Timpul, mai 1890 (nr. 136-160)
1890-05-01 / nr. 136
MARȚI 1 MA IU ABONAMENTELE: n toată țara, pe an . . . 40 lei ,, . . pe 6 luni . . 20 , ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 00 ,, Abonamentele se primesc la Administrație DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRITELE NEPUBLICATE SE ARD EDIȚIA A DOUA ANULUI No. 136 ANUNCIURI SI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1.50 „ „II.....................2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC MICI NESCI 3« APRILIE 1890 SITUAȚIA _____ Votul pe care l’a dat Sâmbătă Camera in privința fortificațiunilor, poate fi privit ca punctul de plecare al unei noî situațiuni. Camera acordând cu o majoritate de aproape două treimi, creditul cerut de guvern, nu numai ,i-a asigurat complectarea lucrărilor de fortificare, nu numai s’a consolidat situația guvernamentală, dar a răpit oposițiune, ultima ei speranță de a resturna cabinetul in cursul actualei legislaturi. Opoziția parlamentară va trebui să renunțe de a mai fi o oposiție de răsturnare, pentru a deveni o opoziție de principii și de control. Deja radicalii au intrat de câtăva vreme pe această cale. Deși dispunând de un contingent de glasuri foarte redus, ei caută prin deplasarea voturilor lor, să rupă cât mai multe concesiuni pentru ideile lor, și să se împotrivească mesujelor ce contrazic credințele lor. Se zice că intr’o intrunire ținută la d. Vernescu, liberaliiconservatori s’au hotărit asemenea să renunțe la opoziția lor sistemtică, care le răpește orice influență asupra mersului afacerilor, fără ca ei să poată spera să răstoarne guvernul, și să-și ațintească toată activitatea asupra proectelor de lege cari vor ocupa parlamentul in actuala sesiune. Vom avea astfel plăcuta ocasiune de a vedea numai pe colectiviști remânend intr’o opozițiune intemeiată nu pe discuțiunea ideilor guvernului, ci pe intenția numai de a-1 resturna. Vor remâne tot numai colectiviștii intr’o situațiune specială menită a-l face de rîsul intregei lumi serioase. Ei se vor discredita prin această purtare, cu atât mai mult, cu cât ea va contrasta cu atitudinea insăși a celorlalte grupuri opoziționiste. Lumea va avea prilejul să stabilească o comparațiune intre opozițiunea rațională a unora, și opozițiunea fără socoteală a celorlalți. Dar pentru guvern, noua atitudine a diferitelor grupări opoziționiste, tendința lor de a forma un grup in adevăr parlamentar, gata de a discuta in mod serios ideile formulate in proectele de legi, va avea darul de a-î intări in mod simțitor situațiunea. Aceasta nu numai in cercul strict al Parlamentului, dar chiar in țară. Consolidarea situațiunei parlamentare va da guvernului mai multă autoritate in țară, unde deja poziția lui este întărită prin faptul că a scăpat de singurul adversar care se bucura de oarecare credit in fața opiniunei publice. In adevăr, unirea disidenților cu a colectiviștilor ne-a scăpat de singurul vrășmaș căruia îi puteam da o serioasă atențiune din punctul de vedere al forței de care el dispunea. Campania dusă de disidenți împotriva colectiviștilor îi întărise, — unire,un lor ’î a redus la un factor neglijabil. Discreditul îi acopere astăzi de-a binele, din cauză că de bună voe ’și au ales o politică osîndă de dînșii, calificată de odioasă in decurs de atâția ani. Căci astăzi chiar, colectiviștii au mai mult prestigii decât disidenții. Cel puțin colectiviștilor nu li se poate imputa deserțiunea de la credințele lor. Și oricât de păcătoase ar fi aceste credințe, e totuși lăudabilă continuarea lor pe drumul ce au apucat. Ar părea paradoxal, dar e adevărat. A fi credincios chiar la rău e un merit. Și tocmai meritul fidelităței lipsește disidenților, cari au părăsit o lume de idei, șî-au schimbat un popor intreg de păreri, numai pntru că li s-a părut mai avantagioasă combinația aceasta. Ei bine, această situațiune creată in țară, alături cu situațiunea identică din Parlament, va avea darul de a intări guvernul și in țară și in Camere. El va profita de această situațiune fericită, spre a prezenta un șir de lucrări, menite a împlini golurile adânci create in țară prin atâțea ani de secetă de idei. TELEGRAME Serviciul Agenției Române AUSTRO-UNGARIA Viena, 11 Maiu.—Noul patriarh Serb Monseniorul Brancovici a fost numit consilier intim. Praga, 11 Maiu. — Un meeting de 3000 lucrători a decis să lucreze solidaricește și să mențină greva până când învoiala propusă de lucrători va fi primită de toți proprietarii de fabrici. O altă întrunire mai puțin numeroasă, ce s-a ținut Liben, a luat o decisiune analogă. FRANCIA Paris, 10 Mai.