Timpul, mai 1891 (nr. 97-120)
1891-05-24 / nr. 115
. Atâta se știe însă că, puțin după aceea Papa a primit o telegramă în care să spunea că venise timpul să părăsească Roma , in Franța totul era gata. Din cuvânt în cuvânt telegrama zicea: Faites vite, car tout est preț. Leon XIII a răspuns însă că trebuia să întrebe mai întâiu colegiul cardinalilor. El nu era atunci de părere să părăsească Roma și lucrurile au rămas așa. Guvernul francez pregătise dilema următoare : Dacă fuga papei ar fi isbutit și el și-ar fi căutat refugiul în Franța, chhestia romană ar fi eșit iar la iveală și ar fi făcut necesară o intervenire a puterilor. Dacă însă guvernul italian ar fi cătat să împedice fuga lui Leon XIII, aceasta ar fi dovedit că papa era în adevăr un prizonier în Vatican și că avea nevoie de protecția puterilor. Intr’un caz ca și în cellalt războiul ar fi fost inevitabil și Italia neputând invoca în acest caz tratatul de alianță, s’ar fi găsit singură în fața Franciei. Acest plan n’a isbutit. D. Crispi își termină apoi articolul zicănd că el nu urăște pe francezii cari sunt cu cugetul curat, iar pentru Italia nu dorește altceva decât să poată contribui în pace, dimpreună cu celelalte puteri, la progresul civilizației. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observatiunile Casei A. Menu et Cune, opticiani, Calea Victoriei 88, pe ziua de 23 Mai. . Marți, 21 Mai, ziua sânților împărați Constantin și Elena, hramul sântei Mitropolii, M. S. Regelei A. S. R. Principele Ferdinand au mers, la orele 10 dimineața, spre a asista la sânta liturgie. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală, după ce au fost întâmpinate la sosire de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjude înaltul cler, au ascultat slujba religioasă la care au asistat d. Lascar Catargi, ministru de interne, mai mulți preasânți episcopi, precum și un numeros public. După serviciul divin, Majestatea Sa și Alteța Sa Regală merseră în apartamentul I. P. S. S Mitropolitul Primat, unde bine-voită a se întreține cu membrii înnaltului cler și alte persoane presinte , iar la orele 11 și jum. S’au întors la Palat. * sec -XM. S. Regele a primit din partea A. S. R. Principelui Regent al Bavariei o scrisoare prin care notifică căsătoria A. S. R. Principele Alfons de Bavaria cu A. S. R. Principesa Luiza de Orleans, fiica A. A. L. L. R. R. Ducele și Ducesei d’Alençon.* * * Citim în Indépendance Roumaine : Curtea palatului a fost era din nou teatrul unui incident comic. Cititorii își aduc aminte că mai deunăzi un ofițer intră în vestibulul palatului și se pregătea să urce scările care conduce la apartamentul M. S. Regelui, pe care trebuia să le inspecteze, zicea el. Nenorocitul ofițer era nebun. Era, un caz analog s’a întâmplat. Un israelit, anume Șapira, vroia cu forța să intre la Regele pentru ca să-i remită două petițiuni. Cu mare greutate putu fi astâmpărat bietul Șapira, și văzură toți că aveau în fata un nebun. A fost condus la secția 6, și de acolo transportat la Mărcuța. * * * La finele acestei săptămâni, d. judecător de instrucție Catargiu își va da ordonanța în afacerea Meschin. * * * La congresul de chirurgie care se va ține în cursul Lunei viitoare la Paris, corpul nostru medical va fi reprezintat prin d-nii doctori Severeanu și Demosteni. * * * Fotoliul ministerului public va fi ocupat în prima sesiune a curței cu jurați din Ilfov de d. procuror Fratostisceanu. * * * Membrii clubului constituțional se întrunesc lunea viitoare pentru a lua în discuțiune statutele clubului. ** * Camera de comerciu se întrunește în sala asta pentru a cerceta un proiect de regulament relativ la aplicarea legei asupra comerciului ambulant. * * * Cu începere de la 1 Iulie, fântâna luminoasă din Cișmegiu va funcționa în toate sălile. * *je * Miezul nopții . . +17,27 ore dimineața.....................+19, Amiazi....................................+25, înălțimea barometrică. . . 