Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)

1890-11-01 / nr. 285

ANUL XI No. 285 ABONAMENTELE In toata țara, pe an . . .. pe 6 luni . „ pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. 40 lei 20 „­10 „ 60 „ Abonam­en­tele se priimesc la Administrație TIMPUL I BN EXEMPLAR 10 BANI . MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și EDIȚIA A DOUA—JOI 1 NOEMBRE 1890. 1—iliMici—Hii in 1.......... I IliH­R COTIDIAN f‘V ■ ? ‘ Istrația: Calea Victori­ei, No. 54. ANUNCIURI SI INSERTII Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III...................1.50 „ * .. II . ... 2.50 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC SCANDALUL Intre multe legende de care colectiviștii au știut să se încon­joare in lumea mahalalelor, este și acela că dînșii când vor, știu să facă oposiție, o opoziție­­ vio­lentă, împănată cu semințe de scandal și care are de rezultat căderea guvernului. Nu o­ dată, nu de două ori am auzit că «agitator ca Nicolae Eleva nu s’a mai văzut; când se pune el, adună mahalalele și chiar lui Vodă îi e teamă de el.» Noi nu tăgăduim că colecti­viștii sunt oameni de stradă nici că se pot găsi și azi oameni carî să alcătuiască cete gata a urma pe orî­ce Cleone care le-ar făgădui munți de pilaf și le-ar da rîuri de vin; nu, aceasta n’o tăgăduim. Aceea ce insă credem cu tot dinadinsul, este că nu orî-ce mijloace convin ori­cărui timp. A fost, poate, o vreme când cel d’anteia inflăcărat sau des­­creerat putea să-și organizeze bande cu care să năvălească a­­supra orașelor ca in vremea za­verei ; azi insă, țara și-a dat o organizație și această organiza­ție, Statul, nu se poate teme in fața unor cete de desmeticî. Trăim in vremea parlamenta­rismului, când puterea rezidă in sufragiile celor cu drepturi ce­tățenești, iar nu in ghioaga des­peraților, nu in pumnul celui­­ t’ânteia malfatore. Prin urmare, putem fi liniștiți, cât timp ceta­tea are o gardă, legile și Consti­tuția ei, pe care nimeni nu le calcă nepedepsit. Chiar roți dacă am face, chiar dacă am avea pe conștiință păcate ca acelea ale unui guvern colectivist, tot nu­mai de acestea ne-am­ teme, iar nu de bande, cu ori­câtă furie ar fi ele organizate. Cetățenii pot dar să dea­mn lă­turi această gogoriță a forței de ciomag a colectiviștilor. Și mai avem o mângâere : este că trăim intr'o vreme in care avem niște cetățeni luminați, cari își dau seama de însemnătatea votului și care cunosc indestul partidele noastre. Ei bine, pe cât timp acești ce­tățeni au văzut pe colectiviști la lucru, pe cât timp ei î i ascultă incă și astă­zî cât de seci sunt de idei și câtă perversitate au­ in judecata lor, cine se va găsi să-î urmeze? Când discursurile Stoi­­ceștilor vorbesc de ciocoi iar ale lui Fleva de caii primăriei, care oameni serioși și conștiincioși nu pofnesc mai lesne de ris, de­cât să se formeze in ceată spre a secunda pe acești șarlatani de iarmaroc ? Vremile de odinioară au dis­părut. Cu trei palavre ingenioase sau spumante nu se mai poate vișc­a nimeni. O fi fost deci bun sistemul scandalului in epoca șar­latanilor, dar azi, când judecata își are rolul ei, acest sistem e și condamnabil și mai cu seamă ridicol. Ar fi deci timpul ca acești gro­zavi colectiviști să -și dea seama in ce vreme trăesc și să nu mai trăiască pe o legendă care nu mai are, nu mai poate avea, nici un efect in ziua de azi. TELEGRAME Serviciu Agenției Rom­âne Bulgaria Sofia, si Noembre. — Principele a făcut o visită Sinodului cu acelaș ce­remonial cu care fusese primit și Si­nodul la palat. Această recepțiune precum și dis­cursul Principelui au­ făcut o bună im­­presiune in toată țara. Iată textul respunsului Principelui la deputațiunea Sobraniei care i-a pre­­sentat adresa: «Am ascultat cu o deosebită satis­facțiune respunsul