Timpul, iunie 1890 (nr. 161-176)
1890-06-01 / nr. 161
VINERI 1 IUlNIU ABONAM ENTELE: n toata țara, pe an . . . 40 lei ,, „ pe 6 luni . . 20 „ ,, pe 3 luni . . 10 ,, Pentru o streinătate pe an. . 60 ,, Abonamentele se priimesc la Administrație DE EXEMPLAR 10 BANI MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD EDITIA A DOUA ANULUI No. 161 ANUNCIURI SI INSERTIM Linia 30 litere petit pag. IV . 1.40 Reclame pag. III.....................1.50 „ „II.....................2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 45. IN PARIS Ia Agenția Havas, 8 Place de la Boursec SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC LIBERALII NOȘTRI Dacă am fi de zece ori mai înverșunați adversari ai liberalilor, totuși am recunoaște in mod sincer, cinstit, că ei au avut o epocă glorioasă, atunci când, luptând pentru un ideal, erau gata la orice jertfe pentru el. Spiritul de partid nu ne impinge pe noi până la a le tăgădui chiar rațiunea lor de a fi existat odată ca partid. Dar, acest ideal odată realisat, era tot atât de logic, ca partidul liberal sau să se ia după curentul general, sau să’și înceteze lupta. Ei bine, acest faimos partid, n’a făcut așa cum era normal să facă. Ci a continuat să creadă că fără a se pune in curent cu progresele sumei de aiurea, îi e dat să cârmuiască vecinie. Odată această credință stabilită, partidul liberal și-a perdut sărita. Ori-ce progres realizat fără ștampila lui, a fost socotit dacă nu un regres, cel puțin o zădărnicie. Trăind cu mintea in cercul strâmt al ideilor cari circulau cu cincizeci de ani in urmă, liberalii și-au închipuit că nu există nici un fel de evoluție , că aceea ce cugetau oamenii de la 48 e orizontul desăvirșit al gândirei omenești. Numai așa se explică, cum astăzi orice schimbare li se pare lor, copii ai stradei, o îngrozitoare revoluție; numai așa își are explicația faptul că cei mai staționari sunt dânșii, tocmai dânșii cari erau pentru vecinica mișcare înainte. Dar, dacă ar fi o simplă chestiune de convingere ! Insă nu, in neputința lor de a merge inainte, ei nu numai că ’și au falsificat judecata, dar au recurs la niște expedinețe nenorocite, la o păcătoasă școală de lingușiri la adresa Poporului, suveranul modern cel mai despotic din toți suveranii ce au domnit vre-odată-Au coborît nivelul moral atât de jos in politică și sau pogorât ei înșiși atât de jos, incât, dacă le asculți discursurile, dacă le cetești gazetele, te sperii ! A ceea ce Raoul Frary descrie un Manuel du démagogue, e palid față cu ceea ce e liberalul din țara Românească. Tot ce trebue isgonit din mintea masselor, ei caută să le infiltreze; pasiunile cele mai meschine ei le nutresc; ideile cele mai false tot ei le incurajază ! Pas de le vorbește de cinste, de opunere la un curent bolnav ! Ei îți răspund pe dată, fără drum de sfială: «ești un ciocoiu, vrei să puni poporul sub tutelă, ești un strigoiu !» îndată ce nu faci ca ei, îndată ce nu te coborî la nivelul cel mai coborât, in joc să nalți pe cei crescuți jos, până la tine am mai înarmat in luptă pentru traiu, intelectualicește ești un mizerabil, un sugător de sudoarea poporului, un căpcăun politic. Desigur, Max Nordau trebue să fie mai afurisit decât noi. Când cugetătorul german spune: «Reformatorii și martirii se coboară câte o dată in mulțime,dar numai pentru a o converti,pentru a-i arăta păcatele,pentru a o desbăra de năravurile ei, nici o dată spre a o linguși, spre a o înrădăcina mai tare in greșale prin vorbe dulci, care-i plac