Timpul, februarie 1890 (nr. 62-84)

1890-02-22 / nr. 80

Această alegere se va face in ultima săptămână din Martie. D. P. Ene, raportorul comisiei budgetare, pentru budgetul mi­nisterului lucrărilor publice, arată prin raportul său, că dacă s’ar vrea să se contruiască șoselele necesare, trebuește suma de două­zeci de milioane lei, și pentru a avea o rețea complectă de căi naționale, va trebui suma de 105 milioane lei. Comisia budgetară, va incepe a$i a se ocupa de budgetul mi­nisterului Domeniilor. D. ministru G. Peucescu și d. Dristorianu secretarul acestui minis­ter, vor lua parte la lucrările co­misiei. Er i s’a infățișat inainintea consi­liului de Resbel al corpului al 2-lea de armată, procesul sergentului­­major Berdea, acuzat că a falsificat semnăturile șefilor, pe foi de drum, pe cari le vindea apoi soldaților. Consiliul dând circumstanțe a­­tenuante, a condamnat pe acuzat la 20 de luni închisoare. D. G. D. Teodorescu și a dat demisiunea din comisia numită de primăria Capitalei, pentru a schim­ba nomenclatura stradelor. Consiliul comunal in viitoarea șe­dință, va numi o altă persoană. Consiliul sanitar superior al ar­matei s’a întrunit astăzi de dimi­neață sub președința generalului Vlădescu. D. inspector financiar Constan­­tinescu, a fost insărcinat să facă o anchetă in serviciul comptabilită­­ții eforiei spitalelor. D-sa a constatat unele neregu­­larități in­virimentele de fonduri. In urma acestor cercetări, d. Blaremberg efor președinte a hotă­­rît inlocuirea d-lui Rădulescu șeful comptabilității. In anul acesta foarte puține a­­peluri electorale au fost adresate tribunalului Ilfov. Batalionul al 4 de vânători, de sub comanda Maiorului Vintilă va sosi la 20 Aprilie in București, spre a schimba garnisoana cu al 2 de vânători. Batalionul al 4 va ține de vară garnisoană la Sinaia. Sion Gherei, unul din principali complici ai lui Andronic, a fost pus in libertate din penitenciarul Văcărești unde și-a terminat osînda. F­ELURIMI Saluturile la diferite popoare. — D. H. Ling Roth publică intr’o revistă științifică un studiu asupra „Salutarilor la diferite popoare“. El împarte in trei grupe toate chi­purile de salutare. Întâiul grup cuprinde salutările care exprimă înțelegerea, unirea, prietenia. Salutările astea se fac prin strânge­rea manei. La acest grup se mai adaogă sărutarea mân­ei, imbrățișarea, atingerea nasurilor ca la sălbaticii din America, și mirosirea mânei cu zgomot mare, ca la locuitorii de la Fichj și de la St John­­ston. A doua categorie de salutare cuprinde acțiunile d’a se tîrî, d’a se ascunde, semn de frică și umilință pe care-l fac atât oamenii cât și animalele. In grupul acesta se înșiră prosterna­rea, adică, când cine­va ingenunchie, se aruncă cu fața la pământ sau sărută poala cui­va. Tot de grupul acesta se ține și rădicarea mânilor in semn de bine­cuvântare. A treia categorie de salutări care ex­primă slăbiciunea, neputința, aruncarea armelor, cuprinde salutările prin care cel ce salută își descoperă o parte a trupului. Ast­fel indigenii din Tahiti salută des­­coperindu’și pieptul. Când vor să arate mai mult respect, își descoper pieptul până la cingătoare. In Europa s’a păs­trat din vechime numai descoperirea ca­pului. D. Roth mai înșiră apoi obiceiuri de salutare ca cel din Tahiti care consistă in înțeparea trupului cu dinți de reguin, ca cel din unele țări ale Africei, unde cel ce salută scuipă in față pe cel că­ruia vrea să’I arate stimă. Dacă in București un om ar scuipa pe altul, imediat ar merge amendios să-și tac gâturile la hipodromul de la Băneasa, pe când dincolo de Medite­­rana scuiparea este semn de stimă. Acum rămâne să știm unde e obiceiul mai bun, aici sau dincolo. Eu cred că dincolo. * • # Un leac nostim contra influenzei. Kossuth, intr-o scrisoare adresată ami­cului său deputatul Helly, îi povestește următoarele: „Pe când eram bolnav