representațiunei na­ționale la discursul tronului și mă simt fericit să exprim adunărei mul­țumirile mele. Sunteți chemați să lu­crați împreună cu guvernul meu la reglementarea și consolidarea țarei. Sunt convins că silințele d-v stră ne vor ajuta să atingem scopul urmărit, veți fi călăuziți de aceleași sentimente de patriotism și devotament către tron și către patrie. Urându-va deplin suc­ces in silințele d­v., vă rog să fiți, pe lângă adunarea națională, interpreții convingerei noastre nestrămutate că lucrând in comun acord și cu tărie vom­ ajunge să vedem realizându-se legitimele noastre aspirațiuni. Englezez­a Londra, 11 Noembre.— «Banc de la Reine» a respins cererea Elveț­­ei pen­tru estradarea lui Gaslioni. Curtea a admis că omorul lui Rossi s’a intam­­plat in urma unei resculuri politice. Castroni va fi pus in libertate.­­ Un tren de mărfuri și expresul care transporta de la Londra la Ply­mouth pe călătorii sosiți din Africa orientală, s-au­­ ciocnit azi dimineață lângă Taunton. 10 persoane au murit, altele 8 sunt mai mult sau mai puțin greu rănite ; vnteiul vagon aprinzân­­du-se 6 persoane au fost arse. — lată un resumat mai exact a dis­cursului lordului Salisbury de la ban­chetul dat de lord-mairul : «Toate in­diciile sunt in favoarea păcei care in toate cazurile este asigurată cel puțin pentru un an; visita lui Tzarevici in Indii unde va fi oaspete Reginei și a guvernului indian e un bun semn. Lord Salisbury constată izolarea O­­landei in chestiunea abolițiunei scla­viei; el zice că Anglia va găsi mijloc să înlăture dificultățile care amenință cea mai nobilă întreprindere, desfiin­țarea totală a negoțului de sclavi. Lord Salisbury speră că negocierele cu Italia pentru delimitările din Africa vor ajunge in scurt timp la un resul­­tat satisfăcător ; negocierele cu Portu­galia nu dau foc la nici o grije se­rioasă, mai cu seamă că s-a stabilit un acord provisoriu pe 6 luni de zile. Victoria democraților in Statele­ Unite e cel puțin o protesta e contra poli­ticei vamale. Anglia nu poate să în­trebuințeze represalii de­oare­ce tari­ful sau e fixat la limită Vorbind de conflictul dintre capital și muncă, lord Salisbury a combătut ideea de a se pune o restricțiune le­gislativă duratei muncei. PROIECTUL DE LEGE pentru ÎNFIINȚAREA jandarmeriei Am spus că d. General Manu mi­nistrul de Interne, lucrează la un proiect de lege pentru înființarea jan­darmeriei pe care-1 va presenta cor­purilor legiuitoare și care va veni in discuțiune îndată dupe organisarea administrativă pe circumscripție. Necesitatea unei jandarmerii rurale era simțită de mult. Actuala stare de lucruri in ce pri­vește poliția rurală, paza avutului să­tenilor cu vătășeii primitivi fără nici o organisare, deveniseră intolerabile căci, populațiunea rurală era lăsată la bunul plac al rău­făcătorilor de tot soiul. Nenumărate crime, jăfuiri la drumul mare, prădări de sate întregi, incendiări ce se petrec pe fie­care zi in comunele rurale din întreaga țară, toate acestea când sar aduna la un loc ar forma un tablou statistic îns­păimântător. Prin înființarea jandarmeriei, cred a nu mai avea nevoe să o spun, se pune capăt acestor rele. Proectul de lege pentru înființarea jandarmeriei fiind aproape terminat, cred def mare interes, să arăt ce princi­pii au predominat la alcătuirea aces­tei legi. Jandarmeria va avea de bază o or­ganisare rurală. Ir fir» "ar.