Telegraful Roman, 1911 (Anul 59, nr. 1-137)
1911-06-16 / nr. 64
TELEGRAFUL ROMAN venit nouă pentru legea noastră cea grecească nice mai de mult când au fost jidovii împărați cei răi, marsimilian și depolitiian încă n’au făcut mai multă răutate pentru leage cât fac aeșcea în vremile de acum cu noi, că au venit aceaia vreme care ne am dus la mormânturile morților și amza eșiți morți din gropi să intrăm noi de vii, că nu mai putem răbda pedepsăle, ce ne vin dela popii cei uniți și dela domnii țării, că nu știm ce să mai facem, că nime de noi nul doare, nice pre domnii cei săsești nice pre domnii cei nemțăști, nice pre cei ungurești, că toate timnițele au umplut de noi pentru leagea noastră cea grecească, că atâta neau prădat cât nu știm cu cea să plătim porția împăratului de prada lor, ci ne rugăm și iară ne rugăm de înălțarea și prea luminata crăiasa noastră și sfetnicii măririi sale și de opreasfințitul arhiepiscop și mitropolit Pavel ot Carloveț și de toți episcopii și arhiereii care se află sub stăpânirea înălțatei crăiesei noastre, să facă milă înălțata crăiasă să nu să dea arhiereu dela Carloveț pre legea grecească, să se oprească și popii cei oniți a ne mai prăda și a ne mai lega, că mai pre scurt ce sau făcut în martie în 25 de zile, că județul mare din Șabiș Verder au mânat cu porunca lui au trimis pre unul din domnii anume Sladăr Martin în Deal și au legat doi oameni pentru să ia cheia besea ncii cu sila și o luat cu sila și pre preoteasa popei o legat dacă nau putut prinde pre popa, și iară în scaunul Șebeșului la Loman au luat beseareca popii cei uniți împreună cu domnii și o încuiat de stă pustie, după aceaia au mers în răchit și iară au încuiat beseareca de stă fără rugă, și iară în Pianulde jos iară au încuiat beseareca, și la Lancrăm au mersu județul mare Verder dela Sabeș de au încuiat și au zis că cu porunca înălțatei crăiese fac aceste răutăți asupra noastră și noi nu creadem, că prin cuvântul preosfinții tale avem pace dela înălțata crăiasă, și iată că trimitem acești patru oameni și prea ajuns iam trimis cu mare frică de domnii țării, ci precum ai făcut milă de multe ori cu noi, fieți milă și acum de acești oameni, anume Dumitru Voinea din Poiană din scaunul Mercurii și anume Oprea Urdea din Sibiel din scaunul Săliștii. Și scrisam noi, noi care mai jos ne vom iscăli, anume judele din Poiană Stanu Bâjea împreună și juratul Bucur Opreanu și cu tot satul și din Jina, din scaunul Schitului, anume judele Coman Dordea și Bucur Dordea și cu tot satul și din Cărpeniș, din scaunul Mercurii, Iosif Pirtea și Ionu Cioroiu, tot satul și toată marginea, câtă iește din Brașov pănă în Dobra și a toată țara, de mi face milă preaosfinția ta cu noi perim și trupește și sufletește, că după Dumnezeu toată nădejdea avem la preaosfinția ta, cerem milă dela Dumnezeu și dela preosfinția ta să ne dai arhiereu dela Carloviț pre legea răsăritului. — Anul domnului 1757 meseța mai în 21 de zile. IV. dvs. Și ne rugăm Mării tale D. D. Eoselență Mitropolit pentru ai noștri care noi satele iam ales oameni și iam trimis la preaînălțata curte, anume popa Mucienic și Oprea Micleuși. Să fii măria ta întrajutor, ca să se sloboază căci că sânt oameni buni, și sânt oameni de noi toți și cu voia noastră trimiși. Cu acestea cu toate rugăciunile cădem la mila prea bună a Eoselenții tale, nu rugăm să avem răspunsul, căci foarte cu frică scunem, nici scrisori nu putem trimite. Și să avem iertăciune. Rămânem mai mici plecați. La mila Preaosființii tale noi Scaunul Săliștii cu toate marginile din Brașov pănă în Dobra, cu toate optsprezece sate. (Pe un căloâie însemnat 756, dechem. 