atât de mult», are o dreptate perfectă. Dar... asta nu face nici doue parale pentru un colectivism care se respectă.»Ei au recurs la expediente plscătoase, ei s’au degradat intr’atâta, incât astăzî le e cu neputință se părăsească această cale. Aceasta e situația morală a partidului liberal de la noi. De aceea, noi strigoii, noi reacționarii avem o singură mângâiere: aceea că grăbim—iarăși o citațiune—să facem, cum zice Bluntschk, ca politica teoretică să crească nn însemnătate, nelăsând totul pe seama politicei practice. Aceasta e hotărîrea noastră. Și in fața lipsei de cinste și de seriozitate a partidei liberale, noi vom opune vecinie un sistem clar de guvernământ, menit a face mai mult bine decât un milion de judecăți de ale ideologilor sau nemăsuraților ambițioși. TELEGRAME Serviciul Agenției Române AUSTRO-UNGARIA din Viena, 11 Iunie. — Marele Duce PeNikolaievitch și marea Ducesă au trecut prin Viena mergând la Franzensbad spre a face o vizită Princesei de Montenegro. — De acolo vor merge in Rusia. 11 Iunie.—«Politische Correspondenz» constată că in România guvernul câștigă din zi in zi, și in forță și iu partizani. Conservatorii-disidenți mai toți s’au apropiat de el, atrași de respectul pe care cabinetul il are pentru tradițiunile conservatoare și de forța cu care țara se pronunță in favoarea regimului actual, dovadă întrunirile politice ținute la Craiova, unde declarațiunile conservatoare ale d-lui Carp au fost vin aplaudate. Iar ceea ce privește pe liberali, ziarul spune că unirea lor i- a fost vătămătoare, iar pe de altă parte se slăbesc pe fiecare zi; ei au suferit înfrângeri foarte simțitoare, intre altele in alegerile pentru Camerile de Comerț. Budapesta, 11 Iuniti. — «Comisiunea delegațiunei Ungare».—Contele Kalnoky, vorbind despre Bulgaria, a combătut ideia că un mare resbel este inevitabil, dar a spus că nu o chestiune la care toate puterile sunt streine, cu cât pericolul este mai mare cu atâta mai mult trebue să se ia precauțiune. Cât despre atitudinea dușmană a unui ziar din Berlin față cu Ungaria, ministrul spune că ea a fost desaprobată de toată lumea și de guvernul german. Ungurii pot merge la Berlin, ei vor fi primiți cu simpatie. Comisiunea a dat un vot de încredere in favoarea Contelui Kalnoky. Comisiunea de marină a delegațiunei ungare, amiralul Sterneck a declarat că, in urma invitațiunei făcute de împăratul Wilhelm, escadra austriacă va merge in apele germane.Praful de pușcă fără fum va fi introdus in marină pentru pușcile cu repetiție, dar că nu se poate incă întrebuința pentru artilerie. Amiralul Sterneck a arătat in fine in ce măsură și la ce epocă se va mări flotila pe Dunăre. GERMANIA Hamburg, 11 Iunie. — Ziarul «Hamburger Nachrichten» consideră ca falsă știrea despre o circulară pe care guvernul german ar fi trimes-o agenților săi pentru a constata caracterul privat al declarațiunelor Principelui de Bismarck cu ocasiunea diferitelor wevărî; e imposibil ca guvernul interunui mare imperiu să fi crezut necesar de a înștiința pe representanții sei care este situațiunea d-lui de Bismark care este in adevăr o perioadă privată. ITALIA Roma, 11 Iunie.