751. Starea cerului noi. STREINATATE Toți evreii din Kiev se duc în Palestina unde o societate engleză, sub președința filantropului englez Olifant, le dă case și pământ gratis. * * Noul greve. Marți seara s’a întrunit la Bursa muncii din Paris, corporațiunea lucrătorilor coafori. Convocarea a avut de obiect să se obțină de la patroni, închiderea prăvăliilor la 9 ore seara și suprimarea bacșișurilor, care să fie înlocuite printr’un salar fix de 7 lei pe zi minimum. La întrunirea aceasta s’a citit lista caselor care nu au acceptat programul revendicărilor. Amploiații acestor case vor fi invitați să se pună imediat în grevă. Cele mai multe case de pe malul stîng al Senei au aderat la cele două reforme propuse. Patronii din cuartierele cele mari, de pe malul drept, din potrivă, s’ar fi arătând cu totul recalcitranți. Mult mai liniștiți și mai puțin amenințători, chelnerii de cafenele și birturi au ținut era. Mercuri, tot la Bursă o întrunire pentru a obține de la patroni libertatea d’a purta barbă și mustăți. * ifk * % Se asigură că împăratul Germaniei are intențiunea să dea bustul său în marmoră d lui Herriette, ambasadorul Franciei la Berlin, ca amintire despre ambasada sa cum și pentru a’l onora în chip deosebit. Sunt până acum trei busturi d’ale împăratului sculptate de diferiți artiști. D. Herriette, zice la Paix, nu va avea decât dificultatea alegere!. * * * Se vestise că Tuda Suțu, atentatorul la viața țareviciului ar fi murit în urma rănei primite din partea prințului George al Greciei. Știrea nu era adevărată. Se anunță acum din partea ambasadelor japoneze că atentatorul a fost judecat și condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră pedeapsă ce se putea aplica în acest caz după legile japoneze. * * * Vossische Zeitung publică o știre de mare importanță pe care o primește din Paris. Se zice adică, că în noul tratat de alianță întreită, d. di Rudini cere să se intercaleze un articol care să dea dreptul Italiei să ceară intervenirea puterilor aliate în cazul când Franța ar încerca să ocupe alte teritorii pe țărmii mărei Mediterane. UN ULTIM CURENT Sfîrșit de convorbire. — M’am plictisit cu viața asta; am de gând să părăsesc pământul... —■ Trei să te sinucizi? — Nu am să călătoresc pe apă. Moș Neagu Din Iași (De la corespondentul nostru) Iași 31 Mal Deși suntem în ajunul alegerilor comunale, totuși nu e nimic hotărît în privința atitudinei diverselor grupări din localitate. Patronii Ligei Langa își dau toată osteneala pentru a menține înjghebarea, alcătuită la alegerile generale și pentru cele comunale. De astă dată însă colectiviștii fac pretențiuni exorbitante și aceasta pentru a motiva ruperea lor de Conservatori și disidenți, lucru ce li se pretinde de comitetul central din București sub pedeapsa de a fi excomunicați. Să nu credeți însă că toți colectiviștii vor să asculte de ordinele primite de la centru. Mulți ba chiar foarte mulți (în raport cu numărul mebrilor din club) sunt contra oricărei rupturi cu guvernamentalii, sperând a se căpătui cu ceva. Din cauza acestei neînțelegeri chiar între membrii clubului liberal-național, se poate prevede o nouă sciziune. Junimiștii despre cari se credea că vor conlucra cu radicalii, în urma unei înțelegeri prealabile avută cu șeful lor d. P. P. Carp, au luat decisiunea de a se abține. Din toate grupurile oposiționiste, numai radicalii sunt deciși a lupta în aceste alegeri. Așa fiind lucrurile, succesul Ligei- Langa e mai mult decât sigur. Nu e însă mai puțin adevărat, că nici în senul ligel nu domnește o perfectă armonie. Locul de primar e disputat de două personalități influente din ligă, de d. Aslan și Langa. Nu se poate ști încă cine va învinge; totul depinde de modul cum vor fi alcătuite listele de candidați. * * * • Luni la orele 2 p. m. a avut loc serbarea pentru punerea pietrii fundamentale la seminarul ce se clădește în strada Lozonschi. Au asistat d. General Fiorescu, preșidentul