4. Săliște). („Rev. Teologicii“). Dr. Silviu Dragomir. 277 Petițiunea Românilor din scaunul Săliștii cătră mitropolitul Pavel Nenadovici, adresată în 4 Decemvrie 1756. Originalul se află în arhiva mitropolitană din Carloviț (1756 nr. 747), Prealuminatului, Preaosfințitului și al nostru Domn, după Hristos, Măria ta D. D. Pavel Nenadovici Arhiepiscop și Mitropolit al Carlovățului și a toată Serbia oblăduitor și nouă prea milostiv Domn și stăpân și al prea înălțatei chesare-crătesei savenine și Easelență. Cădem și ne rugăm noi cei mai jos numiți cu genunchiele noastre pănă la pământ, cerând milă ca să avem dela mila Preaosființii tale Doamne Easelență. Precum mai în trecuta vreme am fost mai înștiințat pre preamărirea ta cu o plecată și nedestoinică a noastră scrisoare de mare jalbă. Și acuma încă neîncetând a mai face în ea Înștiințare și oerete dela mila Enseleniii tale, avându-te noi toți românii pre măria ta după mila lui Isus Cristos, care sau vărsat sângele pe cruce, vădem ca să nu ne lași la perire a ne pierde legea aciasta pravoslavnică, și toate bisericile răsăritului a le piarde împreună cu toți noi, căci nu iaste puteare mai multă a putea răbda răul care ne cade neauă asupra dela popii cei uniți în toate zilele și supărările, că în toate zilele ne prind la aresd și ne păsnesc cum iaste mai rău, încă ne dau și în mâna birnelor, de ne închide prin temnițe. Deci de al lor mare rău neam pustiit tot și case și moșii și ședem tot fugiți la păduri, fiindcă noauă nu ne trebuesc popii cei uniți pănă la moarte. Mai bucuros moartea vom pofti, ca pre ei, să ne stăpânească. Numai ne rugăm la mila Preaosfinții tale, Măria ta Doamne Eoselență ca să nu ne lași să perim atâtea suflete, ci să ne stai întrajutor a ne scoate din mâna criticilor escizmatici(!) Și iară înștiințăm pe măria ta pentru an preot, ce au fost la noi și sau fost prins la aceste popii cei uniți dimpreună și cu județul mare din Sibiiu, și nu mai știm ce sau făcut și unde iau mai NOUTĂȚI. Examenele de maturitate la gimnaziul nostru din Brașov s’au terminat Sâmbătă după ameaz,cu resultatul următor: Cu foarte bine au eșit 6 elevi, cu bine 13, maturi au fost declarați 18, iar 12 vor face la toamnă examen de emendare din câte un studiu și 3 elevi au să repetască examenul în anul viitor. Examenele de maturitate au durat șase zile și au fost prezidate de dl asesor consistorial Mateiu Voileanu, fiind prezent din partea guvernului dl Kalkbrenner, director gimnazial în Garați-Serbare jubilară. Astăzi, Miercuri, la orele 7 și luni., se ține în sala muzeului , Asociațiunei*, concertul și reprezentația teatrală dată din partea elevelor școalei civile a Asociațiunei“, din prilejul împlinirii anului al 25 lea de la înființarea acestei școale. Programul e bogat și ales. Va cânta și distinsa noastră cântăreață, doamna Veturia Triteanu, fostă elevă a școalei .Asociațiunei“. Suntem siguri, că publicul sibiian va onora această serbare cu prezența sa.