Timpul, septembrie 1892 (nr. 192-215)
1892-09-01 / nr. 192
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. No. 192 ABONAMENTELE: la ț*ri, pe an «a . . . . . . . . 401« „. pe 6 luni . .. . ..... . . é0 lei pe 8 luni .... . 10 lei Patru strein State, na. an . . . . . . .50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23. Un exemplar 10 Bani EDIȚIA A DOUA Una din Gestiunile in care deosebirea intre procedimentele colectiviste și acele întrebuințate de guvernul conservator pare mai bătătoare la ochi este desigur cestiunea Românilor de peste munți. Cine nu’șȘi amintește contrazicerile și schimbările la față ale guvernelor liberale in această privință, de la 1868 până la 1888, adică in curs de douăzeci de ani. In loc de a face o politică calmă și „totodată demnă, cum se cuvine unor bărbați de Stat cari se respectă, au conștiință deplină de răspunderea care le incumbă și nu aleargă după popularitate factică și trecătoare, liberalii, deveniți în urmă colectiviști, au privit cestiunea nu din punctul de vedere al intereselor țarei, ci din acela al interesului îngust de partid, facendi dintr’unsa o armă de luptă, când erau în opozițiune, sau o unealtă de umilire, când erau la guvern. Tot astfel par a voi să procedeze colectiviștii și în ziua de astăzi. Pe de o parte, ei nu încetează de a imputa guvernului conservator parțialitatea în favoarea Rusiei, pe de alta au aerul de a zice că guvernul actual nu are însușirile trebuincioase pentru a ține sus drapelul românismului față cu mișcarea ce s'a produs printre Românii din imperiul austro-ungar. Alaltă eri Voința Națională, intr’un articol care tratează despre această cestiune, scrie intre altele: „Nu cerem guvernului de a se pune în fruntea mișcărei naționale; nu putem să-i cerem un asemenea lucru, fiind dat mai cu seamă personalul din care e compus. D. Catargiu nu pricepe nimic in asemenea materie; d. Carp își bate joc de asemenea cestiuni, iar d. Lahovari face orice numai să-și păstreze portofoliul ministerial. Ce poți cere de la acești oameni ? Dar ceea ce avem dreptul de a’i cere este să nu se amestece în cestiune, să păstreze o absolută neutralitate și să lase — respectând și legile țezei și opiniunea publică — ca lupta pentru cauza românismului să-și meargă calea ei dreaptă și naturală. Nici o favoare pentru unii și pentru alții din factorii cari se află în luptă, nici o presiune morală într’un sens sau într’altul“. Cu alte cuvinte, colectiviștii dau a înțelege că, dacă el ar fi la putere, s’ar pune în fruntea mișcărei naționale, căci ei ar avea personalul destoinic pentru a o conduce la izbândă. Nu poate cineva să ’și închipuiască un cinism mai revoltător. Cine cutează a vorbi astfel? Partidul care, prima oară când era la guvern, a înscenat faimoasă agitație ce a condus la o mișcare atât de ridicolă, încât luarea Transilvaniei a ajuns să servească de subiect la caricaturi rămase clasice. Partidul care, acum șeapte ani, a călcat legile politice și umane, împiedicând pe cetățeni de a se întruni pentru a trata cestiunea fraților noștri de peste munți și izgonind de pe pământul României niște frați de același sânge cari nu făceau nici o agitație contrarie instituțiunilor terei. Și acești nelegiuiți au astăzi cutezanța de a aminti guvernului conservator datoria ce se impune oricărui guvern românesc ! Auziți Români și rîdeți cu hohot . Colectiviștii, cari la 1885 au expulzat pe Românii transilvăneni, cer astăzi guvernului «să nu se amestece in cestiune, să păstreze o absolută neutralitate, să respecte legile țezei și opiniunea publică, să lase, în fine, ca lupta pentru cauza românismului să ’și meargă calea ei dreaptă și naturală». Ce impudență! Apoi bine, d-lor colectiviști, în ce găsiți că guvernul s’a amestecat