Timpul, mai 1891 (nr. 97-120)

1891-05-24 / nr. 115

. Atâta se știe însă că, puțin după aceea Papa a primit o telegramă în care să spunea că venise timpul să părăsească Roma , in Fran­ța totul era gata. Din cuvânt în cuvânt telegrama zicea: Faites vite, car tout est preț. Leon XIII a răspuns însă că trebuia să întrebe mai întâiu colegiul cardinalilor. El nu era atunci de părere să părăsească Roma și lucrurile au rămas așa. Guvernul francez pregătise dilema ur­mătoare : Dacă fuga papei ar fi isbutit și el și-ar fi căutat refugiul în Franța, chhes­tia romană ar fi eșit iar la iveală și ar fi făcut necesară o intervenire a puterilor. Dacă însă guvernul italian ar fi cătat să împedice fuga lui Leon XIII, aceasta ar fi dovedit că papa era în adevăr un prizo­­nier în Vatican și că avea nevoie de pro­tecția puterilor. Intr’un caz ca și în cel­lalt războiul ar fi fost inevitabil și Italia neputând invoca în acest caz tratatul de alianță, s’ar fi găsit singură în fața Fran­ciei. Acest plan n’a isbutit. D. Crispi își termină apoi articolul zi­­cănd că el nu urăște pe francezii cari sunt cu cugetul curat, iar pentru Italia nu do­rește alt­ceva de­cât să poată contribui în pace, dimpreună cu cele­l­alte puteri, la progresul civilizației. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observatiunile Casei A. Menu et C­une, opticiani, Calea Victoriei 88, pe ziua de 23 Mai. . Marți, 21 Mai, ziua sânților împărați Constantin și Elena, hramul sântei Mi­tropolii, M. S. Regele­­i A. S. R. Prin­cipele Ferdinand au mers, la orele 10 dimineața, spre a asista la sânta liturgie. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală, după ce au fost întâmpinate la sosire de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconju­­de înaltul cler, au­ ascultat slujba reli­gioasă la care au asistat d. Lascar Ca­­targi, ministru de interne, mai mulți prea­sânți episcopi, precum și un numeros public. După serviciul divin, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală merseră în apartamen­tul I. P. S. S Mitropolitul Primat, unde bine-voită a se întreține cu membrii în­­naltului cler și alte persoane presinte , iar la orele 11 și jum. S’au întors la Palat. * sec -X­M. S. Regele a primit din partea A. S. R. Principelui Regent al Bavariei o scrisoare prin care­­ notifică căsătoria A. S. R. Principele Alfons de Bavaria cu A. S. R. Principesa Luiza de Orleans, fiica A. A. L. L. R. R. Ducele și Duce­sei d’Alençon.* * * Citim în­­ Indépendance Roumaine : Curtea palatului a fost era din nou tea­trul unui incident comic. Cititorii își aduc aminte că mai deu­năzi un ofițer intră în vestibulul palatu­lui și se pregătea să urce scările care conduce la apartamentul M. S. Regelui, pe care trebuia să le inspecteze, zicea el. Nenorocitul ofițer era nebun. Era, un caz analog s’a întâmplat. Un israelit, a­­nume Șapira, vroia cu forța să intre la Regele pentru ca să-i remită două peti­­țiuni. Cu mare greutate putu fi astâmpărat bietul Șapira, și văzură toți că aveau în fata un nebun. A fost condus la secția 6, și de acolo transportat la Mărcuța. * * * La finele acestei săptămâni, d. jude­cător de instrucție Catargiu își va da ordonanța în afacerea Meschin. * * * La congresul de chirurgie care se va ține în cursul Lunei viitoare la Paris, cor­pul nostru medical va fi reprezintat prin d-nii doctori Severeanu și Demosteni. * * * Fotoliul ministerului public va fi ocu­pat în prima sesiune a curței cu jurați din Ilfov de d. procuror Fratostisceanu. * * * Membrii clubului constituțional se în­trunesc lunea viitoare pentru a lua în discuțiune statutele clubului. *­­*­ * Camera de comerciu se întrunește în sala asta pentru a cerceta un proiect de regulament relativ la aplicarea legei a­supra comerciului ambulant. * * * Cu începere de la 1 Iulie, fântâna lu­minoasă din Cișmegiu va funcționa în toate sălile. * *je * Miezul nopții . . +17,2­7 ore dimineața.....................+19, Amiazi....................................+25, înălțimea barometrică. . . 