* Caragiale în limba maghiară. Gazeta Világ din Budapesta a publicat de curând în traducere lucrarea dlui Caragiale cu titlul Nirvana, în care autorul a descris pe Mihai Eminescu. # Pod peste Olt. Firma de negustorie de lemne Mersing și Lessel a primit permisiunea de a construi un pod peste Olt, ce duce la pasul Turnu-Roșu. Cheltuielile de clădire fac 80 de mii coroane. * Teatru în Sibiiu. Piesa dramatică a poetului RichepiD, Vânturătorii mărilor, în 3 acte, tradusă românește în bune versuri, și reprezentată Luni în sala muzeului nostru, a atras un public ocraș mai puțin numeros, decât piesa ușoară .Răsbunarea* din seara precedentă. Bătrânul marinar, jucat de dl Z. Bârsan, este figura cea mai interesantă în drama „Vânturătorii mărilor”, caracterul acestui moșneag viguros, care n’a expus de atâtea ori primejdiei, și care totuș adoară marea mai presus de toate, a fost înfățișat excelent, cu toate calitățile sale blânde și aspre. Persoanele celelalte din trupa dlui Bârsan au interpretat asemenea cu îngrijire rolurile, care nu mai erau cele din comediile de salon. Artiștilor cari ni-au procurat clipe când vesele, când înălțătoare, le suntem recunoscători și le zicem. La revedere cu bine e Mulțămită. Ilustrul domn Vasile de Stroescu a dăruit și pentru școala noastră confesională gr. or. din Mândra, protopresbiteratul Făgărașului, suma de 500 cor., pentru care generos dar îl aducem și pe această cale cele mai sincere mulțămite. Mândra în 12 Iunie v. 1911. Ilariu Cocan paroh gr. ort. Ilarie Comșa not. com. par. * Exposiția școlarilor. Ni se scrie, că la școala noastră din comuna Hondol, cu o pasiunea examenului de fine a anului, s’a aranjat o mică expoziție de cusături cu motive românești ți unelte economice, lucrate în mic, din lemn. Lucrurile de cusut le-au lucrat fetițele de la școală, în timp scurt de 2 luni, sub conducerea harnicei domnișoare Olivia Mihuț, fiica preotului din loc, iar uneltele economice le-au lucrat elevii de la școală sub conducerea învățătorului I. Crișian. O bucurie curată și o mulțămire mângăitoare a umplut inimile poporenilor noștri, când au putut privi cu deamănuntul lucrurile frumoase și practice ale micilor lor copilași, pa lângă răspunsurile înțelepte și plăcute ce le-au auzit de la ei și din cele ale învățăturei. Toate acestea rezultate edificătoare se pot ajunge acolo unde preotul și învățătorul își cunosc chemarea și se silesc a face din destul datorințelor lor sfinte pentru neam. • Nouă cale ferată. Ministerial de comerț a dat concesiune să se facă lucrările de pregătire pentru linia ferată Sibiiu—Rășinar, înapoierea unui tren. Contele Ștefan Tisza a sosit zilele trecuta la gara din Salonta, ca să călătorească cu trenul spre Csaba. Șeful gării însă pornise trenul cu câteva minute nainte de timpul reglementar. Contele Tisza, în urma acestei neorândueli, a cerut ca trenul să fie oprit imediat pe cale telegrafică la cea dintâi stațiune, și să se înapoieze la Salonta. Trenul în adevăr a fost oprit la stațiunea a doua și adus la Salonta. Afacerea aceasta a dat naștere unei interpelațiuni în ședința din 241. o. a camierei ungare. Ministrul de finanțe Lukács, care conduce acum și ministerial de comerț, a răspuns că autoritățile competente vor face cuvenita cercetare. * Epidemii. Un caz de ciumă s’a constatat in Odesa. Caz mortal de holeră s’a întâmplat în Bulgaria, și aderă la o persoană sosită din Turcia în Sofia. Alt caz de holeră sa anunță din Triest. * Muliftinitst. Domnul Vasile de Stroescu, marele binefăcător și sprijinitor al tuturor așezămintelor noastre culturale românești, a binevoit a dărui și comunei noastre bisericești gr. or. române Marcoș frumoasa sumă de 500 coroane, în scopul acoperirei unui imprumut de cinci mii de coroana, făcut de comuna Kis, cu opasiunea edificării școalei sale confesionale. Pentru acest mărinimos ajutor, esprim generosului domn, în numele credincioșilor comunei bisericești, și pe această cale cea mai profundă mulțămită, Marcoș, in 9/22 iunie 1911. Georgia Dogariu par. gr.