Telegraful Român, 1963 (Anul 111, nr. 1-48)
1963-08-15 / nr. 31-32
Anul 111 Sibiu, 15 august 1963 Nr. 31—32 FOAIE RELIGIOASĂ EDITATĂ DE ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMINA DE ALBA IULIA ŞI SIBIU PREŢUL INSERŢIUNILOR. Un cm2 60 bani pentru odată; dacă se publică de mai multe ori se dă rabat corespunzător. Inserţiunile se adresează ADMINISTRAŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, strada 1 Mai nr. 35. ARTICOLELE ŞI CORESPONDENŢA sa adresează REDACŢIEI Telegrafului Român, Sibiu, str. I Mai 35. — Articolele nepublicate nu se înapoiază. — Scrisorile nefrancate se refuză. ABONAMENTUL: Pe un an : 24 lei Pe 6 luni: 12 lei Pe 3 luni: 6 lei 23 AUGUST 23 August, ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, este cea mai mare sărbătoare naţională a poporului român. Această zi e sărbătorită de poporul nostru prin noi succese în muncă, prin facerea bilanţului succeselor de pînă acum şi prin angajamente de noi realizări în viitor. Cei 19 ani, care au trecut de la istoricul 23 august 1944, sunt ani de roadă bogată în toate domeniile vieţii. Chivernisind bogăţiile ţării cu pricepere şi hărnicie şi muncind cu entuziasm, poporul român a transformat patria noastră dintr-o ţară agrară înapoiată, într-o ţară înaintată, cu o industrie şi agricultură în continuă dezvoltare, cu o viaţă social-culturală intensă. Uzinele şi fabricile moderne, noile sonde, mine şi centrale electrice, gospodăriile colective tot mai puternice, noile cartiere de locuinţe, care înfrumuseţează oraşele, noile oraşe, noile aşezăminte de cultură şi învăţămînt, artă şi sănătate — sînt mărturii ale marilor progrese realizate în anii puterii populare. Dăm numai cîtevă date, care exemplifică acest avînt multilateral. In primii 4 ani ai sesenatului producţia industrială înregistrează o creştere medie anuală de 15 la sută. In anul 1963 producţia globală industrială va fi de aproximativ 7,4 ori mai mare decît în 1938. Osebit de mult s-au dezvoltat ramurile de bază ale industriei grele: producţia industriei electrice şi termice va fi de 18 ori mai mare, a construcţiei de maşini de 17 ori, a metalurgiei feroase de 10 ori, a industriei chimice de 23 ori mai mare decît în 1938. A crescut considerabil producţia bunurilor de consum, realizîndu-se mărfuri variate şi de bună calitate. Producţia agricolă de asemenea s-a dezvoltat an de an, încît ea acoperă în întregime consumul populaţiei mereu sporit şi celelalte nevoi ale economiei naţionale. Producţia medie anuală de cereale a fost mai mare în ultimii cinci ani cu 1.600.000 tone decît media anuală din perioada 1934—1938. Creşterea producţiei agricole a dus la sporirea veniturilor băneşti ale ţărănimii, la îmbunătăţirea condiţiilor ei de trai, ceea ce searată — între altele — în faptul că în ultimii patru ani s-au construit la sate peste 350.000 de case noi. Dezvoltarea rapidă a industriei şi agriculturii a dus la creşterea continuă a venitului naţional, şi — pe această bază — a salariului real, la ridicarea nivelului de trai, material şi cultural, al populaţiei. La invitaţia Guvernului R. P. Romíne, U Thant, Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.), a făcut între 4 şi 8 mai a. c. o vizită oficială in Ţara noastră. Încă de la sosire înaltul oaspete a fost salutat de o mulţime de locuitori ai capitalei noastre. In cuvintul de bun sosit adresat Dlui U Thant, Dl Alexandru Birlădeanu, Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a spus printre altele: „Astăzi cînd pacea este bunul cel mai scump pe care trebuie să-l apere şi să-l consolideze omenirea, cînd colaborarea şi înţelegerea internaţională în vederea asigurării progresului social şi economic sînt ţeluri spre care tind mai mult ca oricînd toate popoarele lumii, misiunea Dvs. de mare răspundere ca secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite se bucură de atenţia şi interesul ţării noastre ca şi al opiniei publice de pretutindeni”. Dl . Thant, Secretarul General al O.N.U., a Angajîndu-şi toate forţele în construcţia vieţii celei noi, poporul nostru duce o politică de pace, prietenie