«r județ se înființează un corp aparte de jandar­merie sub comanda unui căpitan. Cor­pul jandarmeriei fie­cărui județ va fi distribuit dupe nouăle circumscripții administrative prevăzute in proectul de organisare administrativă și care precum se știe, va veni in prima linie, in discuția Corpurilor legiuitoare. Ast­fel fie­care circumscripție va a­­­vea un număr de jandarmi călări și pedeștrii proporțional cu numărul co­­munelor din fie­care plasă. Reședința fie­cărui plăși va forma o stațiune d­e jandarmerie iar mai multe stațiuni vor forma un pluton sub comanda unui ofițer. Efectivul trupelor de jandarmi pe plăși va fi ast­fel repartizat: Pentru plășile cu câte 2, 3 și 4 co­mune vor fi minimum 4 jandarmi; pentru plășile cu 5 și 6 comune câte 5 jandarmi; pentru cele cu 7 și 8 co­mune câte 7 jandarmi și in fine cele cu câte 9 și 10 comune vor avea câte 7 jandarmi minimum. In 13 județe cari au fie­care mai mult de 100 de comune, personalul ofi­țeresc se va compune dintr-un căpitan, un sub-locotenent cassier și cu îmbră­cămintea, un locotenent plutonier și cinci sub-locotenenți plutonieri. In cele­lalte 19 județe cari au câte mai puțin de 100 de comune fie­care, va fi un sub-locotenent mai puțin. Solda ofițerilor va fi mai mare de­cât a ofițerilor din cele­lalte cadre ale armatei și li se va acorda și o diurnă de 2 lei pe zi pentru plata unei or­donanțe ce nu poate fi in nici un caz din trupa jandarmilor. Solda fie­cărui jandarm va fi ceva mai mult de 60 de lei lunar și ei nu vor fi recrutați de­cât dintre foștii militari cu cele mai bune foi perso­nale. Precum se vede, ast­fel se iea toate măsurile pentru ca jandarmeria atât prin modul de plată cât și prin sis­temul recrutarea să fie compusă din oamenii cei mai destoinici, cu purtări bune și cinstiți. Personalul superior al jandarmeriei se va compune probabil dintr un lo­­cotenent-colonel cu titlul de inspector al jandarmeriei și cu reședința in Bu­curești și un maior, ajutor-inspector cu reședința in Iași. După calculele făcute ar rezulta că numărul total a jandarmilor rurali n’ar trece peste cifra de 2500 de oa­meni in toată țara afară de jandarmii atașați la reședințele­­ fie­cărui corp cari ar fi de vre-o 350. Corpul ofițe­resc s’ar compune apoi din 135 de ofițeri. Se crede că cheltuiala totală a in­­treținerei acestei jandarmerii n’ar trece peste suma de două milioane ce s’ar repartiza intre Stat și județe, revenind Statului plata corpului ofițeresc, iar județelor plata și întreținerea tru­pelor. La chelt­uelele ce revin in sarcina județelor ar trebui să contribue, intr’o proporție raționabilă și relativ cu mij­loacele lor, și comunele rurale. Acestea sunt in trăsături generale bazele proectului de lege pentru în­ființarea jandarmeriei. La desăvârșita lui alcătuire promi­tem să fim cei d’anteiu a împărtăși cetitorilor acest însemnat proect de lege. An­ «I tot. „ROMANUL" si ALEGERILE ROMUNALE RomÂnul de ieri se ocupă de ces­­siunea marelor lucrări ce ar trebui să le intreprinză municipalitatea Capitalei. Vorbind apoi de aducerea Argeșului in Dâmbovița și de facerea unui mare riu navigabil care ar aduce vasele Dună­rei in­ Capitală, el adaogă: Pe când pierdusem orî­ ce speranță intr’o îndreptare, mare ne-a fost mul­țumirea ei, auzind in discursul d-lui Pake-Protopopescu, ținut la Ateneul vechili, promisiunea făcută intr’un mod solemnei, că consiliul actual co­munal se gândește la canalisarea Dâm­­­boviței pe un picior așa cum o pre­văzusem și o dorisem noi. Am declarat in atâtea rânduri că nu facem politică din alegerile consilie­­lor comunale, că puțin ne pasă cine se va alege, destul să fie oameni care vor lucra numai pentru binele și prosperitatea comunei. Când insă ni se face asemenea promisiuni și când avem convingerea că ele se vor în­deplini, nu putem de­cât să felicităm pe acei cari iau asemenea angaja­mente. Toata lumea recunoaște cu noi ca actualul consiliu comunal a făcut in scurt timp îmbunătățiri colosale. Pe când alte consilii căutau să paveze și să facă trotuare in ulițele din centru pentru a-și atrage lauda bogaților și cocona­­șilor, consiliul comunal de azi a stră­bătut toate ulițele cele mai