în cestiune pro sau contra ? tea In ce s’a depărtat de neutralitatea mai strictă ? In n’a respectat legile țerei ? In ce n’a lăsat ca, in marginile legei și a obligațiunilor internaționale, lupta pentru cauza românismului să’și meargă calea ei dreaptă și naturală ? Poate pentru că miniștrii și bărbații conducători ai partidului conservator n’au organizat nici în public, nici in taină o agitație neleală către un stat vecin ? Pentru că guvernul conservator n’a oprit întrunirile și manifestările legale ale opiniei publice și n’a expulzat pe nimeni ? Dacă aceste sunt imputările ce-i adresați, și altele nu-i puteți adresa fără a minți cu sfruntare, atunci guvernul actual poate fi mândru de atitudinea sa în cestiunea Românilor de peste munți. El a lucrat ca un guvern prudent și respectuos de lege intr’o țară liberă. In această delicată cestiune în care toți Românii n’ar trebui să aibă decât un singur glas, ca și în cele l alte cestiuni care se ating de relațiunile noastre externe, guvernul a urmat principiul care l'a călăuzit întotdeauna și pe care L am caracterizat cu o altă ocaziune zicând : «Politica cea mai bună, mai ales pentru Statele mici, este aceea a onestităței». ------------------------—___------------- TELEGRAME Deschiderea parlamentelor austriace.— Din dieta Bucovinei Viena, 9 Septembre. Dietele s’au deschis în mijlocul unor manifestații de realitate pentru Imperatul. — Președinții au arătat solicitudinea părintească a împăratului care a ordonat măsurile cele mai energice în contra, holerei. — La Dieta din Galiția guvernatorul a exprimat recunoștința populațiunei pentru devotamentul și patriotismul împăratului, care a renunțat la călătoria sa numai pentru a ocroti sănătatea publică. Cernăuți, 10 Septembre. Guvernatorul a prezentat Dietei pe noul mareșal d. Lupul ; acesta a rostit o alocuțiune în care a relevat simpatiile ce și-a câștigat noul guvenator, apoi a făcut elogiul predecesorului său, mareșalul Wasilko. Delegațiile austro-ungare Viena, 10 Septembre. Delegațiunile sunt convocate la Budapesta pentru 1 Octombre. Din Dahomey Paris, 9 Septembrie. O depeșă oficială din Portonovo anunță că colonia expediționară franceza continua să înainteze; o revoluție a izbucnit la Abomey.— Regele Bhanzin s-a dus pe neașteptate ca să restabilească ordinea și,, să organizeze apărarea.—Unchiul și fratele cel mare al Regelui sunt promotorii revoltei ; ei au fugit cu partizanii lor. D. Clémenceau și alianța rusească P ar is, 11 Septembre. D. Clémenceau a scris d-lui de Mohrenheim o scrisoare prin care protestă în contra aserțiunilor d-lui de Mores care -l acuza că combate alianța rusească ; el declară că este partizan al acestei alianțe, dar blamează excesele de zel. Atentat Bolognia, 11 Septembre. Azi dimineață la 11 ore o bombă mare a isbucnit la intrarea biroului telegrafic, sfârîmând toate geamurile, rănind în mod grav pe un jurnalist și distrugând biroul agenției Stefani ai cărei amploiați tocmai eșiseră, din fericire. Câțiva indivizi suspecți au fost arestați și conduși la comisariatul de poliție. Congrese socialiste Glasgow, 9 Septembre. Congresul asociațiunilor lucrătoare a votat o resolusiune care invită pe membrii Parlamentului și pe lucrători să convoace îndată un congres internațional pentru a decide ziua de lucru de 8 ceasuri. Congresul a adoptat cu 205 voturi contra a 155 ziua de lucru de 8 ceasuri. Paris, 11 Septembrie. Congresul consiliilor municipale socialiste din Francia s’a deschis în timpul dimineței la Saint-Ouen. Sunt reprezentate 83 de comune , nici un in»idat. ADIMTRAȚIA CAPITALEI Cu nici un preț nu vor confrații noștri liberali să lase în pace administrația comunală, de aproape doue săptămâni, in fiecare zi sucesc și răsucesc același subiect pentru