de influenză, am primit din sudul Italiei o scrisoare in care un anonim mă sfătuia că, dacă vreau să scap de boală, să dăruesc ju­mătate din averea mea intru cinstea și slava S-ților Petru și Pavel, iar dacă tot nu mă voi­ vindeca, atunci să trec la catolicism“... Știri Teatrale Succesul obținut aseară de trupa ro­mână in opera Lucia de Lammermoor, a fost neașteptată. Toți artiștii s’au­ întrecut. D-ra Roth, d-nil Băjenaru, Cairetti și Theodorescu au fost aplaudați. D-ra P. Moor și d. Grigoriu, comprimări, incă au fost bine. Opera română ’și-a pledat procesul cu opera italiană intr’un mod strălucit. Dar vom vorbi la Cronica musicală de mâine. • * * In curând presa română va incepe a repeta Martha de Flotow. * * * Di­seară se dă Năpasta și Noaptea furtunoasă. EDIȚIA II-a CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 22 februarie 1890 La ora 1 și jumătate, se dechide ședința sub președenția d­lui G. Gr. Cantacu­­zino președinte, fiind presenți 95 d­in deputați. D. G. Tocilescu, anunță două inter­pelări d-lui ministru al Justiției cu pri­vire la violarea art. 16 din legea orga­nică a Curței de Casație, și pentru nu­mirile in magistratură, cerând dosarele relative. D. Pleșoianu, spune c’a anunțat o interpelare d-lui ministru de Interne, ce­rând și niște dosare. Ne­venind pân’a­­cum acele dosare, cere a’i fixa ijiua când s’o desvolte, căci nu speră a vedea cu­rând acele dosare. D. Burghelea, cere să se inducă in discuția Camerei un proiect de lege de­pus de d sa, cu privire la modificarea mai multor articole din procedura penală. D. Al. Marghiloman, ministru Lu­crărilor Publice,­­zice că la ordinea cjilel astăc­i, pe lângă altele, se află un pro­­ect de 1 ge pentru deschiderea u­nui cre­dit de 130.000 lei, trebuitor la rescum­­părarea caselor gărei Pașcani pentru ca­­zarmă. D. Laurian, citesce raportul și pro­iectul mai sus in cestiune. D. M. Cogălniceanu, profitând de a­­ceastă cestiune, roagă pe d. ministru a face ca atelierele drumului de aer din Pașcani să fie strămutate la Iași. D. Al. Marghiloman, z­ice că după înțelegerea ce a avut ca d. director al căilor ferate, se va putea face această strămutare. Ne­luând nimeni cuvântul, pentru a combate creditul, se pune la vot cu bile. Votanți .... 72 Bile albe .... Bile negre ... 66 6 Se citesce un proect de lege pentru deschiderea unui credit pentru plata funcționarilor de la serviciul filoxeric, și se primesce. 9 T­ivpx7L 23 Februarie D. Oroveanu, cere a se intra in or­dinea­­ j­ l), adică să se dea cuvântul in­­terpelatorlor, ale căror interpelări sunt înscrise a<Ji la ordinea tjilei. Camera a dat precădere creditului cerut de d mi­nistru al Lucrărilor Publice iar nu a convenit la intervertirea ordinei de a ji. D. General Manu, prim-ministru, roagă Camera ca să amâne interpelările de a<Jî pe mâine sau pot­mâne, căci d-nil miniștrii nu pot sta a­ jî aci, fiind nevo­i de presența d lor la Senat, unde e la ordinea­­ jilei un proiect de lege impor­tant. D. Paladi, in cestiune de regula­ment, observă că interpelările au pre­cădere înaintea ori­cărei cestiuni, și că n’are drept nimeni a le schimba de la ordinea zi­lei de­cât numai dacă con­simte interpelatorul. D. Al. Lahovari, ministru de Ex­terne, z­ice că lăsând d’o parte orto­doxismul interpretărei ce dă d. Paladi regulamentului, pentru a nu prelungi o discuție zadarnică roagă pe d­nil interpo­lator­ a consimți la amânarea interpelă­rilor, înscrise aicî la ordinea cJîipî. Se amână interpelările și Camera ur­mează cu votarea creditelor aflate la ordinea ijfiri. SENATUL Ședința de Jo­i 22 Februarie 1890. Ședința se deschide la orele 2 sub președenția d­lui N Crețulescu. Presențî 89 senatori, intre cari și A. S. R. Prințul Moștenitor. Se fac formalitățile obișnuite. D. C. Biulișteanu dă citire raportu­lui și proiectului de lege pentru organi­­sarea corpului sergenților de