—«11 Capitan Fracassa» face să reiasă din discursul contelui Kalnoky, că el nu pretinde Serbiei să aibă o atitudine ostilă față cu Rusia, din contra el dorește ca relațiunele intre cele două țări să fie cât se poate de bine, dar el cere, cu drept cuvânt, ca această atitudine să fie amicală și față cu Austro-Ungaria. SERBIA Belgrad, 11 Iunie. — Guvernul Sârb a adresat o notă d-lui Simkca, ministrul său la Viena, cu ordin de a o comunica contelui Kalnoky. Guvernul din Belgrad exprimă o mare supărare de declarațiunile ministrului și declară că ultimele măsuri economice luate de Serbia au avut de țintă ameliorarea finanțelor regatului, și că nu trebuesc luate ca o manifestație de ostilitate față cu Austro-Ungaria. Nota blamează foarte aspru atitudinea presei sârbe, și declară că guvernul din Belgrad va păstra cu credință o amiciție francă pentru Monarhiile Austro-ungară, cu toate declarațiunele Contelui Kalnoky și măsurile de resbunare ce a luat, precum acea relativă la porci. Nota adaugă : «Nu putem recunoaște că am fi făcut ceva, cu știință sau fără știință, care să fie de natură a compromite reciprocitatea de amiciție». Finile bunului simț. Când atâta nu-i de ajuns, atunci se face și câte o chestiune personală, se strigă, se chinuește fără milă nenorocitul pupitru, după sistemul Pallade sau Pupitrul sângerând. Firește că acesta este un curent de ordine al colectiviștilor, să nu lase să se facă nimica, pentru ca apoi să se poată bîrfi cu succes inpotriva «neactivitățeî majorităței.» Ori chiar, pe când se discuta legea magistraturei, a apărut la Senat d. Palade, leaderul de cașcaval al colectiviștilor. De ce vreo trei târcoale, greoaie târcoale, printre senatori, și apoi apropiindu-se de d. Fleva ’i zise cu un aer de observație, (sermanul Fleva, ce vremuri ai ajuns!): — Dar bine, dv. nu faceți nimica aici? Cum se poate să lăsați să treacă trei articole dintr’o lege, fără să luați cuvântul și să propuneți amendamente. Asta a curat scandal! (Jupan ar fi adăugat și imoral). Uimilit, d. Fleva răspunse : — Lasă, acum n’am fost preparați, dar de aci incolo o să ne pregătim amendamentele de acasă, și atuncî n ’o să mai meargă așa strună!.. Dialogul e autentic. El zugrăvește de minune pe oameni și intențiile cinstite ce au serioși și solidî bărbați ! Serioasă politică, intr’o vreme in care procedeurile școalei vechi sunt condamnate de toată lumea. Dar, asta’i privește. Noi îi putem asigura numai de un lucru: este că degeaba le va fi truda, căci majoritatea, dispusă să lucreze, nu a putea fi oprită in loc de aceste șicane meschine, rezultate ale unei păcătoșenii sufletești fără de margini. Fără a călca libertatea cuvântului și fără a se transforma in mameluci colectiviști, cei dornici de muncă vor ști să treacă peste aceste piedici copilărești, nedemne și ridicule. Le putem da și zapis la mână despre asta, cină, iscându-se gelosie intre dânșii, pentru astă fericită plăpumărie, se știe ca s'au sfâșiat și înjurat in public, intre dânșii nn tocmai ca țiganii la șatră, iar cei mititei erau pe rând espuși la orele și persecuțiile lor. «Această stare de lucruri a durat până ce au picat, in cele din urmă, tumba cu toții la braț, făcându-se apoi loc conservatorilor. Odată picați, in loc să se corige, făcând astfel să se spele urmele rușinoase ale unui trecut detestabil, din potrivă, aceeași școală. «Și dacă azi nu ’și disput plapuma, ’și disput gloria de preponderență, așa că au devenit niște adevărați bufoni de bâlci. Se adun la un loc, spre a decide ce trebue de făcut, pentru a menține cel puțin numele unui partid de la care au beneficiat 12 ani moralicește ca si materialicește, și in loc de decisiuni serioase, ies cu toții incăerați de perl fată ce fac și cum lucrează liberalii la Brăila ! .Se înțelege ! Le vine greu, acestor domnișori să cheltuiască aceea ce au agonisit