Timpul, mai 1890 (nr. 136-160)

1890-05-01 / nr. 136

MARȚI 1 MA IU ABONAMENTELE: n toată țara, pe an . . . 40 lei ,, . . pe 6 luni . . 20 , ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 00 ,, Abonamentele se primesc la Administrație DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCR­ITELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA ANUL­UI No. 136 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1.50 „ „II.....................2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC MICI­ N­ESCI 3« APRILIE 1890 SITUAȚIA _____ Votul pe care l’a dat Sâmbătă Camera in privința fortificațiu­­nilor, poate fi privit ca punctul de plecare al unei n­oî situa­­țiuni. Camera acordând cu o majo­ritate de aproape două treimi, creditul cerut de guvern, nu nu­mai ,i-a asigurat complectarea lucrărilor de fortificare, nu nu­mai s’a consolidat situația gu­vernamentală, dar a răpit opo­­sițiune, ultima ei speranță de a resturna cabinetul in cursul ac­tualei legislaturi. Opoziția parlamentară va tre­bui să renunțe de a mai fi o o­­posiție de răsturnare, pentru a deveni o opoziție de principii și de control. Deja radicalii au intrat de câ­­tă­va vreme pe această cale. De­și dispunând de un contingent de glasuri foarte redus, ei caută prin deplasarea voturilor lor, să rupă cât mai multe concesiuni pentru ideile lor, și să se împotri­vească mesujelor ce contrazic credințele lor. Se zice că intr’o intrunire ți­nută la d. Vernescu, liberalii­­conservatori s’au hotă­rit aseme­nea să renunțe la opoziția lor sistemtică, care le răpește ori­ce influență asupra mersului­ aface­rilor, fără ca ei să poată spera să răstoarne guvernul, și să-și ațintească toată activitatea asu­pra proectelor de lege cari vor ocupa parlamentul in actuala se­siune. Vom avea ast­fel plăcuta oca­­siune de a vedea numai pe co­lectiviști remânend intr’o opozi­­țiune intemeiată nu pe discuțiu­­nea ideilor guvernului, ci pe in­tenția numai de a-1 resturna. Vor remâne tot numai colectiviștii intr’o situațiune specială menită a-l face de rîsul intregei lumi seri­oase. Ei se vor discredita prin această purtare, cu atât mai mult, cu cât ea va contrasta cu atitu­dinea insăși a celor­l­alte gru­puri opoziționiste. Lumea va a­­vea prilejul să stabilească o com­­parațiune intre opozițiunea ra­țională a unora, și opozițiunea fără socoteală a celor­l­alți. Dar pentru guvern, noua ati­tudine a diferitelor grupări opo­ziționiste, tendința lor de a for­ma un grup in adevăr parla­mentar, gata de a discuta in mod serios ideile formulate in proectele de legi, va avea darul de a-î intări in mod simțitor situațiunea. Aceasta nu numai in cercul strict al Parlamentului, dar chiar in țară. Consolidarea situațiunei par­lamentare va da guvernului mai multă autoritate in țară, unde deja poziția lui este întărită prin faptul că a scăpat de singurul adversar care se bucura de oare­care credit in fața opiniunei publice. In adevăr, unirea disidenților cu a colectiviștilor ne-a scăpat de singurul vrășmaș căruia îi pu­team da o serioasă atențiune din punctul de vedere al forței de care el dispunea. Campania dusă de disidenți împotriva co­lectiviștilor îi întărise, — unire,un lor ’î a redus la un factor ne­glijabil. Discreditul îi acopere astă­zi de-a binele, din cauză că de bună voe ’și au ales o poli­tică osînd­ă de dînșii, calificată de odioasă in decurs de atâția ani. Căci astă­zi chiar, colectiviș­tii au mai mult