751. Starea cerului­ noi. STREINATATE Toți evreii din Kiev se duc în Pales­tina unde o societate engleză, sub pre­­ședința filantropului englez Olifant, le dă case și pământ gratis. * * Noul greve. Marți seara s’a întrunit la Bursa mun­cii din Paris, corporațiunea lucrătorilor coafori. Convocarea a avut de obiect să se obțină de la patroni, închiderea prăvălii­lor la 9 ore seara și suprimarea bacși­șurilor, care să fie înlocuite printr’un sa­lar fix de 7 lei pe zi minimum. La întrunirea aceasta s’a citit lista ca­selor care nu au acceptat programul re­vendicărilor. Amploiații acestor case vor fi invitați să se pună imediat în grevă. Cele mai multe case de pe malul stîng al Senei au aderat la cele două reforme propuse. Patronii din cuartierele cele mari, de pe malul drept, din potrivă, s’ar fi arătând cu totul recalcitranți. Mult mai liniștiți și mai puțin ame­nințători, chelnerii de cafenele și birturi au ținut era. Mercuri, tot la Bursă o în­trunire pentru a obține de la patroni li­bertatea d’a purta barbă și mustăți. * if­­k­­ * % Se asigură că împăratul Germaniei are intențiunea să dea bustul său în mar­moră d lui Herriette, ambasadorul Fran­ciei la Berlin, ca amintire despre amba­sada sa cum și pentru a’l onora în chip deosebit. Sunt până acum trei busturi d’ale împăratului sculptate de diferiți ar­tiști. D. Herriette, zice la Paix, nu va avea decât dificultatea alegere!. * * * Se vestise că Tuda Suțu, atentatorul la viața țareviciului ar fi murit în urma rănei primite din partea prințului George al Greciei. Știrea nu era adevărată. Se anunță acum din partea ambasadelor ja­poneze că atentatorul a fost judecat și condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră pedeapsă ce se putea aplica în acest caz după legile japoneze. * * * Vossische Zeitung publică o știre de mare importanță pe care o primește din Paris. Se zice adică, că în noul tratat de a­­lianță întreită, d. di Rudini cere să se intercaleze un articol care să dea dreptul Italiei să ceară intervenirea puterilor a­­liate în cazul când Franța ar încerca să ocupe alte teritorii pe țărmii mărei Me­­diterane. UN ULTIM CURENT Sfîrșit de convorbire. — M’am plictisit cu viața asta; am de gând să părăsesc pământul... —■ Trei să te sinucizi? — Nu­ am să călătoresc pe apă. Moș­ Neagu Din Iași (De la corespondentul nostru) Iași 31 Mal De­și suntem în ajunul alegerilor comu­nale, totuși nu e nimic hotărît în privința atitudinei­ diverselor grupări din localitate. Patronii Ligei­ Langa își dau toată oste­neala pentru a menține înjghebarea, alcă­tuită la alegerile generale și pentru cele comunale. De astă dată însă colectiviștii fac pre­­tențiuni exorbitante și aceasta pentru a mo­tiva ruperea lor de Conservatori și disi­denți, lucru ce li se pretinde de comitetul central din București sub pedeapsa de a fi excomunicați. Să nu credeți însă că toți colectiviștii vor să as­culte de ordinele pri­mite de la centru. Mulți ba chiar foarte mulți (în raport cu numărul mebrilor din club) sunt contra ori­cărei rupturi cu gu­vernamentalii, sperând a se căpătui cu ceva. Din cauza acestei neînțelegeri chiar între membrii clubului liberal-național, se poate prevede o nouă sciziune. Junimiștii despre cari se credea că vor conlucra cu radicalii, în urma unei înțele­geri prealabile avută cu șeful lor d. P. P. Carp, au luat decisiunea de a se abține. Din toate grupurile oposiționiste, numai radicalii sunt deciși a lupta în aceste ale­geri. Așa fiind lucrurile, succesul Ligei- Langa e mai mult de­cât sigur. Nu e însă mai puțin adevărat, că nici în senul ligel nu domnește o perfectă armonie. Locul de primar e disputat de două personalități in­fluente din ligă, de d. Aslan și Langa. Nu se poate ști încă cine va învinge; totul depinde de modul cum vor fi alcătuite listele de candidați. * * * • Luni la orele 2 p. m. a avut loc ser­barea pentru punerea pietrii fundamentale la s­eminarul ce se clădește în strada Lo­­zons­­chi. Au asistat d. General