— Camera.—D. Roger, deputat socialist a interpelat guvernul in privința măsurilor luate cu prilejul lui 1 Mai; el a ridicat diferite acusațiuni in contra poliției. D. Gonstans, ministru de interne respunde, că măsurile luate erau justificate prin caracterul politic al manifestației; el a lăudat purtarea poliției, a cărei răspundere o primește. Camera a votat prin 394 voturi contra 57 o moțiune care aprobă purtarea guvernului. D. Etiene, sub-secretar de Stat, a declarat că guvernul nu are de gând să întreprindă o expediție nn contra Dahomeiului; el a exprimat convingerea că regele Dahomeiului va fi silit să negocieze. Ordinea de zi pură și simplă, primită de guvern a fost adoptată in unanimitate. Procesul Metalelor.—Ședința de azi a fost consacrată pledărilor; avocatul lui Secretan a încercat să facă pe toată Societatea Metalelor respunzătoare de actele lui Secretan. GER .1 A IV 1 A Berlin, 11 Main.—împăratul a plecat după ameazî la Wirsellowitz (Silesia). W illőim MAGISTRATUREI Mâine va incepe in Cameră, discuțiunea proiectului de reformă judecătorească. Cetitorii noștri cunosc deja economia acestui proiect, și nu mai avem dar nevoe să amintim aci disposițiunile legii in cestiune. Vrem insă să spunem că d. ministru al justiției se ocupă de acum, cu intocmirea personalului menit, după noua lege, a deveni inamovibil. Mai intem, s’a convenit că mare nominațiunile se vor faceu aprobarea întregului consilii de miniștri. I. Rosetti pentru moment, se ngrijește să recruteze personalul ,pe care îl va supune aprobațiunii mlegilor sei. Nu putem incă cita nume,ăcî lucrarea de care vorbim e abia începută, și nimic nu e incă hotărât; credem insă că d. Th. Elosetti este hotărît a oferi pastul de consilier la curtea de Casație d-lui Prodan, actual președinte la curtea de Apel din Galți. i. Dim. Rosetti, actual prefect de Iași, va fi numit președinte la curtea de Apel din Iași. V. ministru al justiției a creat d-lui Victor Macri, deputat, și fost prim-președinte al tribunalului de Covurlui, locul de membru la curtea de Apel din Galați. Mai multe schimbări se vor face la curțile de Apel din București și din Craiova. Nu ne indouim că d. ministru al justiției, care ca fost magistrat, cunoaște bine personalul nostru judecătoresc va ști, prin foloasele ce le oferă noul proiect de organizare judiciară, să atragă in magistratură oameni integri si de valoare, și să dea astfel prin numirile ce le va face prestigiu magistraturei noastre. Aflămor. Căci, ce vrea să zică aceasta? A nu avea incredere un guvern e foarte natural pentru orice opozițiune și chiar diferința aceasta dintre aceste două stări diferite, opoziție și guvern, justifică a priori neîncrederea. Dar este un amănunt care scapă colectiviștilor. Dintru anteia, sunt situațiuni in care această neîncredere are rost să se manifesteze, și situațiuni in care nici nu poate fi vorbă de incredere sau neincredere. Așa, inchipuiți-ve că guvernul vine cu proiectul de lege pentru inamovibilitatea magistraturei. De la început, opozițiunea poate ridica argumentul : «oricât am admite proiectul in principiu, nu’l vom vota, pentru că n’avem incredere in guvernul de astăzi.» Aci, in adevăr, nu e vorba numai de principiul inamovibilităței, ci și de niște prealabile schimbări in personalul care compune magistratura. Și e foarte natural ca opozițiunea să nu creadă că schimbările acestea se vor face in afară de patimile politice ale ministerului. Dar când e vorba de un credit pentru o chestie unde guvernul nu are absolut nici un rol, și unde el nu face decât să propună votarea, e stupid acest argument, e fără rost și fără socoteală. Și la urma urmelor, dacă la fiecare chestiune se pomenește in mod prealabil de,,increderea in Guvern“, să nu uite adoratorii acestei magice formule, că ea are un antidot. Lui ,,n’are incredere“, i se poate ușor și in mod firesc opune pe ,,avem incredere,“ încât oricine poate pricepe unde am ajunge dacă toate discuțiunile s’ar reduce la atâta argument. Simplificarea aceasta ar avea in cele din urma de rezultat că minoritatea ar refuza să discute oriși ce chestiune, mărginindu-se să zică „n’am incredere,“ iar majoritatea ’și ar da votul iarăși fără să cerceteze, pentru că... are incredere. Unde am ajunge astfel ? Noă ni se pare din potrivă că chestiunea increderei sau neincrederei in guvern trebue subordonată altei chestiuni, anume valoarei și calităților proectului