-or. rom. * Averea Kakuregylenului ardelenesc este astăzi aproape 3 milioane șase sute de mii de coroane; venitul său anual este de 240 de mii coroana. Numita societate își serbează în anul acesta jubileul de 25 de ani dela înființare. Serbările se vor ținea în Cluj la 10 Septemvrie. Școală de moșii în Sibiiu. In orașul nostru se vor începe lucrările pentru a se construi două mari edificii, și adecă o școală nouă de moșii, cladita conform cerințelor moderne, și o locuință corespunzătoare pe seama direcțiunei acestei școli. Noul institut va posta cam 400 de mii de coroane. Clădirea se face pe cheltuiala statului.* Din Argentina. Un nou transport de carne, 7000 tone, din America a sosit pentru Austria în portul Triestului. Transportul cel mai apropiat de carne din Argentina va veni la începutul lui August. * închiderea congresului sârbesc. Din Carloviț se scrie: președintele congresului a înștiințat pe comisarul regal Rodonyi Gyula, că congresul bisericesc își termină activitatea cu ziua de Sâmbătă în 24 Iunie. Comisarul în ziua următoare, Duminecă, a închis în mod festiv congresul de la Carloviț I? Cremațiunea în Prusia. Obiceiul de a arde pe cei morți, în loc de a-i îngropa, a primit sancțiunea legii în toată Prusia. Mai multe comune au și început a face pregătirile pentru zidirea cuptoarelor necesare. Astfel magistratul din Charlottenburg a fost invitat să se îngrijească fără amânare de clădirea unui crematoriu. Acelaș lucru îl pretinde pentru Berlin o reuniune de cremațiune din acest oraș. Mulțumită. Evlavioșii creștini Gavriil Pop și soția sa Irina din Capolnoo-mănăștur, au dăruit pe sema bisericii noastre gr. or. rom. din Făurești (traotul Cetatea de peatră) frumoasa sumă de 200 coroane, pentru care faptă marinimoasă le aducem și pe această cale mulțămită cea mai ferifinte. Făurești, 8 iunie 1911. In numele poporului din Făurești: Aurel Greblea preot. * Arestarea unui falsificator. Poliția vieneză a arestat pe evreul Marcovici, născut în Burdujeni și locuind de câteva luni în Viena. Făcându-se perchiziție în casa evreului, poliția a confiscat mai multe clișee pentru fabricarea bancnotelor statului român. Arestatul a mărturisit, că avea de gând a pune în circulație biletele falsificate, îndată după întoarcerea sa în România.* Motiv pentru încercare de sinucidere. O damă elegant îmbrăcată, preumblându-se cu bărbatul său pe podul Francisc în Praga, a voit să se arunce în râul Molds. Impedecată în executarea intențiunii sale, a fost dusă la poliție, unde a declarat, că era hotărâtă să se sinucidă, deoarece bărbatul său n’a voit să-i cumpere o pălărie nouă. Destituire. Câțiva funcționari de la moșia din Convpist a arhiducelui moștenitor Francisc Ferdinand au rostit într’un restaurant cuvinte vătămătoare la adresa boemilor, zicându-le: Lăpădături de cehți! S a făcut cercetare, și doi secretari au fost destituiți, iar al treilea