prestigii­ de­cât disidenții. Cel puțin colectiviștilor nu li se poate imputa deserțiunea de la credințele lor. Și ori­cât de păcătoase ar fi aceste credințe, e totuși lăudabilă continuarea lor pe drumul ce au apucat. Ar părea paradoxal, dar e adevă­rat. A fi credincios chiar la rău e un merit. Și tocmai meritul fidelităței lipsește disidenților, cari au părăsit o lume de idei, șî-au schimbat un popor intreg de păreri, numai p­ntru că li s-a părut mai avantagioasă com­binația aceasta. Ei bine, această situațiune creată in țară, alături cu situa­țiunea identică din Parlament, va avea darul de a intări gu­vernul și in țară și in Camere. El va profita de această si­­tuațiune fericită, spre a prezenta un șir de lucrări, menite a îm­plini golurile adânci create in țară prin atâțea ani de secetă de idei. TELEGRAME Serviciul Agenției Române AUSTRO-UNGARIA Viena, 11 Maiu.—Noul patriarh Serb Monseniorul Brancovici a fost numit con­silier intim. Praga, 11 Maiu­. — Un meeting de 3000 lucrători a decis să lucreze soli­­daricește și să mențină greva până când învoiala propusă de lucrători va fi pri­mită de toți proprietarii de fabrici. O altă întrunire mai puțin numeroasă, ce s-a ținut Liben, a luat o decisiune analogă. FRANCIA Paris, 10 Mai.— Camera.—D. Roger, deputat socialist a interpelat guvernul in privința măsurilor luate cu prilejul lui 1 Mai; el a ridicat diferite acusațiuni in contra poliției. D. Gonstans, ministru de interne respunde, că măsurile luate erau justificate prin caracterul politic al manifestației; el a lăudat purtarea poliției, a cărei răspundere o primește. Camera a votat prin 394 voturi con­tra 57 o moțiune care aprobă purtarea guvernului. D. Etiene, sub-secretar de Stat, a declarat că guvernul nu are de gând să întreprindă o expediție nn contra Da­­homeiului; el a exprimat convingerea că regele Dahomeiului va fi silit să ne­gocieze. Ordinea de zi pură și simplă, primită de guvern a fost adoptată in unanimi­tate. Procesul Metalelor.—Ședința de azi a fost consacrată pledărilor; avocatul lui Secretan a încercat să facă pe toată Societatea Metalelor respunzătoare de actele lui Secretan. G­E­R .1 A IV 1 A Berlin, 11 Main.—împăratul a plecat după ameazî la Wirsellowitz (Silesia). W­ illőim MAGISTRATUREI Mâine va incepe in Cameră, discuțiunea proiectului de re­formă judecătorească. Cetitorii noștri cunosc deja e­­conomia acestui proiect, și nu mai avem dar nevoe să amintim aci disposițiunile legii in cestiune. Vrem insă să spunem că d. mi­nistru al justiției se ocupă de acum, cu intocmirea personalului menit, după noua lege, a deveni inamovibil. Mai inte­m, s’a convenit că mare nominațiunile se vor face­­u aprobarea întregului consilii­ de miniștri. I­. Rosetti pentru moment, se ngrijește să recruteze personalul ,pe care îl va supune aprobațiunii mlegilor sei. N­u putem incă cita nume,­­ăcî lucrarea de care vorbim e abia începută, și nimic nu e incă hotărât; credem insă că d. Th. Elosetti este hotărît a oferi pas­­tul de consilier la curtea de Ca­sa­ție d-lui Prodan, actual preșe­dinte la curtea de Apel din Ga­­lți. i­. Dim. Rosetti, actual pre­fect de Iași, va fi numit preșe­dinte la curtea de Apel din Iași. V. ministru al justiției a cre­­at d-lui Victor Macri, deputat, și fost prim-președinte al tribu­nalului de Covurlui, locul de membru la curtea de Apel din Galați. Mai multe schimbări se vor face la curțile de Apel din Bu­­curești și din Craiova. Nu