prezentat. Și avem incredere, că astfel privite chestiunile, se va face mult mai mult bine decât prin curioasa invențiune a lui «n’avem incredere» colctivist. Gazul ajungând la cunoștința consulului general german, consilierul Gillet, acesta pretinse numaidecât arestarea făptuitorilor cunoscuți, dar cererea nu-i fu împlinită decât după ce ambasadorul insuși luă afacerea in mână, se plânse Sultanului, iar Suveranul porunci chiar el arestarea polițiștilor bătăuși. După interogatorii îndelungate in cari acuzații mărturisiră anteia totul, apoi iar își retraseră mărturisirile, se fixă, după trecere de doi luni și mai bine, ziua judecărei procesului. Cu toate dovezile zdrobitoare aduse împotriva acuzaților, ei fură achitați pe motiv de lipsă de dovedi. Această sentință, se înțelege, a provocat mare nemulțumire la ambasada germană. După știrile din urmă din capitala turcească, d. de Radovitz e hotărît a proceda cu cea mai mare energie. Se poate spera o reinnoire a procedurei, după ce ambasadorul german s-a adresat iarăși chiar Sultanului, iar Sultanul a chemat numai decât la sine pe ministrul de justiție Djevdet-pașa și a avut de atunci cu dânsul mai multe intrevederi. Afacerea pare a preocupa mult toate cercurile diplomatice din Constantinopol, deoarece este de o importanță principală ; se știe adică cum in toate procesele dintre acuzatori creștini și acuzați mahometani, chiar și azi, și cu toate bunele intenții ale Sultanului insuși, celor din urmă se dă totdeauna dreptate, ori o au ori nu, chiar așa cum se întâmpla aceasta in Turcia veche. Până aci informațiile și observațiile ziarelor vieneze. «Agenția română» ne comunică azi asupra stărei in care a ajuns chestia următoarea depeșă : Viena, loMna.— Se scrie din Constantinopole «Corespondenței Politice», in privința afacerea materalului german Hundt, maltratat de Zapițî, că oradea imperială ordonase destituirea judilor care daseră sentința in afacerea și închiderea Zapiților dar că, după intervenirea ministrului de justiție, Oradeaua a fost suspendată. J’AÎEI ÎNCREDERE“ Opoziția colectivistă, ori de câteori nu vroeste să voteze un credit a propus de guvern, nu găsește alt argument spre a’șî justifica opunerea, decât următorul : — N’avem incredere in guvern ! Această frasă a ajuns azi tipică. Ea e intrebuințată in tot momentul, in presa lor, la intrunire și in Cameră, fără nici o sfială, fără nici un fel de hesitare. Dacă nu știu ce să spună nn vre-o chestiune, dacă habar n’au da economia vre-unei legi, dacă nici măcar nu ’și au dat osteneala de a ceti proectul, cu o ușurință uimitoare ei scot numai boa decât din cutie argumentul : — N’avem incredere in guvern ! Și acest argument, refugiul colectiviștilor pe pustiul de idei in care rătăcesc, are darul de a ’î salva din toate incurcăturile. Ei bine, argumentul acesta e stupid, și ascunde intr’iisul toată reauacredință colectivistă. CONFLICTUL DINTRE tata salopul gemă» și justția turcească Despre acest conflict, ziarele vieneze ne aduc azi următoarele amănunte : Cazul care a dat naștere la conflict e acesta: Marinarul german Hundt, de pe un vas comercial, plimbându-se pe stradele din Galata intr’o stare de semi-beție, a fost oprit de un soldat de poliție turcesc, și după o schimbare de vorbe injurioase dus la poliție, inchis și bătut cu ajutorul altor trei «zapițeri», atât de rău, in cât zăcu două săptămâni după aceasta, iar urmele bătăii vor rămânea neșterse. AFACEREA MISICI Jurnalele din oposiție, s’au ocupat in aceste din urmă timpuri cu chestiunea executării unei părți din testamentul repausatului Musica, relativă la legatul pentru înființarea unei scoale in Bitolia (Macedonia), și in special Voința Națională s’a distins prin termeni violenți și expresiunile cele mai injurioase la adresa d-lui M. Germani aciual ministru de finance, facându-l respunzzător de modul executării acelui legat, anume că cu suma provenită din acest legat, se înființează o școală grecească iar nu românească cum a dispus Musica, sau cel puțin cum a trebuit să fie in intenția testatorului. Unul din representanții Voinței Naționale, care are distinsa onoare de a fi și Senator, s’a însărcinat a aduce chestiunea pe cale de interpelare in maturul corp, făgăduind a fi sdrobitor pentru d. M. Germani. S’a trâmbițat lucrul pe toate căile și se aștepta cu nerăbdare să vorbească oracolul. Noi cari cunoascem chestiunea in toate detaliurile sale, ne uitam cu liniște și sânge rece la svârcolirile acestor oameni veninoși și mici la su-