permutat. • Sarah Bernhardt în America. Celebra tragediană franceză și-a terminat zilele acestea turneul american. Artista a jucat în 228 de zile de 285 de ori , a făcut o cale de 40 de mii philometri, și a câștigat patru milioane de franci. Sarah Bernhardt, deși este de 67 de ani, e și acum plină de viață și energie. In săptămâna aceasta se întoarce în Franța, iar la toamnă va face un nou turneu în Anglia. * O declarație. Un ziarist din capitala ungară, Bela Reinitz, a sosit cu un vapor din Veneția la Fiume, unde a făcut arătare la autoritățile din port, afirmând că o missă furioasă de popor l-a atacat și insultat în piața San-Marco din Veneția. Poporul cerea amenințător să iscălească o declarație, în care se spune că nu este nici o holeră în Veneția. In situația strâmtorată ziaristul a iscălit declarația. Valahi barbari. — O petiție. — „Neamul Românesc“ Nr. 59 scrie sub titlul acesta următoarele: Se știe, pe nație barbară sânem noi. Deși mă privește personal, contribuiț cu acest caz la cunoașterea sălbătăciei Valahului. O prea supusă recomandație pentru decorații ungurești: In trenul de Arad funcționarii ungari Lonczi Béla, impiegat vamal, Kardedan Ernő, inspector veterinar și Bazath László, „protocomisar financiar“, plus un jidan al cărui nume nu interesează, călătoriau cu permisiuni românești de clasa a II-a în clasa I-iu. Cel mai breaz din patru, Kardedan, a insultat pe soția numitului N. Iorga, agitator valah, iar toți patru au luat partea tovarășului și au făcut în tren un scandal ca pentru Țara Valahilor. De consecințe i-a scăpat intervenția agitatorului, care a păstrat intacte patru nasuri, pe care un ofițer de artilerie era dispus să le reducă la măsura bunei cuvitați. Agitatorul, ca un Valah barbar, a intervenit și pentru ca unul din cei patru cavaleri ai celei mai nobile națiuni să poată călători acasă cu un bilet care avea cuvinte rase. Nu se mulțămește cu atâta, ci cere respectuos, ca acești bravi să fie decorați de șefii lor respectivi. ________N. Iorga. Convocare. Onorații membri ai despărțământului Nil, „Alba-Iulia“, al „Asociațiunii pentru litaratura română și cultura poporului român“ precum și toți sprijinitorii ei, prin aceasta sunt invitați la adunarea generală ordinară, ce sa va j nea în 7 Iunie 1911 (st. n.) la 3 oare p. m. în biserica gr. cat. din Dumitra, pe lângă următoriul Program: 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul comitetului despre activitatea sa. 3. Raportul cassarului. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru cenzurarea raportului comitetului; b) pentru censurarea raportului cassarului; c) pentru înscrierea de membri. 6. Prelegere poporală. 6. Raportul comisiunilor alese sub p. 4. 7. Eventuale propuneri. 8. Inshiderea adunării. Cercetarea în oorpore a expoziției de industria casnică și participarea la producțiunea teatrală a pruncilor școlari, Alba-Iulia, în 20 iunie 1911, lóim Teculescu Enea P. Bota director, secretar. NB. Acestui despărțământ aparțin următoarele orașe și sate: Alba-Iulia, Ampoița, Bărăbanț, Berghin, Bucerdea-vinoasă, Gâtna, Chișfaleu, Ciugud, Coșlar, Gricău, Craiva, Drâmbar, Dumitra, Feneș, Galați, Galtiu, Giureni, Hanig, Hepria, Ighiel, Ighiu, Inuri, Libit, Meteș, Oarda-de-jos, Oarda-de-sus, Pâclișa, Petropseni, Poiana, Presaca, Sântimbru, Șard, Șeușa, Straja, Tauți, Țelna, Totoiu, Trimpoele, Valeadosului și Zlatna.