ca să spuie, la sfârșitul fiecărui articol, vecini e același lucru: «Capitala noastră e într’o stare mizerabilă, din pricina neîngrijirei conservatorilor Suntem cu totul desarmați in fața holerei. Administrația comunală conservatoare a făcut tot ce i a stat prin putință, în acești patru ani, pentru a înlesni calea epidemiei când i-ar veni poftă să ne viziteze. Conservatorii au pregătit holerei o intrare și o preumblare triumfală prin Capitală». Și așa mai departe. Am răspuns deja în fugă la aceste inepte atacuri, care nu dovedesc altceva decât că cutezanță colectivistă și lipsa lor de rușine sunt fără de margini. Stăruința însă cu care necontenit revin asupra administrațiunei noastre cmunale—folosindu-se de fireasca îngrijire pe care o simte toată lumea față cu pericolul bolereî -ne silește să luăm chestiunea în mai de aproape cercetare. x: 1 E in afară de orice îndoială că din punctul de vedere al sănătatei publice stăm încă destul de reű. Solul și subsolul Capitalei, ca și a multora din orașele noastre, sunt infectate; aerul nu e curat și nu se poate curați cu slesnire; apa nu întrunește condițiile de igienă. ». Toate aceste sunt perfect adevărate, toată lumea le vede și le simte, și nimeni nu le contestă. Dar, dacă ne găsim în așa stare rea, a cili e vina, cine trebuie să poarte răspunderea ? De vreme ce ziarele liberale au deschis în fața opiniunii publice acest proces, vom căuta și noi să limpezim Întrebarea nu cu simple afirmări și acuzări prinse din vânt, ci cu fapte cunoscute de toată lumea și care nu se pot tăgădui. Vom vedea dacă și în urmă vor mai avea confrații liberali îndrăzneală să mai atingă chestiunea și să ne mai învinovățească pe noi de rele pentru care nu putem purta nici cea mai mică răspundere. Neapărat că în această cercetare vom lăsa la o parte cauzele organice, ca să zicem așa, ale relei stări igienice a Capitalei. Un oraș oriental, lipsit de tot ce constituie un oraș modern, cu o poporațiune incultă în marea ei majoritate și neștiind să aprecieze însemnătatea celor mai elementare reguli de igienă, nu se transformă cu una cu două cât ai bate din palme. Trebuie zecimi de ani și multe sforțări în toate direcțiunile — mai ales pe terenul instrucțiunii publice — trebuie multă răbdare și multă chibzuială, pentru a preface un asemenea oraș și a-l pune în bune condiții In procesul pe care confrații liberali l-au deschis cu atâta stăruință, vom ține seamă numai de ceea ce se putea face de către administrațiunile comunale și de ceea ce a făcut fiecare. Vom pune față în față adminnistrațiunea liberală și cea conservatoare; vom cerceta resursele și timpul pe care l-ați avut fiecare la dispoziție. Cu chipul acesta se va putea vedea de oricine care parte și-a făcut datoria și care nu, cine a fost condus de dorul binelui obștesc și cine a căutat numai de interesele unei cotenii. Dacă cercetarea nu va eși în favoarea partidului liberal, vina nu va fi a noastră, ci a acelora cari au administrat desprezece ani fără întrerupere și în toată această vreme n’au știut să ridice Capitala și s’o garanteze contra unor primejdii ca cea care o amenință acum: încă odată, nu vom veni cu simple afirmări ca confrații liberali, ci cu fapte sigure pe care oricine le poate controla. ■ - ---ag——^———■— MARȚI 1/13 SEPTEMBRIE 1892 ANUNCURI și INSERȚIî: Linia 30 litere petit pag. IV . . . . . .0,40 Reclame . .. . . » III .... . .1,50 . N. V. •. . . 2,50 In Paris anuncîUrile se primesc Pi Agnnția.. r ' Havas, 8 Place de la Bourse ■ i' Redacția și Administrația 23. STRADA DOAMNEI, 23. Un exemplar IO Bani . Chestia egipteană Zgomote despre evacuare. — Desmințirea lor.—Comenari favorabile și defavorabile. — Politica d lui Rosebery.