Consiliului, d. Olănescu minis TIMPUL 24 MAs orul lucrărilor publice și d. G. D. Theodorescu ministrul Cultelor. Au luat parte la această festivitate toți membrii corpului didactic, elevii diferitelor școli ett * * Mâine va veni din nou înaintea Curții de apel Sect. II procesul milioanelor, amânat data precedentă, în comun acord, de părțile litigante. De astă dată se crede că această afacere se va isprăvi cel puțin înaintea Curții de apel din localitate. * * * Știrea că d. Vasile Gheorghian ar fi fost chemat la București pentru a i se încredința șefia partidului liberal din localitate, se acreditează din ce în ce mai mult. D-sa se află de 3 zile în Capitală. * * * Iată lista candidaților liberalilor uniți și a liberalilor conservatori pentru viitoarele alegeri comunale: Colegiul I Langa Constantin, Densușianu Aron, Zarifopolu Pavel, Lochman Anton, Râșcanu Aurel, Vizanti Andrei, Stoica Panait, Boldur Epureanu Dimitrie, George Al. Scorțăscu, Botez Dimitrie avocat, Sculy L. doctor: Ivașcu I. Constantin, Konya S., Nanu Nicu avocat, Motăș Ioan, Zamfirescu Pandele, Colegiul al II-lea Aslan Ceaur, Negură Neculai, doctor, Macedon Constantin, Șișcanu Scarlat, Ornescu Ioan, Zira Constantin, Handoca Al., Velciu Al., Sachelarie Neculai, Costandachi George, căpitan, Gheorghiu Al. Atanasie, Mavrodi C. Alexandru, Botez N. George, Veluță Constantin, Butman Gheorghe. Această listă circulă azi prin oraș, aflu însă că multe persoane puse pe această listă redusă de a primi așa pot cita pe d. Pandele Zamfirescu. Mai mult de cât sigur ca lista va suferi o modificare. A. Un tren atacat de bandiți Am dat era vestea despre atacarea de către bandiți a unui tren ce mergea din Constantinopol spre granița bulgară. Iată ce citim în Neue Freie Presse care ne sosește azi asupra acestei întâmplări: Treizeci de bandiți au provocat o deraliare a trenului, scoțând mai multe șine. Pasagerii au fost parte jefuiți, parte făcuți prizonieri. Atacul s’a făcut la Cerkeskioi, pe linia Constantinopol-Adrianopol, la vr’o 41/2 ore distanță de capitală. Un călător, care s’a apărat împotriva bandiților, a fost greu rănit de un glonț. Un alt călător a fost liberat ca să aducă bani de răscumpărare pentru cinci pasageri prinși, membri ai unei companii de călătorie. Nu e temere pentru viața prizonierilor, deoarece banii de răscumpărare se vor trimite. Trenul atacat a fost desigur cel ordinar cu trei clase, care comunică zilnic între Constantinopol și Paris prin Viena. Așa numitul tren expres de Orient nu comunică decât de două ori pe săptămână. După planul de călătorie, trenul atacat avea să plece Duminecă seara la 8 ore și 15 minute din Constantinopol; sosirea la Cerkezskioi urma deci chiar la miezul nopții ; atunci s’a întâmplat clar atacul. * Astazi ni se mai comunică din Constantinopol prin telegraf următoarea știre în legătură cu cele pe cari le-am publicat erî: Bancherul Israel însoțit de d. E kardt dragoman al Ambasadei Germane, de dragomanul consulatului austro-ungar din Adrianopol și de o escortă de 28 oameni, pentru a păzi răscumpărarea a plecat aseară din Adrianopol; el a sosit azi dimineață, la Kirkilisse unde s-au început negocierile cu tâlharii. Aceștia se arată foarte neîncrezători din cauza escortei și pun ca condițiune a liberării retragerea soldaților. Se speră că prizonierii vor fi puși în libertate joi. ÎNTÂMPLĂRILE zilei uor sinucigaș.In arestul secției 36, individul Angliei Constantin, un hoț cunoscut demult poliției, era seară a încercat să se sinucidă spănzurându-se Sergentul l-a surprins la timp și l-a scăpat, tăindu-I sfoara. Sinuciderea unui Senator. D. Leo Ayma, senator din Deux Sevres (Francia) s-a sinucis Duminica trecută în otelul său din strada Montigny în circumstanțe destul de misterioase. Deocamdată se zicea că d. Aymé murise de o boală de inimă, de care suferea de mai mult timp. Informațiunile din urmă însă nu lasă nicio îndoială în privința sinuciderei. In