prin politică, le vine greu să facă sacrificii, căci sunt grași acum, și o dată îngrășați fără muncă, li se pare că de ar face a 11—fel, vor muri de dambla 1 «Toți cari aujazi averi,— escepție de Giani, Cavadia și incă 2—3, bineînțeles șefi, s’au pricopsit prin tolerența partidului liberal și azi, in loc să fie recunoscători, făcând la rândul lor sacrificii pentru partid, din potrivă, nu numai trândăvesc, speculând aceea ce au gheșeftuit, dar chiar unii au și aerul de a acuza pe fostul guvern, că unuia i î a dat mai mult decât altuia, judecând apoi pe cei mici, cari au fost in toată plenitudinea cuvântului onești, că de ce nu luptă cu mai mult zel. Ce mișei !le ignobili ! Apoi bine d-lor Campiniu, Berceanu, Ionescu, Bassarabianu, Zamfirescu, etc. nu 'mi puteți spune cam de ce posițiune materială ne bucurați d-voastră ăștia mai înainte de venirea lui Ion Brătianu la putere ? Am dori să știm ce zice Voința de această măgulitoare descriere pe care un ziar național-liberal o face despre naționalii-liberali! Ni atragem cu deosebire atențiunea asupra rîndurilor ce am subliniat. TRUDA ZADARNICA Pe semne că colectiviștii de la Cameră au cam obosit, și de aceea a venit rîndul celor de la Senat ca să se agite cu furie, in scop de a zădărnici orice lucrare. De aceea asistăm de vre-o câte-va zile la tot soiul de scandaluri, ce se petrec in Maturul Corp sub conducerea d-lui Petru Grădișteanu și a inevitabilului d. Fleva sau Omulscandal. Sistemul e tot cel de la Cameră: la cea mai mică chestiune se cere cuvîntul de o sută de ori; se caută a se face toate digresiunile cu putință; se ridică o mie și una de incidente, de chestiuni prealabile, de regulament, asupra punerei votului, in sfîrșit se abuzează de elasticul regulament până dincolo de mar Colectiviștii iarial_____ Drapelul Național, organ național liberal din Brăila, pe care Voința îl numea până aci «valorosul nostru confrate», și din care reproducea știri, descrie pe fruntașii colectiviști din acel oraș cu niște culori foarte reale. Ne facem o deosebită plăcere de a reproduce, in hatârul Voinței, un pasaj din articolul de fond al ultimului număr din Drapelul Național. Cel puțin, nu ni se va zice că-i zugrăvim noi. Drapelul Național trebue să știe ceva. Iată : «Că acei cari și-au dat titlul de șefi ai partidului liberal din localitate, sunt cu totul lipsiți de bun simț și corectitudine, este de notorietate publică. «Cât timp ilustrul Ion Brătianu deținea puterea, zilnic era asaltat de către cei din Brăila, pentru a-i solicita favoruri, nici cum in interesul orașului, ci pentru a i se plânge că unul trage plapuma spre sine mai mult decât altul; iar bietul bătrân, neștiind cum să—împace mai bine, ’î chiăma la buget pe rând ca la moară, din care pri Armata Austro-Ungară Sporire neînsemnată. — Armata Austro Ungară in comparație cu armatele celorl’alte mari puteri.—Lacunele armatei Austro-Ungare. — Ce-ar fi in timp de résboiu. Din Pesta vine știrea că ministrul de Résboiu a confirmat in comisia delegației maghiare sgomotele despre o proectată sporire a puterei armate pe timp de pace in Austro-Ungaria. Insă, după cum spun ziarele pestane, această sporire deocamdată e destul de neînsemnată. In special «Pester Lloyd» se arată cam nemulțămit cu ceea ce se proectează a se face in această direcție in Austro-Ungaria, când compară mai ales cu jertfele ce se fac de către celelalte mari puteri pentru armatele lor. Nicăeri, zice numitul ziar nu există o mai mare disproporție intre ar-