oraș. Legea se ia in considerație, după ce d. P Grădișteanu cere ca comitetul de delegați să renunțe la redacția ce a dat art. 40, și prin care să permite sergen­ților să injure, să lovească, etc.Din caz de resistență, Art. 1 — 4 se votează fără discuție. La art. 5 urmează o mică discuție intre d-nii Al. Greceanu, general Flo­­rescu și D. Giani. Art. 5 se votează cu un amendament al d-lui Al. Greceanu. Art. 6 se votează cu un amendament al d-lui general Manu, prin care se pre­vede că sergenții din corp pot fi înain­tați in urma unui examen. La art. 7, d. General Florescu propune, ca decretul pentru trecerea ofi­țerului in activitate la sergenții de oraș, să fie contrasemnat și de ministrul de Resboiu. D. General Mann combate amenda­mentul. Amendamentul se respinge. Art. 7 și cele următoare până la art. 15 se votează. La art. 15 d. General Forescu își propune din n­ou amendamentul de la art. 7. D General Mann combate din n­ou amendamentul, spunând că ofițerul din activitate trecut la sergenți, va fi mai ăntâiu pus in disponibilitate. D. general Florescu propune să se introducă cuvintele : ofițerii puși in dis­ponibilitate, in locul ofițerii in activi­tate de serviciu. Acest armndament se primește: Art. 15 așa modificat se admite. ULTIME ȘTIRI 9 A$I la la ora 2 s’a început a se ține adunarea generală, a ac­ționarilor Băncii Naționale. încă de la ora 1, numărul ac­ționarilor presinți era destul de mare. D. Anton Carp, locoțiitorul func­ției de guvernator al Băncii, a de­clarat adunarea deschisă. După ce se va aproba bilanțul, se va incepe cu votarea pentru un director și un censor, in locul d-lor Carada și E. Statescu. Candidadații pentru aceste func­țiuni sunt d-nii Carada și Eugenio Stătescu, de o parte, și d-nii T. Nica și G. Em. Lahovary, de altă parte. Consiliul comunal al Capitalei se va întruni mâine Vineri, la ora 8 seara. La ordinea $ileî sunt 62 de cestiuni. Iată gestiunile principale cari sunt puse la ordinea £ ileî de mâine seară, a consiliului comunal al Capitalei . 1) Darea de seamă a casei co­munei pe 1889. 2) Aprobarea tipului pentru con­strucții de școli comerciale. 3) Declararea de utilitate pu­blică a proprietăților ce sunt a se expropria pentru prelungirea bu­levardului. 4) Resultatul licitațiilor pentru imprimarea cărților electorale, com­partimentelor halei Ghica și ghe­retelor din hala Ghica. 5) Iluminatul abatoriului cu elec­tricitate. 6) închirierea halei de fructe. 1) Proiectul pentru pensiunile funcționarilor comunei. 8) Oferta de a se executa in mar­moră albă coronamentul cascadei din Cișmegih. 9. Proectul inginerului șef pentru guri de apă pentru spălarea rigo­lelor și pentru construcțiunea ui­nui baragiu stavilare și pod de fer peste Ciorogârla la Brezoaia. 10. Resilierea contractului pen­tru luminatul cu petroleu. 11. Cererea de reparare al ho­telului Star Pesth. 12. Propunerea de a se face încercări de pavagiu cu granit ar­tificial. —ș­i WSHt— Mâine seară va avea loc o noua întrunire la clubul liberal-demo­crat. La ordinea zilei e tot cestiunea pentru unirea cu colectiviștii. Comisia budgetară a prevazut in viitorul budget al ministerului instrucției­ publice, o catedră spe­cială de higienă, la facultatea de medicină din Iași. Scriea dată de Voința Națională, că d. general Manu, este hotărît a ’și pune candidatura pentru a fi ales membru in consiliul de ad­ministrație al creditului funciar rural, este cu desăvârșire inexactă. D. General Manu, nu ’și va pune candidatura, nici a autorizat pe cine­ va a ’i pune candidatura, fiind ferm decis a nu primi această insărcinare. — Comisia bugetară a terminat cu examinarea bugetului ministerului Instrucțiunei Publice pe exerci­țiul viitor. In acest buget se prevede nu­mai un plus de 80.000 lei, de­cât in cel din anul trecut. Procesul colonelului Polizu se va fixa de a se judeca de consi­liul de résboiu ad-hoc din