Timpul, aprilie 1890 (nr. 111-135)
1890-04-01 / nr. 111
DUMINECA 1 Aprilie ABONAMENTELE n toata țara, pe au . . „ „ pe 6 luni . „ pe 3 Juni . Pentru streinătate pe an. 40 lei 20 „10 „ 60 „ stionamentele se primesc la Administrație DN EXEMPLAR 10 BANI Ü Director politic M. PALEOLOGU EDITIA DE DIMINEATA ANULUI No. 111 ADONCIORI SI INSERTIUNI I Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1.50 II AN CINCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE LE ARD m m to MM 1801) DI PARTID DECADENT Este in estetică o lege, după care decadența in artă incepe atunci când artistul incetează de a mai privi natura, de a avea cultul adeverului, când el nu mai lucrează decât cu formule gata, cu rețete imprumutate experienței epocilor glorioase. Arta nu mai e atunci decât un procedeu, rutina inlocuește observația și inspirația personală- Artistul nu mai creiază, el fabrică. Dacă legea aceasta e indiscutabilă in artă, ea nu e mai puțin adevărată in politică. Avem tocmai sub ochi un exemplu hotărâtor. Iată un partid, partidul liberal, care pretinde că incepe o viață nouă și care, renunțând de a cerceta nevoile reale ale națiunei, infățișează toate semnele decadenței. El crede că poate trăi numai pe un fond învechit de teorii, împrumutat in totu epocei glorioase a partidului liberal, teorii cari insă nu se mai potrivesc cu starea reală de astăzi a țarei. Ideile lui apar astfel in ochii tuturor ca niște clișeuri învechite, programul, sau mai bine programele lui, nu sunt decât demodate banalități. A avut și partidul liberal un moment in care apariția lui pe scena politică era legitimată și chiar de trebuință, — altfel nu numai că n’ar fi avut viață, dar nici nu s’ar fi născut. [Nenorocirea acestui partid stă insă in aceea, că ’și-a păstrat idealul in trecut, că a rămas cu ochii ațintițî in urmă, fără să observe că societatea mergând inainte a ’nceput să simtă alte nevoi, să aibă alte aspirații. Revendicările liberalilor de odinioară sunt a<fi o realitate. A vorbi astăzî pentru dobîndirea lor, este un anachronism și nimic mai mult, ba incă un anachronism pe care liberalii noștrii îl fac cu știință și dintr’un calcul greșit și nenorocit. In adevăr, cu ce se prezintă acum noua înjghebare a liberalilor? Ei pun in fruntea elasticului lor program «respectarea libertăților publice,» ca și cum aceasta ar fi ceva nod, ceva după care năzuește națiunea ca după o lipsă. „ Respectarea libertăților publice? Dar cine cutează să vorbească ipotriva acestui principiu ? Unde vor găsi liberalii un adversar acestei cerințe? Noi nu cunoaștem nici unul, și afară de cazul când ei și-ar fabrica un adversar din senin, vor putea umbla multă vreme după un vrășmaș, el nu va apare. Inchipuiți-ve că in Germania unde există sufragiul universal s’ar ridica un partid care ar înscrie pe steagul său• « Vom lupta pentru căpătarea sufragiului universal!» Ce ar glice alegătorii despre un asemenea om? Toate Constituțiile după 1789 recunosc suveranitatea națională. Ce ați zice de un partid, care n’ar avea alt program decât tocmai această suveranitate? Nu tocmai așa ni se prezintă și programa liberală. Ei cer astăzi un lucru dobândit de atâta vreme, se uită la trecut și nu bagă de seamă că fiecare ține in mână prețiosul dar ce ei făgăduiesc. E semnul decadenței. De nevoile reale și actuale, nici o vorbă. Nici un cuvânt despre chestiunile agitate de restul muritorilor, nici pomeneală de ziua de azi, totul se raportează la trecut. Dar cel puțin aceste cerințe au ele meritul unui procedeu original? Nici atâta. Ele se prezintă sub o formă învechită ca și fondul, o