Fior­escu, preșidentul Consiliului, d. Olănescu minis­ TIMPUL 24­ MAs­ orul lucrărilor publice și d. G. D. Theodo­­rescu ministrul Cultelor. Au luat parte la această festivitate toți membrii corpului di­dactic, elevii diferitelor școli et­­­­t * * Mâine va veni din nou înaintea Curții de apel Sect. II procesul milioanelor, amâ­nat data precedentă, în comun acord, de părțile litigante. De astă dată se crede că această afacere se va isprăvi cel puțin îna­intea Curții de apel din localitate. * * * Știrea că d. Vasile Gheorghian ar fi fost chemat la București pentru a i se încredin­ța șefia partidului liberal din localitate, se acreditează din ce în ce mai mult. D-sa se află de 3 zile în Capitală. * * * Iată lista candidaților liberalilor uniți și a liberalilor conservatori pentru viitoarele alegeri comunale: Colegiul I Langa Constantin, Densușianu Aron, Za­­rifopolu Pavel, Lochman Anton, Râșcanu Aurel, Vizanti Andrei, Stoica Panait, Bol­­dur Epureanu Dimitrie, George Al. Scor­­țăscu, Botez Dimitrie avocat, Sculy L. doc­tor: Ivașcu I. Constantin, Konya S., Nanu Nicu avocat, Motăș Ioan, Zamfirescu Pan­dele, Colegiul al II-lea Aslan Ceaur, Negură Neculai, doctor, Macedon Constantin, Șișcanu Scarlat, Or­­nescu Ioan, Zira Constantin, Handoca Al., Velciu Al., Sachelarie Neculai, Costanda­­chi George, căpitan,­ Gheorghiu Al. Ata­­nasie, Mavrodi C. Alexandru, Botez N. George, Veluță Constantin, Butman Gheor­­ghe. Această listă circulă azi prin oraș, a­­flu însă că multe persoane puse pe această listă redusă de a primi așa pot cita pe d. Pandele Zamfirescu. Mai mult de cât si­gur ca lista va suferi o modificare. A. Un tren atacat de bandiți Am dat era vestea despre atacarea de către bandiți a unui tren ce mergea din Constantinopol spre granița bulgară. Iată ce citim în Neue Freie Presse care ne sosește azi asupra acestei întâmplări: Trei­zeci de bandiți au provocat o de­­raliare a trenului, scoțând mai multe șine. Pasagerii au fost parte jefuiți, parte făcuți prizonieri. Atacul s’a făcut la Cerkeskioi, pe linia Constantinopol-Adrianopol, la vr’o 41/2 ore distanță de capitală. Un călător, care s’a apărat împotriva bandiților, a fost greu rănit de un glonț. Un alt călător a fost liberat ca să aducă bani de răscumpărare pentru cinci pasa­geri prinși, membri ai unei companii de călătorie. Nu e temere pentru viața prizo­nierilor, de­oare­ce banii de răscumpărare se vor trimite. Trenul atacat a fost de­sigur cel ordi­nar cu trei clase, care comunică zilnic în­tre Constantinopol și Paris prin Viena. Așa numitul tren expres de Orient nu comunică de­cât de două ori pe săptă­mână. După planul de călătorie, trenul atacat avea să plece Duminecă seara la 8 ore și 15 minute din Constantinopol; sosirea la Cerkezskioi urma deci chiar la miezul nop­ții ; atunci s’a întâmplat clar atacul. * Asta­zi ni se mai comunică din Constan­tinopol prin telegraf următoarea știre în legătură cu cele pe cari le-am publicat erî: Bancherul Israel însoțit de d. E kardt dragoman al Ambasadei Germane, de dra­gomanul consulatului austro-ungar din A­­drianopol și de o escortă de 28 oameni, pentru a păzi răscumpărarea a plecat a­­seară din Adrianopol; el a sosit azi dimi­neață, la Kirkilisse unde s-au început nego­cierile cu tâlharii. Aceștia se arată foarte neîncrezători din cauza escortei și pun ca condițiune a liberării retragerea soldaților. Se speră că prizonierii vor fi puși în liber­tate joi. ÎNTÂMPLĂRILE zilei u­or sinucigaș.­In arestul secției 36, individul Angliei Constantin, un hoț cunos­cut de­­mult poliției, era seară a încercat să se sinucidă spănzurându-se Sergentul l-a surprins la timp și l-a scăpat, tăindu-I sfoara. Sinuciderea unui Senator.