Iași, in­tre 20—23 Martie. Consiliul va fi presidat tot de d. general Racoviță. D. Pake Protopopescu, primarul Capitalei, a primit oferte din par­a­tea unei companii străine pentru lumina cu petrolifi stradele unde nu se află gaz aeriform, introducând niște modele cu totul nouă de lămpi, cari să poată da o lumină destul de mare. Președintele comitetului național al exposițiunei universale din Paris, a oferit gratis Primăriei Capitalei, localul birtului românesc de la ex­posițiă. Acest local se va așeza in gră­dina Cișmigiu și se va aduce de Primărie de la Paris, cu cheltu­­eala sa. D. Sfetescu procuror de secție a fost del gaz­du d. procuror ge­neral, de a ocupa fotoliul minis­terului public pe timpul primei sesiuni din Martie, a curții cu ju­rați din Ilfov. M. S. Regina care se află in­dispusă de câte­va m­ile, merge din ce in ce spre bine. M. S. va putea peste 3-4 zile să înceapă să acorde audiențe. Lucrările fortificațiilor d’impreju­­rul orașului Focșani, sunt aproape terminate. In vara aceasta chiar, se va in­cepe cu instalarea bateriilor de assediu. Iată conferințele ce se vor ține Sâmbătă seara, la orele 8 și jumă­­tate, înaintea societăței geografice române : D. Gr. Tocilescu va vorbi: Des­pre Istoria Bucureștilor. D. Ionescu-Gion: Despre dru­murile lui Carol XII, Regele Sue­diei in țara Românească. Ședințele se țin ca in toți anii in sala cea mare a Senatului , ele sunt publice. — rasa»­*— ----------------- —­~«M«,*qan8«SSSSa www«-­-----­ULTIM mEGRAME Germania Berlin, 6 Martie.—Ieri, împăratul a luat parte la prânzul deputaților Dietei din Bran­denburg. In toastul său, Majestatea Sa a a­­mintit un rea strânsă ce există intre familia Hohenzolernilor și Brandenburgezii. Aceștia au fost aliații credincioși ai Hohenzollerni­­lor atât in vremuri bune cât și in cele rele, împăratul a atins și reproșul ce-i fusese făcut de a călători foarte mult; il reco­mandă fie­căruia de a călători. In cursul că­lătoriilor sale,­­ au venit in minte alte ide de­cât cele ce avea mai inainte; a învățat să judece politica germană prin părțile sale exterioare, a putut să-și dea seama de tre­buința de a stânjeni demersuri premature. „Voiű fi mu’țumitor, a spus împăcatul, ori și cui va fi cu mine, dar voiu ști să mă apăr in contra ori­­uî ar fi in contra mea. Dacă cine­va ne-ar ataca, am avea spre a noastră apărare o armată puternică și voinică“. El a sfirșt cu vorbele tare pronunțate: „Tră­iască provincia Brandenburg!“ împăratul a stat mai mult de trei ore in mijlocul deputaților Dietei. PB MU COIEM BECCRISCI PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința generală, că a 11-a tragere la sorț a obliga­țiunilor imprumutului orașului Bu­curești, emisiunea 1884, se va e­­fect­ua in ziua de 1-13 Martie a. c. in sala Consiliului comunal la ora 3 p. m. La această tragere se vor amor­­tisa titluri pentru o valoare de lei 86.000. Primar: Em. Protopopescu-Pake. No 7241 1890 Feb­uarie 21 COMITETUL PERMANENT DOI­LIU PUBLICAȚIUNE Consiliul general al județului Doljiu având necesitate a angaja un arhitect special pentru condu­cerea și supravegherea lucrărilor de construcție a palatului de jus­tiție ; se publică spre cunoștința persoanelor care ar voi să se an­gajeze cu această lucrare, ca până la finele lunei lui Iunie anul cu­rent să se adreseze cu cereri la Comitetul permanent de Doljiu, arătându-și condițiile sub care se pot angajea. Președinte, C. I.Stănescu p. Secretar, Em. Bu­cirmn. No .1107 1890 Februarie 15 Insciințare Aduc la cunoștința onor­­mai clienți, că in urma incendiului întâmplat, vechiul meu­ magazin de bij­uterie din calea Victoriei , vis a-vis de po­­mpe, devenind inpropriu­ de a mai putea fi locuit, mi-am­ transferat de­poul meu de bijuterie fină complect asortat in CALEA VICTORIEI No. 42 casele Greceanu lângă Menagâre vis-a-vis de Biserica Sărindar. Cu stimă M. Cronberg

Next