formă care face că indată ce aceste cerințe se manifestează, grotescul ese in evidență. De pildă, ni se spune că guvernul acesta vrea să fie poporul in întuneric! Ei bine, «acest guvern» a făcut să se voteze intr’un singur an numai doue milioane spor la bugetul instrucțiunii publice, se strigă că suntem amenințați, de -a fi prada străinilor! Desigur uită că nu mai suntem cu 50 de ani in urmă , se vorbește de libertățile publice călcate in picioare! Ați uitat că guvernul colectivist a căzut de mult! Și toate acestea se prezintă îmbracte in aceeași fraseologie deșartă , in aceeași formă pompoasă, al cărei secret nu’l cunosc decât politicianii de profesie. Gând dlar fondul nu se potrivește de loc cu realitatea și forma e invechită, când tot calabalîcul se hrănește din capitalul vremilor trecute,—firește că decadența reese la fiec pas. Dar cercetând psihologia acestei politici, mai dăm și peste altceva. E vorba de interesul ce pun oamenii aceștia, pentru ca să evite de a scoate vre-un cuvânt asupra chestiunilor ce interesează astăzi Națiunea. Firește, când un partid nu știe ce are să facă a doua zi după venirea lui la putere—cum a declarat d. Fleva la o intrunire mai deunăzi,—el nu poate afișa de mai inainte nici o idee, nu poate lua nici un angajament. ‘Și deși puțin le pasă de contradicții, totuși caută să râmâne mai bine intr’un vag foarte comod, decât să se lamurească. Câteva fraze aruncate cu entusiasm, lingușirea patimelor alegătorilor, prețuesc mai mult in ochii lor decât toate explicările france, categorice, iată pentru ce credem noi, că dacă decadența a cuprins partidul liberal, nu e mai puțin adevărat că in afară de boala utopiei, găsim și germenul minciunei. TELEGRAME Serviciul Agenției ICe in ănc Austro-Univiria Budapesta, 10 Aprilie. — Pester Lloyd află din Berlin că in urma schimbului de idei foarte activ ce s’a făcut intre generalul Caprivi și d. de Kalnoky, orice presupunere de schimbare in politica austrogermană trebue să fie respinsă; înțelegerea e perfectă intre Germania și Austro- Ungaria. S'a recunoscut prin note diplomatice schimbate că politica orientală a Austro-Ungariei ar conserva deplina sa libertate de acțiune in această direcțiune. De altă parte, Germania ar conserva la rândul ei orice libertate de acțiune față de Francia. Explicațiunile intre generalul Caprivi și d. Crispi s’au făcut in același sens. O bună parte din resultatul acestor negocieri trebue să fie atribuită acțiunii ambasadorilor Germaniei ia representanlul împăratului Wilhelm pe lângă împăratul Franz-Iosef. D. de Solms, ambasador pe lângâ Regele Lmbert, va merge la Berlin ca să dea cancelarului raportul său. Francia Paris, 10 Aprile. — Consiliul de miniștrii a făcut pentru 27 Aprilie alegerile municipale. Greva din Saint-Blois s’a sfărșit. 10 Aprilie. — Ministrul de resbel, d. de Freycinet, va presinta peste puțin semnăturei președintelui Republicei, decretul care regulează inspecțiile corpurilor de armată. — Le Temps anunță că consiliul pentru epizootie ar fi decis să nu admită ca vitele cari provin din țările bântuite să sosească la La Villette in vagoane căptușite cu plumb, dar ca să fie supuse intr’un mod pi.zi.Vitu -G o alminare riguroasă, in oarecari localități hotorîte. Elveția Berna, II Aprilie.