­­ D. Leo Aym­a, senator din Deux Sevres (Francia) s-a sinucis Duminica trecută în otelul său din strada Montigny în circumstanțe destul de misterioase. De­o­cam­dată se zicea că d. Aymé mu­rise de o boală de inimă, de care suferea de mai mult timp. Informațiunile din urmă însă nu lasă nici­­o îndoială în privința sinuciderei. In adevăr, un medic care fusese chemat în­dată ce s-a aflat despre sinuciderea aceasta, a declarat că a văzut zăcând pe pat, ca­davrul d-lui Léo Aymé, a cărui moarte trebuie atribuită spânzurărei. Aceasta hotărîre a d-lui Léo Aymé nu se poate explica, căci el se afla într’o si­tuație foarte frumoasă. D. Léo Aymé era în vărstă de 54 de ani; născut în arondLmentul Melle(Deux- Sèvres) își făcuse întreaga carieră în ma­gistratură. A ocupat postul de substitut de­­ procuror general pe lângă curtea din Poitiers și în cele din urmă devenise con­silier la aceeași curte. Era în această din urmă funcțiune când a fost ales senator. In virtutea legei asu­pra incompatibilității, el a fost nevoit să renunțe la magistratură. Consilier general de mai mult timp d. Léo Aymé devenise acum în urmă preșe­dinte al consiliului general din Deux-Sè­­vres. Era cavaler al Legiunei de onoare.­­ Averea­­ sa se compunea în mare parte din proprietăți situate în Celle arondis­­mentul Melle (Deux-Sèvres), unde.­­ Aymé își petrecea vacanțele. ȘTIRI MĂRUNTE ------- La Berlin, s’a constituit o „Ar­mată a Păcii“, după tipul „Armatei Mân­tuirii“ din Anglia. Sediul societății e la catul al treilea al unei case din strada Was­­smanstrasse. De la prima ședință, proprie­tarul casei amenință cu isgonirea pe mem­brii societății, din cauza tărăboiului pe care -l fac. Comandanta armatei e d-na von Borgen, a cărei soră, d-șoara Haengsen, împlinește funcția de șef de stat-major. Aderările sunt foarte numeroase. —x— ------- Corespondența politică anunță din Petersburg că efectivul jandarmeriei ru­sești va fi sporit în curând. —x— TM— La Belgrad era să se țină o în­trunire publică în care să se desbată ideia confederației balcanice. După cum spun ziarele vieneze, cercurile oficiale ne arătân­­du-se simpatice acestei idei, întrunirea nu s’a mai ținut. —x— ~-----In teatrul din Worms a fost zi­lele trecute un început de incendiu. Firele iluminației electrice au aprins o bârnă. O mare panică a fost în public, și numai mul­țumită felului inteligent al zidirei teatrului s’au putut evita nenorociri, publicul pu­tând deșerta repede și în ordine sala. Fo­cul a fost stins. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. N. St­rezianu, inspector domenial clasa I. D. G. Hazu, inspector domenial clasa II. D. Vasile Cogălniceanu, fost administrator de plasă in Dobrogea, inspector domenial cla­sa III. D. C. Slobozeanu, se confirmă ca director al școalei normale din Renad In serviciul regiei monopolurilor Statului, sunt numiți: D. M. Negoescu, impiegat pentru serviciul vânzărel sărel. D. Gh. Georghiță copist la salina T. Ocna. Știri lite are D. I. Luca Caragiale scrie acum un mare roman care va fi întitulat: Patrie și fa­milie. Opera întreagă e împărțită în trei părți fie­care de sine stătătoare; partea întâia va apare înainte de 1 Ianuarie viitor. Pre­cum în Noaptea Furtunoasă sunt moravu­rile de mahala, în Scrisoarea Perdută mo­ravurile de provincie, în Patrie și Fami­lie vor fi moravurile claselor dominante, mo­ravuri politice, sociale. Istoria e cu desă­vârșire închipuită. * * * In curând vor apare într’un volum nuve­lele d­lui I. Luca Caragiale. Gherea în volumul al II-lea de critice laudă foarte mult una din aceste nuvele : Făclia de Paște. Credem că ele vor avea succesul pieselor teatrale ale autorului. * * * O societate de literați are intenția să tipărească în ediție populară, operile lui Eminescu, complecte, restabilind textul ori­ginal. Vor apare 15 fascicule a 10 bani una. Prima fasciculă va avea portretul ma­relui poet. FELURIMI Călătorul cu piciorange. — Brutarul Dornan, care precum se știe, a umblat pe piciorange din satul său până la Moscova, a avut acolo menirea de a-și răci simpatiile sale pentru Rusia. La banchetul ce-i dădură comercianții, din Moscova, se bău atâta rachiu și șam­panie, în­cât Dornon nu fu în stare de a se ținea pe picioare și cu atât mai puțin pe piciorange. Totuși, comesenii săi îl rugară să le dea o mică representație pe picio­­rangele sale. „Dornoșka, îl strigară el, puneți picio­­rangele și umblă puțin în onoarea Fran­ciei !