ne indouim că d. ministru al justiției, care ca fost magis­trat, cunoaște bine personalul nostru judecătoresc va ști, prin foloasele ce le oferă noul proiect de organizare judiciară, să atragă in magistratură oameni integri si de valoare, și să dea ast­fel prin numirile ce le va face pres­tigiu magistraturei noastre. Aflămor. Căci, ce vrea să zică aceasta? A nu avea incredere un guvern e foarte natural pentru ori­ce opozițiune și chiar diferința aceasta dintre aceste două stări diferite, opoziție și gu­vern, justifică a priori neîncrederea. Dar este un amănunt care scapă colectiviștilor. D­intru anteia, sunt situațiuni in care această neîncredere are rost să se manifesteze, și situațiuni in care nici nu poate fi vorbă de incredere sau neincredere. Așa, inchipuiți-ve că guvernul vine cu proiectul de lege pentru inamovibilitatea magis­traturei. De la început, opozițiunea poate ridica argumentul : «ori­cât am admite proiectul in principiu, nu’l vom vota, pentru că n’avem incredere in guvernul de astăzi.» Aci, in adevăr, nu e vorba numai de principiul inamovibilităței, ci și de niște prealabile schimbări in personalul care compune magistra­tura. Și e foarte natural ca opozi­­țiunea să nu creadă că schimbările a­­cestea se vor face in afară de pa­timile politice ale ministerului. Dar când e vorba de un credit pentru o chestie unde guvernul nu are absolut nici un rol, și unde el nu face de­cât să propună votarea, e stupid acest argument, e fără rost și fără socoteală. Și la urma urmelor, dacă la fie­­care chestiune se pomenește in mod prealabil de,,increderea in Guvern“, să nu uite adoratorii acestei magice formule, că ea are un antidot. Lui ,,n’are incredere“, i se poate ușor și in mod firesc opune pe ,,avem incredere,“ încât ori­cine poate pri­cepe unde am ajunge dacă toate discuțiunile s’ar reduce la atâta ar­gument. Simplificarea aceasta ar a­­vea in cele din urma de rezultat că minoritatea ar refuza să discute ori­și ce chestiune, mărginindu-se să zică „n’am incredere,“ iar majori­tatea ’și ar da votul iarăși fără să cerceteze, pentru că... are incre­dere. Unde am ajunge ast­fel ? Noă ni se pare din potrivă că chestiunea increderei sau neincre­­derei in guvern trebue subordonată altei chestiuni, a­nume valoarei și calităților proectul­ui prezentat. Și avem incredere, că ast­fel pri­vite chestiunile, se va face mult mai mult bine de­cât prin curioasa invențiune a lui «n’avem incredere» colctivist. Gazul ajungând la cunoștința con­sulului general german, consilierul Gillet, acesta pretinse numai­decât arestarea făptuitorilor cunoscuți, dar cererea nu-i fu împlinită decât după ce ambasadorul insuși luă a­­facerea in mână, se plânse Sul­tanului, iar Suveranul porunci chiar el arestarea polițiștilor bătăuși. După interogatorii îndelungate in cari acuzații mărturisiră anteia to­tul, apoi iar își retraseră mărturi­sirile, se fixă, după trecere de do­­i luni și mai bine, ziua judecărei procesului. Cu toate dovezile zdro­bitoare aduse împotriva acuzaților, ei fură achitați pe motiv de lipsă de dovedi. Această sentință, se înțelege, a provocat mare nemulțumire la am­basada germană. După știrile din urmă din capitala turcească, d. de Radovitz e hotărît a proceda cu cea mai mare energie. Se poate spera o reinnoire a procedurei, după ce ambasadorul german s-a adresat ia­răși chiar Sultanului, iar Sultanul a chemat numai de­cât la sine pe mi­nistrul de justiție