— Se asigură că obligațiunea de a se prevedea ca un pașaport la trecerea graniței franco-germane va fi suprimată in eurem. Engiltera Londra, 11 Aprilie. — Banca Engliterei a redus scumptul la 3 ,jum. la sută. PROIECTELE DIRECȚIUNII CfLIILOR FERATE Acum un an, Corpurile Legiuitoare au hotărît înființarea unui fond de reservă al drumurilor de fer. Deși anul trecut o parte din sumele ce trebuiau să alimenteze acest fond au fost luate de la destinația lor, pentru a echilibra budgetul, totuși direcția căilor ferate dispune pentru moment, de o sumă de 1,200,000 lei. Această sumă va fi intrebuințată anul acesta, in cumpărarea a 50 vagoane noui de petroleu, și in transformarea gării de lat Buzeu. Intrucât privește această gară, clădirea chiar a gării nu va fi schimbată. Insă se va clădi un deposit de locomotive și se va lărgi foarte mult, prin importante exproprieri, spațiul unde își fac trenurile evoluțiunile lor. Acesta parte a gării este cu totul insuficientă, fiind dată mișcarea marfe de trenuri ce esistă la Buzău. Pe lângă aceasta, garagiul trenurilor de marfă devine imposibil din cauza marei circulațiuni a trenurilor. O altă lucrare importantă care se proiectează de direcția drumurilor de fer, e transformarea gării centrale din București. Acest proiect se află in studiul biuroului tehnic al lucrărilor noui de la direcția drumurilor de fer. Gara de București care a fost făcută acum 20 de ani, pentru 900 kilometri de drum de fer ce o aveam atunci, a ajuns cu totul insuficientă pentru o circulație pe un parcurs de circa 2500 kilometri, cât avem azi. Cu gara pe care o avem azi, suntem expuși la numeroase accidente , suntem lipsiți de o gară suficientă pentru mărfuri și suntem puși in neputință de a expedia trenuri, independente unele de altele, in diferitele direcțiuni: Verciorova, Roman, Călărași, Giurgiu etc. In vederea necesităței absolute de a avea o gară mai spațioasă, s’a studiat patru proiecte care sunt cele următoare : Primul proiect. Gara se va clădi pe locul ocupat azi de ateliere, iar atelierele vor fi instalate intre București si Chitila. b b Al 2-ea proiect. Este același ca și primul proiect, cu deosebire că se creiază o cale directă pentru mărfuri. Al S-lea proiect : Se creiază diferite niveluri pentru trenurile care merg in diferite direcțiuni. Astfel unele trenuri vor putea trece unele peste altele. Acest proiect reclamă o înălțare a gării cu 4 jumătate metri. Al L-ea proiect . Gara ar fi instalată la Procopoaia, pe Bulevard. Gara de mărfuri și atelierele ar fi instalate pe localul gării actuale. Această din urmă soluțiune pare a fi cea mai satisfăcătoare. Toate acestea nu sunt însă decât proiecte, și nimic nu e până aci hotărît definitiv. Aflator. mun iiE Jishii Am anunțat zilele acestea că Palatul de Justiție a cărui clădire se va incepe in vara aceasta, a fost dat 1 lui architect Ion Mincu, și că o comisiune compusă din d-nii N. Cerchez, Caputineanu și Sc. Vârnav a fost instituită spre a fi consultată, la trebuință, asupra importantelor lucrări ale acestei clădiri. Putem anunța acum pe cetitorii noștri, că execuția lucrărilor Palatului de Justiție se va face după planurile d-lui architect Ballu. Aceste planuri au fost aprobate de comisiunea tehnică a ministerului de Justiție și nu li s’au făcut decât neînsemnate modificări de detalii. D. Ballu care a fost chemat inadins la București, a vizitat locul din fața Bisericei Dorinei Balașa pe care se va clădi monumentalul Palat. D. Ballu a găsit acest loc foarte frumos și propriu, și a rămas definitiv hotărît ca să se construiască pe el Palatul Justiției. Câteva mici exproprieri vor fi necesare. Palatul Justiției care va fi una din cele mai frumoase și mărețe podoabe ale Capitalei noastre, va avea două fațade, una pe cheiul Dâmboviței și cealaltă pe Calea Rahovei. Planuri, detalii, ornamentații exterioare, decoruri interioare sunt de toată frumusețea atât prin modul