și următorii tineri români: a) la gimnaziul de stat: Sulia Petru, Togan Cornel, Tulea Eugen și Vintilă Avram; b) la gimnaziul săsesc: Barcean Aohil, Barcean Andrei și Ștefan Ulpian; c) la școala reală săsească: Ivașcu Cornel și Maniu Victor.• Alexandru Mocsonyi, fiiul regreta­tului Eugeniu de Mocsonyi, a făcut rigu­­rosul al doilea cu precedență la universi­tatea din Budapesta, iar fratele său mai mic Ionel a dat cu succes examenul de pe cl. VII gimnazială. • Regele Portugaliei va veni în vara aceasta la Isobl, ca să se prezente Maies­­tații Sale Monarhului Francisc Iosif. Se anunță că vizita tinărului rege Manuel din Portugalia stă în legătură cu finanțarea cu una din nepoatele domnitorului nostru, și­­ anume ‘cu arhiducesa Elisabete, fiica arhiducelui Francisc Salvator și a arhi­­ducesei Valeria.• Examenele de maturitate la școala comercială superioară română din Brașov s’au terminat cercuri, săptămâna trecută. Au fost presidate de protopresbiterul Va­sile Voina, ca comisar consistorial. Re­­presantant al ministrului de culte a fost domnul N. Putnoky, director gimnazial, iar al ministrului de comerciu domnul V. Paul, presidentul camierei comerciale din B­așov. Au fost admiși la examen 25 de elevi, dintre cari unul a dat fxa­­menul cu foarte bine, B cu bine, 14 ou suficient, iar B au fost relegați pe câte trei luni. Vor­em­endă în Septemvrie. O serbare izbutită în amintirea lui Eminescu s’a ținut în Arad, unde a luat parte un număros public din oraș și din împrejurime. Cu trei conferențe, nu prea lungi, dar bine întocmite, din Gh. Popp, V. Stanciu și C. Bucșa au zugrăvit viața poetului din deosebite puncte de vedere. S’au recitat „Luceafărul“ și „Dfina“, in­terpretate de dame din societatea Aradului. Corul teologilor a cântat: „La mijloc de codru des“, și „Somnoroase păsărele“. La vioară s’a cântat piesa „Mai am un singur dor“. Congresul învățătorilor. In a doua capitală a țării românești se va ținea al șaselea congres învățătoresc în zilele de 28—30 Iunie­­. Din programa acestui congres al învățătorimii din România în­semnăm: Raportul asupra memoriilor pre­zentate în chestiunea activității extrașcolare a învățătorului: Care sunt activitățile sale exstrașcolare, și oare nu? Cum s’ar putea organiza și întreținea corul școlii, excur­­siunile și teatrul școlar? Ce ror să păs­treze învățătorul în conducerea băncilor poporale, megazinelor de consum, lăptă­­riilor ș. a.?. Steinbeil. Procesul faimoasei doam­ne Steinbeil se va pertracta în Octom­­vrie.* Mersul holerei din capitala Rusiei în dimensiuni tot mai mari. Pe fiecare zi sunt 80—90 cazuri noi, cu 20-30 de­cese zilnice. Numărul bolnavilor de co­leră în Petersburg este deja peste 800. • Poliția din Stockholm, cu prilejul vi­zitei țarului în Suedia, a luat ca de obi­­ceiu­nspre măsuri, ca publicul să fie îm­­pedecat de a se apropia prea tare de su­veranul rușilor. Stradele de la port pănă la palat au fost ocupate de jandarmi. Ra­portorii de ziare, dacă nu se conformau ordinelor poliției, ci plecau la port spre a fi de față la sosirea țarului, erau are­stați. Cordoane de soldați au fost pos­tate în jurul palatului și nu permiteau ni­mănui să se apropie de palat. Toate va­poarele trebuiau să stea la distanță res­pectabilă