—Intențiile d-lui Labouchere. Guvernul englez față de chestia egipteană. Printre, schimbările principale care s’au prorocit în politica Englitezei, când triumful d-lui Gladstone asupra adversarului său de la putere nu mai era contestabil, era și acea privitoare la politica egipteană: in ochii multora evacuarea Eruptuhu devenise de-acum numai o chestie de timp. Astfel n’a putut fi lucru de mirare că la Cai'o s’a și răspândit zilele trecute vestea că trupele engleze vor avea să evacueze în curănd acel oraș, lăsând numai un mic detașament care să continue a ținea garnizoană în citadela. Știrea a fost însă desmințită chiar de un organ liberal englez, și această desmințire dă acum de vorbit atât porții care n’ar vedea cu ochi buni evacuarea Egiptului din partea Englezilor, cât și celei care ar dori ". Din partea întâia remarcăm următoarele comentarii ale oficiosului Pester Lângă": . . . «Desmințirea știrei din Cairo face să dispară orice îndoială asupra faptului că politica engleză n’are să se schimbe nici de cum ,în acest punct, Această vă nimici, mai ales în Franța, multe iluzii Abia a fost constituită noua administrație englezească, și la Paris se și deșteptaseră speranțe că politica engleză va părăsi linia de conduită a regimului Salisbury și va căuta o prietenească apropiere de Franța; iar cel d'întâiu semn văzut al acestei schimbări se vedea că va fi renunțarea Englitezei , protectoratul asupra Egiptului. In acest din „unmi punct Francezii s’au înșelat și credem ci, vor avea să mai dea peste multe decepții. De repetite că s’a spus că lordul Rosebery va continua politica exterioară a predecesorului său; atitudinea cabinetului iu chestia egipteană nuu poate decât să întărească această presupunere. Și tot atât de puțin cât, EhgJitera are de gând a patra și vreuna din pozițiile ei tot atât de puțin poate să se gândească ă ai renunța la garanțiile care sunt date intereselor ei de conservare prin înțelegerea prietinească cu puterile centrale»." Din tabăra opusă, L’indépendence d'lr scrie: «Gazeta engleză, care desminte știrea din Csiro, e de părere că ea ar fi în contrazicere absolută cu politica lordului Rosebery și cu prudența bine cunoscută a d-lui Gladstone. În ochii tuturor oamenilor cu un simț,, știrea nu ar putea să fie, în adevăr, decât cel puțin prematură. . Cu binelul Gțasstone" trebuie să fie atât de absorbit în decursul primelor zile ale, existenței sale, și slăbiciunea majorității sale il oprește atât de imperios, de a aborda fără vreme subiecte grave de controversă relative la chestiuni exterioare încât cu cea mai,bnă,, v»*ința din lume n'ar putea, cel puțin până peste mai »multe luni, să abordez e soluțiunea chestiunii Egiptului, cu atât mai mult că chestiunea afganorusă va ajunge pentru a concentra deocamdată asupra ei toată atențiunea Foreign Officeului. ^Liberalii englezi nu pot să-și disimuleze totuși că, la reintrarea Camerelor, chestia egipteană va fi aproape cu siguranță pusă de d. Labonehăre, care va găsi acest mijoc d a și răzbuna deschiderea sa din minister, fără a părea prea mult că vrea această, și de a atacă pe lordul Rosebery, cu care nu prea e prieten. Din alte declarații pe care sir Charles Dilke le-a făcut unui ziarist rezultă, că acesta din urmă, deși nu e învoit cu d. Labouchere in ce privește felul de evacuare a Egiptului, e mai mult ca or când în favoarea acestei soluțiuni pe țară a preconizat-o de atâtea ori dimpreun cu neutralizarea voci Nilului. Se poate crede clar că d. Lab üdère va găsi uneori în sir Charles Dilke un sprijinitor elocvent pentru camania sa în favoarea evacuării Egidului și că guvernul va avea mai multă greutate de a eluda această chestiune, decât credea până acum*. Comentariile ziarului1postan de o parte, și ale celui belgian de alta rezumă cât se poate de bine