adevăr, un medic care fusese chemat îndată ce s-a aflat despre sinuciderea aceasta, a declarat că a văzut zăcând pe pat, cadavrul d-lui Léo Aymé, a cărui moarte trebuie atribuită spânzurărei. Aceasta hotărîre a d-lui Léo Aymé nu se poate explica, căci el se afla într’o situație foarte frumoasă. D. Léo Aymé era în vărstă de 54 de ani; născut în arondLmentul Melle(Deux- Sèvres) își făcuse întreaga carieră în magistratură. A ocupat postul de substitut de procuror general pe lângă curtea din Poitiers și în cele din urmă devenise consilier la aceeași curte. Era în această din urmă funcțiune când a fost ales senator. In virtutea legei asupra incompatibilității, el a fost nevoit să renunțe la magistratură. Consilier general de mai mult timp d. Léo Aymé devenise acum în urmă președinte al consiliului general din Deux-Sèvres. Era cavaler al Legiunei de onoare. Averea sa se compunea în mare parte din proprietăți situate în Celle arondismentul Melle (Deux-Sèvres), unde. Aymé își petrecea vacanțele. ȘTIRI MĂRUNTE ------- La Berlin, s’a constituit o „Armată a Păcii“, după tipul „Armatei Mântuirii“ din Anglia. Sediul societății e la catul al treilea al unei case din strada Wassmanstrasse. De la prima ședință, proprietarul casei amenință cu isgonirea pe membrii societății, din cauza tărăboiului pe care -l fac. Comandanta armatei e d-na von Borgen, a cărei soră, d-șoara Haengsen, împlinește funcția de șef de stat-major. Aderările sunt foarte numeroase. —x— ------- Corespondența politică anunță din Petersburg că efectivul jandarmeriei rusești va fi sporit în curând. —x— TM— La Belgrad era să se țină o întrunire publică în care să se desbată ideia confederației balcanice. După cum spun ziarele vieneze, cercurile oficiale ne arătându-se simpatice acestei idei, întrunirea nu s’a mai ținut. —x— ~-----In teatrul din Worms a fost zilele trecute un început de incendiu. Firele iluminației electrice au aprins o bârnă. O mare panică a fost în public, și numai mulțumită felului inteligent al zidirei teatrului s’au putut evita nenorociri, publicul putând deșerta repede și în ordine sala. Focul a fost stins. ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. N. Strezianu, inspector domenial clasa I. D. G. Hazu, inspector domenial clasa II. D. Vasile Cogălniceanu, fost administrator de plasă in Dobrogea, inspector domenial clasa III. D. C. Slobozeanu, se confirmă ca director al școalei normale din Renad In serviciul regiei monopolurilor Statului, sunt numiți: D. M. Negoescu, impiegat pentru serviciul vânzărel sărel. D. Gh. Georghiță copist la salina T. Ocna. Știri lite are D. I. Luca Caragiale scrie acum un mare roman care va fi întitulat: Patrie și familie. Opera întreagă e împărțită în trei părți fiecare de sine stătătoare; partea întâia va apare înainte de 1 Ianuarie viitor. Precum în Noaptea Furtunoasă sunt moravurile de mahala, în Scrisoarea Perdută moravurile de provincie, în Patrie și Familie vor fi moravurile claselor dominante, moravuri politice, sociale. Istoria e cu desăvârșire închipuită. * * * In curând vor apare într’un volum nuvelele dlui I. Luca Caragiale. Gherea în volumul al II-lea de critice laudă foarte mult una din aceste nuvele : Făclia de Paște. Credem că ele vor avea succesul pieselor teatrale ale autorului. * * * O societate de literați are intenția să tipărească în ediție populară, operile lui Eminescu, complecte, restabilind textul original. Vor apare 15 fascicule a 10 bani una. Prima fasciculă va avea portretul marelui poet. FELURIMI Călătorul cu piciorange. — Brutarul Dornan, care precum se știe, a umblat pe piciorange din satul său până la Moscova, a avut acolo menirea de a-și răci simpatiile sale pentru Rusia. La banchetul ce-i dădură comercianții, din Moscova, se bău atâta rachiu și șampanie, încât Dornon nu fu în stare de a se ținea pe picioare și cu atât mai puțin pe piciorange. Totuși, comesenii săi îl rugară să le dea o mică representație pe piciorangele sale. „Dornoșka, îl strigară el, puneți piciorangele și umblă puțin în onoarea Franciei !