şi colaborare cu celelalte popoare. Legat de ţările socialiste prin unitatea scopului şi prin unitatea efortului de realizare a unei vieţi mai bune, poporul român promovează relaţii multilaterale, economice şi culturale, cu toate ţările. El sprijineşte la O.N.U. şi în alte organizaţii internaţionale dezarmarea generală şi totală, prietenia şi colaborarea între popoare cu orînduiri sociale diferite, eliberarea popoarelor coloniale, iniţiază acţiuni pentru pace, ca propunerea de a transforma Balcanii într-o zonă a păcii, o zonă denuclearizată. Progresele realizate de ţara noastră şi politica ei consecventă de pace au ridicat prestigiul internaţional al patriei noastre, însufleţiţi de succesele obţinute şi de prevederile planului sesenal, care sunt mereu depăşite, oamenii muncii îşi sporesc elanul în muncă pentru a cuceri noi victorii în construcţia vieţii celei noi. Clerul şi credincioşii Bisericii noastre aduc contribuţia lor, alături de poporul muncitor, la înflorirea şi întărirea patriei noastre scumpe, Republica Populară Romînă. In felul acesta ei îşi manifestă iubirea de patrie, ca adevăraţi creştini şi adevăraţi cetăţeni ai Republicii noastre. Sărbătorirea zilei de 23 August, temeinicită pe succesele de pînă acum, deschide noi orizonturi de progres, de lumină şi belşug poporului român, făuritor de viaţă nouă şi luptător neobosit pentru pace. Telegraful Român vizitat capitala Ţării, o serie de instituţii şi întreprinderi din Bucureşti şi din afară, precum şi alte realizări ale poporului nostru. A avut de asemenea o seamă de convorbiri cu conducătorii Ţării noastre. Cu acest prilej, Dl Gheorghe Gheorghiu-Dej, Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, a spus printre, altele: „Organizaţia Naţiunilor Unite este chemată să aducă o contribuţie însemnată la realizarea cerinţelor vitale ale umanităţii, la folosirea resurselor materiale ale planetei noastre, şi a energiei creatoare a omenirii, în scopul asigurării păcii, libertăţii şi prosperităţii popoarelor”. Această vizită în Ţara noastră a celui mai înalt funcţionar al O.N.U. ne oferă potrivit prilej să înseilăm cîteva cuvinte despre Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte cîteva organizaţii de sub egida sa, despre care, în zilele, noastre, auzim grăindu-se atît de des. Izvorîtă din voinţa popoarelor de a asigura pacea şi colaborarea internaţională, Organizaţia Naţiunilor Unite este organul suprem internaţional chemat să rezolve problemele majore ale omenirii zilelor noastre. Ne este cunoscut în această privinţă rolul O.N.U. în stingerea unor conflicte care puteau da naştere la război, precum şi eforturile care se depun în cadrul ei pentru dezarmarea generală şi totală. La baza O.N.U. stă Charta Organizaţiei Naţiunilor Unite,, cuprinzînd 19 capitole şi 111 articole, în care se arată motivele care au dus la crearea O.N.U., precum şi scopurile şi modul de organizare şi funcţionare a acestui mare for internaţional. Astfel, potrivit art. 1 din amintita Chartă scopurile Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt: 1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri colective eficace în vederea prevenirii şi înlăturării ameninţărilor împotriva păcii şi reprimării oricăror acte de agresiune sau altor violări ale păcii şi să înfăptuiască prin mijloace paşnice, în conformitate cu principiile justiţiei şi dreptului internaţional, aplanarea sau rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter internaţional, care ar putea aduce la o încălcare, a păcii; 2. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, relaţii întemeiate pe respectarea principiului egalităţii în drepturi şi al autodeterminării popoarelor, şi să ia oricare alte măsuri menite să consolideze pacea lumii; 3. Să realizeze colaborarea internaţională, rezolvînd problemele internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, dezvoltind şi încurajînd dezvoltarea puterilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi oamenii, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie. (Continuare în pag. 2) Organizaţia Naţiunilor Unite