chipul în care chestia egipteană e actualul ente privită de ambele mari tabere politice în care e actualmente împărțită Europa. ------------------------feg———Eastern —— SERBĂRII RE 1,1 KI • . •" y'. (Prin fir telegrafic) 9 Septembre Regele a primit la 2 ore pe amiralul Rieunier și pe comandanții corăbiilor franceze cu ceremonie mare și cu multă solemnitate. O companie fie infanterie cu drapel și muzică a făcut, orimurile militare. Rgele a strâns mâna amiralului, care a zis că președintele Republicei i-a făcut onoarea de a'l desemna pentru a saluta pe regele in numele său și spre a-i aduce urările ce le face pentru fericirea sa și a aceleia a familiei regale; remhend scrisoarea președintelui, roagă pe Majetatea Sa să binevoiasca a primi omagiile sale respectuoase. Regele a răspuns luând scrisoarea Că atat El cât și poporal, sau apreciază foarte mult salutării » și urările Președintelui. «Guvernul francez însărcinând» ve cu această misiune intr’o împrejurare atât se solemnă ne dă o dovadă de amiciție, care ne este scumpă și care răspunde sentimentelor noastre de vină simpatie pentru Francia. Alegrea persoanei d-voastră rai a fost c u deosebire plăcută, subt fricit «le a va manifesta sincera ,mea satisfăcere». După aceasta s’au făcut prezentările. Regele s’a întreținut in mod cordial cu toți ofițepi... audiența a ținut .50 minute Amiralul a prezentat apoi omagiile sale,Reginei, la care a stat în spijiuni. » La sosire, și la plecare mulțimea, a salutat ofițerii, francezi pr . ..strigăte repetate ""de«Trăia'sa Franța'!’» . După amiralul Rieunier, or p a primit,pe, colonetul Mingsen ca iertași ceremoniai și cu același soierii fiinde. trémijénd scrisoarea Regelul României,colonelul Iurgescu a zis ca suveranul seu da trimes, ca sa asiste la serbările lui Cislof. Columb spre a da o turnă doua aste amiciția sa pentru regle Haliei. Prezenta drapelului rimâne Sclam lui Institiute .naționale din Genau este un jaqu al legatar lor de cordialitate și de fciune ce miese R unduia cu ' italia. R jede a răspuns cu raporturile de amiciție frățească consoidate prin recenta ședere a regelui Carul in '■Italia , fac să aprecieze și mai mult nod act de simpatie către' densul și Ralia care iși reamndese cu,o. mare satisfacere comunitatea de origina a celor doue popoare. . . * fip< i sron făcut prezentările; oulicnța care a fost din cele mai cordial’ a.fiind p jaspetate de ceas , colonelul Murgescu a prezentat apoi omagiile sale Reginei. V . Regele și Regina au vizitat expoziția; au fxprimat marea lor alisfacere; au promis de a face vizite prelungite. . 10 Septembrie,. Municipalitatea a dat aseară o serbare splendidă la care au fost invitate peste 300 persoane; ofițerii străini erau de față. Regele și Regina au stat două ceasuri . Regina a deschis balul cu primarul orașului; apoi I a fost cerc regal infim la care au fost invitați amiralul Rieunier și ambasadorul Spaniei conte de Renomar Majestățile Lor au exprimat primarului marea l»r satisfacere Ofițerilor „străini li s’au fă«*rit onoruri foarte mari. Regele și Regina au primit pe reprezentanții Parlamentului, pe arhiepiscopul și autoritățile. Recest țitin» a a fost din cele mai cordiale. Maje dările Lor au exprimat marea Lor satisfacere pentru splendoarea serbărilor și pentru primirea entuziastă ce Li s-a făcut. , Cortegiul istoric reprezintând întoarcerea lui Christof Golumb a fost măreț; el a străbătut orașul în mijlocul unei mulțimi enorm . Regele și Regina au asistat, la defilare de pe balconul palatului regal, au fost aclamați în mod călduros. Azi banchet de gală de 92 tacâmuri la Curte; printre invitți sunt : miniștrii, corpul diplomatic, senatori, deputați, amirali, generali anti»episcopul și autoritățile de căpetenie ale orașului. '