artistic cum vor fi executate precum și pentru bunul gust ce a știut d. Rallu să puiem compozițiunea lor. De altă parte, directorul lucrărilor, d. architect Mincu, care deja posedă trei medalii de aur din Franța obținute la diferite concursuri de arhitectură, este o garanție că Palatul nostru de Justiție va fi executat cu toată îngrijirea și conștiința ce d. Mincu știe să puiem lucrările sale. Devizurile și castele de sarcini sunt gata și nu se așteaptă decât trecerea sărbătorilor Paștelor pentru a se publica licitațiuni pentru diferite materiale și feluri de lucrări. Atunci vom putea da cetitorilor noștri mai multe detalii asupra acestei importante lucrării. Aflatot TRANSPORTUL GRÂNELOR Multe pagube a suferit agricultura noastră in anii din urmă, din cauza greutăților ce intâmpina transportul produsurilor ei la punctele de exportațiune. Aceste greutăți proveneau din cauze multiple, atârnând una de alta, și cari trebuiau să fie inlăturate toate pentru ca reul să dispara. Lipseau vagoanele, și grânele neputând fi incărcate la vreme, trebuiau să rămână in depozit prin gări. In gări lipseau locuri acoperite pentru depunerea grânelor in adăptarea incărcărei lor, și cea d’anteiű plone putea aduce pagube enorme. Să presupunem că ar fi fost destule vagoane; nu creau destule mașini pentru a le trage. Să presupunem incă că și numerul mașinelor ar fi fost suficient. Depărtarea stațiunilor unele de altele înșirate pe liniile pe cari grânele se indrumez mai mult, nu permitea expedierea numărului necesar de trenuri. Est timp, agricultura va fi scutită de perderile la cariera expusă până acum. In toate stațiunile șoproane spațioase, bine acoperite, bine pardosite, vor permite păstrarea oricât de mult timp grânelor încredințate căilor ferate pentru transport. Nouă sute de vagoane moi de mărfuri—cele in constructiune la Saint- Denis lângă Paris—vor face ca rămânerea productelor prin gări, să nu mai fie nici o dată îndelungată. Patruzeci și cinci de locomobile puternice, cu cari parcul materialului rulent al căilor ferate va fi intărit, și construcțiunea unui număr de halte intermediare pentru încrucișarea trenurilor, vor permite expediarea unui număr oricât de mare de trenuri. De ce toate acestea nu s’au făcut pân’acum ? Administrația precedentă a căilor ferate era a tot putinte; orice cerere ar fi adresat guvernului, nu ’i-ar fi fost refuzată. De ce n’a uzat de puterea ei ? Dacă in iluoî ani, noi in mijlocul atâtor greutăți am putut face toate cele ce am enumerat mai sus, ce n’ar fi putut face predecesorii noștri, cari liberi să risipească banii Statului fără temere de pedeapsă pentru cheltuelile chiar cele mai netrebuincioase, cele mai extravagante, n’ar fi fost impedicați de nimeni a cheltui oricât pentru interese atât de vrednice de ținut in seamă, ca acele ale agriculturei. UN PERICOL NATIONAL Un mare eveniment se anunță pe orizontul sumbru al politicei interne a acestei țări. Nu credeți că e vorba de vre-o nouă puoare, nici de vre-un nou program liberal. E altceva, mai important, mai teribil și mai revoltător: Ziarul România“ se reorganizează! Am văzut era zidurile triste ale Capitalei pecetluite cu afișuri verzi; am văzut masse compacte de cetățeni, citind cu înfiorare aceste afișuri pe care nici Agenția Havas n’a cutezat să pună ștampila’s sacrilege ; am vezut bărbați, femei, copii, salahori de la binale ca și bragagii, toate clasele sociale fără deosebire de sex și de etate, rémânând uimite in fața acestei funeste prevestiri. Ca un al doilea avertisment aruncat Sodomei și Gomorel, România anunță că va preface un neant ce