de vaporul țarului. Așa călă­torește un împărat în secolul al XX-lea! * Să fondul pentru înzestrarea fe­telor sărace, al Asuniuției meseriașilor români din Sibiiu au mai dăruit: Ionel și V­itoria Boiu, 2 cor.; Tom­a Manóin, căp. 20 bani; Dr. Vasile Cucu, medic, 40 bani; Toma Iancu, 1 cor.; Emil Vințeler, 20 bani; Ambrosie Baou (București) 1 cor. dna Ana Pope, văduvă de adv. 1 cor.; Beik, 60 bani și Miorica Tordășianu, 10 bani. • La ordinea zilei sunt sinuciderile școlarilor, la toate națiile, până și în Ro­mânia. Se pare, că generația de acum a tinerimii de pretutindenea crește în idei tot mai egoistice, și ar vrea să trăiască o viață absolut fără jertfe, fără ideal moral­ și fără nici un gând de viitor. Șt­i­indcă se convinge repede despre neputința unei asemenea vieți, hotărâre­a imediat e luată, cu un gest teatral bieții își fac sfârșitul, se împușcă, ori se înveninează, ori se a­­runcă sub roatele unui tren... Părinți și profesori s’au luat d’un gând și-și bat ca­pul să afle remediu. Chestia s’a discutat și în camera f­anceză, și s’a desbătut și în alte locuri, bunăoară în Austria, unde în zilele trecute s’a întâmplat de un șco­­lar s’a omorât chiar în școală, pe dată ce s’a văzut căzut dintr’un studiu. Din acest incident autoritatea școlară a făcut mini­strului de instrucție austriac o propunere destul de înțeleaptă, și adecă: Pentru a înlătura iritațiile, adesea foarte mari, ale școlarilor, când la sfârșitul anului școlar li se dau atestatele, de acum înainte astfel de atestate să nu mai fie distribuite ele­vilor, ci să fie trimise prin poștă părinții lor. Firește, părinții ar putea, în cazul acesta, prin purtarea lor să potolească iri­tarea copiilor, și să împedece unele ne­norociri.* La fondul văduvelor și orfanilor, întemeiat de „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“ au mai dăruit: dna Ana Popa văduvă de advocat, în loc de cunună pe coșciugul mult regretatului Dr. Aurel Mu­­reșianu, 4 cor.; Romul Botezan îrv., 20 bani; Dr. Lucian Balint, candidat de ad­vocat 1 cor.; Moise Frățilă, director șco­lar (Rcșinar) 20 bani; Un binevoitor 1 cor. și Victor Tordășianu, prezident 10 bani. ♦ De la un examen. Uitată și o mamă (oam rea de gură și certăreață) la sfârși­tul unui examen s’au apropiat de domnul învățător, să o întrebe, dacă e mulțămit ori nu cu progresul fetiței lor. învăță­torul a răspuns că fetița e silitoare, însă limba mamei* n’o prea învață. Tatăl cu o privire întunecată la soția sa, îi zice: „Limba aceea nici să n’o învețe!* ■ ........................­­­­..............* 28 3 Cărți și reviste. Candela, foaie bis. lit., red. de Dr. E. Voiutschi și A. A. Manastyrski, a a­­părut nr. 6 pe Iunie 1909 cu următorul cuprins: Viața și adt. s. ap. Paul de Dr. V. Gheorghiu. Plângerile lui Ieremia de Dr. O. Isopescul. Virtutea creștină de O. Morariu. O serie de cuvântări ocasionale de R. Bărgăuanu. Text rusesc. Comuni­­cări, întrebări și cazuri pastorale. Cronică. — Abonamentul­, 8 ocr. pe an. Adm.: Dr. T. Tarnavschi, Cernăuț, str. Cherescul 7. « „Luceafărul* Nr. 13 a apărut cu ur­­mătorul sumar: Titu Maiorescu, Emi­­nescu, M. Eminescu. Dintre sute de ca­targe (poezie) I. L. Caragiale: în Nir­vana: 1. Borcia: „Floare albastră” (poezie)­­Maria