depărtate, le-a pavat, a instituit trotuare pe ele, a ridicat fântâni și a îndestulat cu apă toate colțurile Capitalei. Dacă a venit și cu această idee, noi îi suntem recunoscatori pentru a­­ceasta. TRAMWAY ELECTRIC Am vorbit acum câte­va zile des­pre n­oile linii de tramway ce sunt a se inființa in capitală și am spus că in tot lungul Bulevardelor vor circula tramwas electric. Suntem in posițiune­a da amă­nunte interesante in privința siste­mului ce se va întrebuința la a­­­ceste tramways. Sunt două sisteme de aplicat la tramwayuri: acel aerian și acel subteran care s’a și adoptat ca cel mai bun. Intr’un canal de 30 de c. m. in­­nălțime se afla așezate lateral și fi­xate in pereții canalului prin ma­terii roai conducătoare de electrici­tate, două bare de aramă care re­presintă cei două poli electrici. A­­ceste două bare de aramă sunt puse in contact una cu alta printr’o navigelă care trece printr’o deschizătură, ce va trebui tot­dea­una să fie deschisă, a canalului, și se pune in contact cu o mașină dynamo ce se află sub vagon, intre toate. Electricitatea este furnisată de o centrală electrică așezată la Cotro­­ceni, trece prin cele două bare de aramă, apoi in navicelă de unde trece in dynamo de sub­ vagon și îl pune ast­fel in mișcare. Sistemul cel mai bun este acela al casei Siemens - Halske din Viena. Cu acest sistem este cu neputință să se întâmple vre­ un accident re­gretabil. Vagoanele care pot atinge iuțeala chiar de 15 kilometrii pe oră, se pot oferi in ori­ce moment pentru a lua sau coborî pasageri. Tramwayul electric va circula tot lungul Bulevardelor, de la Cotroceni până la Obor. Lucrările de instalație nu vor în­cepe de­cât la primă­vară și socie­tatea olando-belgiană e însărcinată să facă și tramways electric prin același contract încheiat pentru cele­­l­alte linii m­oi de tramway. Aliator. ALEGERILE COMUNALE Iași Colectiviștii care până mai ieri trâm­bițau că vor avea o majoritate sdro­­bitoare la colegiul l­iu, au început a se cam ingriji in urma intrunirea de Sâmbătă seara, care n’a reușit de loc. Neputând acuza direct administrația, dare nici nu-i bagă in seamă, insinu­­iază, că cetățenii care au tulburat în­trunirea lor, au fost membrii de ai partidului radical trimiși de poliție. Nu noi vom lua apărarea radicalilor; suntem siguri că colectiviștii vor fi puși la locul lor de către acei cari sunt ca­lomniați. Ținem insă a restabili ade­vărul , ce e drept, au fost și cățî­va membrii de ai partidului d-lui Panu printre acei ce nu puteau suferi min­ciunele fraților liberali, insă vr’o 30 — 40 au fost cetățeni, cari nu sunt în­rolați in nici-o formațiune politică. * Ziarul d-lui Gheorghian in numărul său de Duminică, trage o sdravănă să­­puneală disidenților, care ș­i au permis de a spune pe la întruniri că guvernul d-lui Ion Brătianu a făcut nelegiuiri. Nici colectiviștii nu sunt mai bine tra­tați de Drapelul, care le spune verde că alianța lor cu disidenții, in chipul cum s'a făcut, e o rușine pentru den­­șii. In urma aparițiunei acelui articol, care se crede a fi inspirat de Coco Dimitrescu, dușmanul de moarte al disidenților, o ruptură in lagărul co­­lectivisto-disident e iminentă. Câți­va colectiviști cu­pond in partid, pe lângă că au­ refuzat de a mai contribui,­după­­ cum a fost tocmeala, dar au și decla­rat că se desinteresează de actualele alegeri. Se crede că lista colegiului 1 va fi intru­cât­va modificată pentru a da satisfacțiune colectiviștilor, doară cu chipul acesta vor maî deschide punga. * Azi s’aîi împărțit aleul'v.'ir­in!’ o.suc­­cintă dare de­­ seamă • de situația casei comunale pe timp de 4 ani, adică de la 1886—88 și de la această dată pînă in present. In această dare, de seamă d. Pogor demonstrează până la evidență starea nenorocită in care se afla casa

Next