Djevdet-pașa și a avut de atunci cu dânsul mai multe intrevederi. Afacerea pare a preocupa mult toate cercurile diplomatice din Con­­stantinopol, de­oare­ce este de o importanță principală ; se știe adică cum in toate procesele dintre acu­­zatori crești­ni și acuzați mahometani, chiar și azi, și cu toate bunele in­tenții ale Sultanului insuși, celor din urmă se dă tot­dea­una drepta­te, ori o au ori nu, chiar așa cum se întâmpla aceasta in Turcia veche. Până aci informațiile și observa­țiile ziarelor vieneze. «Agenția ro­mână» ne comunică azi asupra stă­­rei in care a ajuns chestia urmă­toarea depeșă : Viena, loMna.— Se scrie din Con­­stantinopole «Corespondenței Politice», in privința afacerea m­ateralului german Hundt, maltratat de Zapițî, că o­­radea imperială ordonase destituirea judilor care daseră sentința in afacerea și în­chiderea Zapiților dar că, după inter­­venirea ministrului de justiție, Oradeaua a fost suspendată. J’AÎEI ÎNCREDERE“ Opoziția colectivistă, ori de câte­­ori nu vroeste să voteze un credit a propus de guvern, nu găsește alt argument spre a’șî justifica opu­nerea, de­cât următorul : — N’avem incredere in guvern ! Această frasă a ajuns azi tipică. Ea e intrebuințată in tot momentul, in presa lor, la intrunire și in Ca­meră, fără nici o sfială, fără nici un fel de hesitare. Dacă nu știu ce să spună nn vre-o chestiune, dacă habar n’au da economia vre-unei legi, dacă nici măcar nu ’și au dat osteneala de a ceti proectul, cu o ușurință uimitoare ei scot numai bo­a de­cât din cutie argumentul : — N’avem incredere in guvern ! Și acest argument, refugiul co­lectiviștilor pe pustiul de idei in care rătăcesc, are darul de a ’î salva din toate incurcăturile. Ei bine, argumentul acesta e stu­pid, și ascunde intr’iisul toată reaua­­credință colectivistă. CONFLICTUL DINTRE tata salopul gemă» și justția turcească Despre acest conflict, ziarele vie­­neze ne aduc azi următoarele amă­nunte : Cazul care a dat naștere la con­flict e acesta: Marinarul german Hundt, de pe un vas comercial, plimbându-se pe stradele din Galata intr’o stare de semi-beție, a fost o­­prit de un soldat de poliție turcesc, și după o schi­m­bare de vorbe inju­rioase dus la poliție, inchis și bătut cu ajutorul altor trei «zapițeri», atât de rău, in cât zăcu două săptă­mâni după aceasta, iar urmele bă­­tăii vor rămânea neșterse. AFACEREA MISICI Jurnalele din oposiție, s’au ocupat in aceste din urmă timpuri cu chestiunea executării unei părți din testamentul repausatului Musica, relativă la legatul pentru înființarea unei scoale in Bitolia (Macedonia), și in special Voința Na­țională s’a distins prin termeni violenți și expresiunile cele mai injurioase la adresa d-lui M. Germani aciual mi­nistru de finance, facându-l respunzză­­tor de modul executării acelui legat, anume că cu suma provenită din acest legat, se înființează o școală grecească iar nu românească cum a dispus Mu­sica, sau cel puțin cum a trebuit să fie in intenția testatorului. Unul din representanții Voinței Na­ționale, care are distinsa onoare de a fi și Senator, s’a însărcinat a aduce chestiunea pe cale de interpelare in maturul corp, făgăduind a fi sdrobitor pentru d. M. Germani. S’a trâmbițat lucrul pe toate căile și se aștepta cu nerăbdare să vorbească oracolul. Noi cari cunoascem chestiunea in toate detaliurile sale, ne uitam cu li­­niște și sânge­ rece la svârcolirile a­­cestor oameni veninoși și mici la su-

Next