Cunțan: M­ihail Eminescu (poezie). Al. Vlahuță: Amintiri despre Eminescu Al. Ciura : Geneza unei critici. Veronica Miale : Lui Eminescu (poezie). Ecaterina Pitiș : Cântecul frunzelor (poezie): M. Emine­scu și I. L. Caragiale: Fragmente. Em. Gâr­­leanu: loan Creangă și M. Eminescu. E. Hodoș: Frunze, flori și codru. loan Sla­vici: Eminescu-Omul. I. Boroia: Cuvânt ocasional în amintirea lui Eminescu. Cro­­nică: Comemorarea lui Eminescu. Din vi­eța lui Eminescu. „Poporanismul“ lui Eminescu.­­ Dr. Aurel Mureșianu. Se­siunea generală a Academiei române. Noii membri ai Academiei române. „Șezătoa­rea“ la Cernăuț, lu Bucovina. Statuie lui loan Creangă. Știri. — Poșta redacției. — Poșta administrației. Iustrațiuni: M. Eminescu la 1880—1883. Mama și sora lui Eminescu. Carte dăruită prietenului său Creangă. Ultima fotografie alui Emi­nescu (1887 — 1888). Mormântul lui Emi­nescu (cimitirul Bellu, București). Emi­nescu la 1884—5. M. Eminescu. Gh. Emi­novich Dr. A. Murășianu. * „Minerva“, institut de arte grafice și editură în București, a mai tipărit ur­mătoarele cărți: G. Fegri, Versuri, Proză, Scrisori, cu un studiu asupra vieții și scrie­rilor sale, de E. Gârleanu Prețul 1 leu 50 bani, Poesii de Ecaterina Pitiș, Prețul 1 leu 50 bani. Din Biblioteca Minervei a apărut apoi broșura numărul 37 Din Bă­trâni, de I. A. Ganirea, numărul 38 Stri­goiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl, tra­ducere de Anghel și Iosif, și numărul 39, Voia mării, de loan Adam. Prețul fiecă­­rei broșuri 30 de bani. Se pot comanda și de la librăria noastră arhidiecesană. • Revista învățătorilor și învățătoare­lor din România, a apărut nr. 12 pe luna lui Mai 1909. Cuprinde: Zile de sărbă­toare de G. Vlădescu. Solidaritatea cor­­pului didactic de P. Popescu. Consta­tări și îndemnuri de D. Bujilă. O învă­țătură adâncă de E. Patriciu. Progra­mul congresului. Noul abecedar de St. Chivu și N. Teodorescu. Scrisoare de R. Cristescu, învățătorii și politica de D. Țoni. Cronică de Vlădescu. Ecouri etc. Abonamentul 5 lei pe an. Administrația Pr. Aramă, revisor școlar în Târgoviște. Curs pentru pantofari. La școala de specialitate a pantofa­rilor din S.biiu anul școlar 1909/1910 se începe la 1 Sept. n. c., pe când devin vacante și 18 stipendii de câte 10 cor. lunar. Cursul ține pentru învățăcei 3 ani, iar pentru carfe numai 5 luni. Elev ordinar (invațăcel) poate fi acel individ, care a absolvit cu succes 4 d­e elementare, a împlinit al 12-lea an de vârstă și e bine desvoltat și nu are defecte trupești. Se mai primesc la cursul de 5 luni și celfele (măiestrii) cari exercită me­seria, dacă dispun de calitățile înșirate. Elevii (calfele) din provință (cu lo­cuința afară de Sibiiu) se pot înc­artiza în internatul ce stă în legătură cu școala. Deslușiri mai detailate dă cu plăcere dl director Schuster Martin (Sibiiu, strada Sag Nr. 29), la care sunt de a se adresa și cererile de primire, cel mai târziu până la 15 Iulie n. c. Intre stipendii și ajutoare se numiră și câteva create de Veo. consistor arhi­­diecezan, pentru calfe și învățăcei. Atragem luarea aminte asupra ace­­stui curs. Sibiiu, 28 iunie a. 1909. Comitetul „Reuniunii sodalilor români din Sibiiu”. Victor Tordășianu Ștefan Duca prezident, notar.

Next