“ Și Dornoșka făcu prostia de a’l asculta, el se urcă pe piciorange și.... căzu cu na­sul la pământ. „Hei, Batenkca“, îl strigară Rușii rî­­­zând, în onoarea Franciei n’o scoți la ca­­„pot dar în onoarea Rusiei o să meargă !“ Și el ajutară pe bietul Dornoșka să se ridice. Dornon umblă și în onoarea Rusiei trei pași și iar­se lungi la pământ. „Fraților“, strigă starostele comercian­ților, „nu e lucru curat. El nu poate să umble nici în onoarea Franciei, nici în a Rusiei! Ăsta nu e franțuz, e neamț, dați-i afară“. „Dați’l afară!“ repetară cei­lalți ruși în cor și Dom­oșka zbură afară din sala ban­chetului. Iată de ce simpatiile artistului pe picio­range pentru Rusia sunt pe cale de a se răci. INFORMAȚIUNI Sâmbăta viitoare M. S. Regele va începe a inspecta trupele garnizoa­nei Capitalei. In acestă zi va trece în inspecție regimentul 1 de geniu. Astă­zi e la ordinea zilei a Ca­merei, interpelarea d-lui Al. C. Ca­­targiu, adresată d-lui ministru al do­­meniilor asupra venzörei moșielor la săteni. Guvernul va declara azi la Senat că primește modul lui d’a vedea și deci nu se va opune la un respuns din partea maturului Corp, la adresa M. S. Regelui. In privința mișcării diplomatice pe care am anunțat’o, aflăm că d. Al. Ghi­­ca Brigadiru,­consulul nostru la Pesta, care trebuia să treacă­­ ca agent di­plomatic la Sofia, nu primește această înaintare. E probabil însă că d-sa va reveni asupra hotărîrii sale și guver­nul va depune toate stăruințele pen­tru a-l hotărî să primească postul de la Sofia. In adevér, d. Emil Ghica ar pu­tea cu greu să fie numit, precum dorește guvernul, ministru la Viena, având pe fratele său reprezintant al României la Pesta. D. Al. Ghica, părăsind postul de la Pesta, înlocuitorul său va fi d. Papiniu, șeful diviziei consulare la ministerul de externe. Titularii legațiunilor din Petersburg și din Paris nu sunt încă hotărîți. După știrile primite la ministerul domeniilor a bătut piatra în mai multe părți ale țarei. Stricăciunile nu sunt mari. Di­seară deputații liberali se în­trunesc sub președinția d-lui Dumi­tru Brătianu, spre a decide despre atitudinea pe care trebuie să o aibă la discutarea și votarea creditului pentru fortificațiuni. D. Ad.Joblet, în numele unei case streine a obținut autorizația de a crea în capitală un serviciu de om­­nibuse, care să circule cu prețuri foarte scăzute în toate direcțiunile orașului. Aflăm că la Iași alianța între gu­vernamentali și colectiviști în vederea alegerilor comunale s’a rupt. Se știe că se întocmise chiar o listă comunală pe care erau puși mai mulți colectiviști. Aceștia vor declara că sunt puși fără voia lor și vor desevița di­sidența­ guvernamentală. Alegerile comunale se vor face mâine. Față cu lista guvernamentalilor și a­ disidenților nu s’a întocmit până a­­cum ca listă protivnică de­cât aceea a radicalilor. In corespondența de la Iași, pe care o publicăm mai sus, se pot vedea a­­ceste liste. Vacanța colegiului Intuiu de Ialo­mița pune în multe griji toate gru­purile politice. Mai intâiu guvernul are până acum doi candidați, pe d. A. Lens și pe d. Murgeanu. Cel d’intaiü e sprijinit și propus de d. Lascar Catargiu, cel d’al doi­lea e vernescan. D. Murgeanu însă care nu se mul­țumește cu sprijinul d-lui Vernescu a apelat și la d. Poenaru Bordea, ce­­rându’i concursul. Acesta i-a răspuns că îndată ce va declara că e liberal va avea și concursul său. Nu se știe dacă d. Murgeanu va face această declarațiune. Față cu aceste candidaturi, își mai pune candidatura la acest colegiu și d. Al. Marghiloman. El­ a fost la Botoșani alegerea colegiului I comunal. A reușit lista liberal-conservatoare cu 148 voturi, contra 75 date listei liberale­ naționale. D. Moscona, fost secretar general la ministerul de interne își pune candidatura la colegiul I de Senat din Târgu-Jiu, rămas vacant în urma morții lui I. C. Brătianu.

Next