“ Și Dornoșka făcu prostia de a’l asculta, el se urcă pe piciorange și.... căzu cu nasul la pământ. „Hei, Batenkca“, îl strigară Rușii rîzând, în onoarea Franciei n’o scoți la ca„pot dar în onoarea Rusiei o să meargă !“ Și el ajutară pe bietul Dornoșka să se ridice. Dornon umblă și în onoarea Rusiei trei pași și iarse lungi la pământ. „Fraților“, strigă starostele comercianților, „nu e lucru curat. El nu poate să umble nici în onoarea Franciei, nici în a Rusiei! Ăsta nu e franțuz, e neamț, dați-i afară“. „Dați’l afară!“ repetară ceilalți ruși în cor și Domoșka zbură afară din sala banchetului. Iată de ce simpatiile artistului pe piciorange pentru Rusia sunt pe cale de a se răci. INFORMAȚIUNI Sâmbăta viitoare M. S. Regele va începe a inspecta trupele garnizoanei Capitalei. In acestă zi va trece în inspecție regimentul 1 de geniu. Astăzi e la ordinea zilei a Camerei, interpelarea d-lui Al. C. Catargiu, adresată d-lui ministru al domeniilor asupra venzörei moșielor la săteni. Guvernul va declara azi la Senat că primește modul lui d’a vedea și deci nu se va opune la un respuns din partea maturului Corp, la adresa M. S. Regelui. In privința mișcării diplomatice pe care am anunțat’o, aflăm că d. Al. Ghica Brigadiru,consulul nostru la Pesta, care trebuia să treacă ca agent diplomatic la Sofia, nu primește această înaintare. E probabil însă că d-sa va reveni asupra hotărîrii sale și guvernul va depune toate stăruințele pentru a-l hotărî să primească postul de la Sofia. In adevér, d. Emil Ghica ar putea cu greu să fie numit, precum dorește guvernul, ministru la Viena, având pe fratele său reprezintant al României la Pesta. D. Al. Ghica, părăsind postul de la Pesta, înlocuitorul său va fi d. Papiniu, șeful diviziei consulare la ministerul de externe. Titularii legațiunilor din Petersburg și din Paris nu sunt încă hotărîți. După știrile primite la ministerul domeniilor a bătut piatra în mai multe părți ale țarei. Stricăciunile nu sunt mari. Diseară deputații liberali se întrunesc sub președinția d-lui Dumitru Brătianu, spre a decide despre atitudinea pe care trebuie să o aibă la discutarea și votarea creditului pentru fortificațiuni. D. Ad.Joblet, în numele unei case streine a obținut autorizația de a crea în capitală un serviciu de omnibuse, care să circule cu prețuri foarte scăzute în toate direcțiunile orașului. Aflăm că la Iași alianța între guvernamentali și colectiviști în vederea alegerilor comunale s’a rupt. Se știe că se întocmise chiar o listă comunală pe care erau puși mai mulți colectiviști. Aceștia vor declara că sunt puși fără voia lor și vor desevița disidența guvernamentală. Alegerile comunale se vor face mâine. Față cu lista guvernamentalilor și a disidenților nu s’a întocmit până acum ca listă protivnică decât aceea a radicalilor. In corespondența de la Iași, pe care o publicăm mai sus, se pot vedea aceste liste. Vacanța colegiului Intuiu de Ialomița pune în multe griji toate grupurile politice. Mai intâiu guvernul are până acum doi candidați, pe d. A. Lens și pe d. Murgeanu. Cel d’intaiü e sprijinit și propus de d. Lascar Catargiu, cel d’al doilea e vernescan. D. Murgeanu însă care nu se mulțumește cu sprijinul d-lui Vernescu a apelat și la d. Poenaru Bordea, cerându’i concursul. Acesta i-a răspuns că îndată ce va declara că e liberal va avea și concursul său. Nu se știe dacă d. Murgeanu va face această declarațiune. Față cu aceste candidaturi, își mai pune candidatura la acest colegiu și d. Al. Marghiloman. El a fost la Botoșani alegerea colegiului I comunal. A reușit lista liberal-conservatoare cu 148 voturi, contra 75 date listei liberale naționale. D. Moscona, fost secretar general la ministerul de interne își pune candidatura la colegiul I de Senat din Târgu-Jiu, rămas vacant în urma morții lui I. C. Brătianu.