Timpul, noiembrie 1892 (nr. 241-266)
1892-11-13 / nr. 251
No. 251 CONFERINȚA WOHITA&Í Bimetalismul și monometalismul. — America de Nord și Englitera. — Punctul de vedere al celorl’alte State. — Prevedere dificilă. Marți s’a întrunit la Bruxelles conferința monetară internațională. După aprecierile ziarului Pester Lloyd, această conferință va fi un duel economic cu cele mai grele condiții, între America de Nord și Englitera. Dar toate celel alte State, ca aparținătoare marei familii comerciale lumești, au un interes însemnat în acest duel, ba chiar sunt in primejdie a intra și ele în luptă și ieși din ea cu răniri grele. Dublu etalon sau etalon de aur, acesta e strigătul de răsboiu. America de Nord și Englitera stau ca luptători aleși în fruntea celor două armate. In ce privește alegerea armelor, cei doui luptători nu sunt încă neschimbat hotărîți. America de Nord a tras ce e drept cu vigoare cărarea de urmat prin birurile Bland și Windom care au urcat în chip enorm circulația argintului, dar totuși poate să-și mai schimbe direcția de atac. Americanii au la dispoziție diferite feluri de luptă: constrângerea treptată a aurului, prin stăruire asupra grămădirilor de argint, întoarcere la etalonul de aur, cu dispoziția ca curentul argintului să nu poată circula decât în raport cu creșterea circulației aurului. Engliteza are de asemenea mai multe săgeți în tolba sa. In cazul când Statele Unite ar înceta cu cumpărările de argint făcute de către Stat și ar arunca argintul, pe care il adună mereu până acum, pe piața Londrei. Englitera ar aduce in luptă acea partidă care cere încetarea baterei argintului în India. Probabil, în urma acestei dispoziții, rupta ar putea fi menținută, în India, la o valoare mai înaltă decât ar fi cea pe care ar avea-o după conținutul de argint, —întocmai cum sa intâmplat cu dominii de argint austriacî. Arma aceasta ar fi insă, ce e drept, cu două tăișuri,căci prin ea Europa ar fi amenințată de acea primejdie pe care economistul Lexis a coprins-o in vorbele că: «.India va înghiți aurul, după cum a inghițit mai demult argintul», —căci deja acum curg câte 50—60 de milioane de mărci de aur în India și dispar acolo fără de urmă. Englitezei îi remâne insă mijlocul de a înceta cu baterea argintului in India și în același timp a nu permite ca aurul să devină în India metal de etalon alături cu argintul. In ce privește interesele particulare ale singuraticelor state europene, ele sunt azi aceleași ca și la începutul anului. Germania e în ajunul rebaterei talerilor in monede de schimb. Franța posedă, față de argintul ei, un tesaur enorm de aur în Bancă. Engliteza nu se teme, cu toată valoarea inferioară a monedei de schimb și uriașul schimb de becuri, de riscuri și nu s’a apropiat de loc de bimetalism. Austro-Ungaria își clădește valuta cu un adaos de monede de argint de preț inferior—și deocamdată nu e impinsă de loc spre bimetalism, întrebarea deci, dacă conferința monetară va putea ajunge la vr’un rezultat practic, e foarte grea. Telegraful ne va comunica mersul desbaterilor, și numai din ele se va putea scoate un respuns. Eastern FOIȚA „TIMPULUI“ Cronica literară O istorie a literaturei românești. O bio-bibliografie nu poate insista mult asupra valorii operelor enumerate mai mult decât cercetate într’ânsa. Sunt prea mulți scriitori acolo, prea multe titluri, cu greutate ori fără, și, cum am spus înainte, calitatea de scriitor și nu calitatea scriitorului dând drept oricui să fie pomenit într’o asemenea carte, un Radu Ionescu, un Pelimon, un Teodor Georgescu și alte personagii de același însemnător calibru, mănâncă neapărat locul ce s-ar fi cuvenit celor ce dau o direcție unei literaturi sau întrupează pe deplin curentul atunci domnitor. Când însă, alăturea cu biografia scurtă și înșirarea operelor, biobibliograful se încumetă a judeca, puținele sale cuvinte, dacă nu preferă să fie o părere făcută gata de alții, trebue să fie hotăritoare și riguros de justă. D. Rudow n’a împrumutat de la alții ideile asupra valorii estetice ȘTIRILE ZILEI Temperatura: Observațiunea Casei A. Menu et C-nne, opticiam, Calea Victoriei 88, pe ziua de 12 Noembre. Miezul nopții .... +0. 7 ore dimineața . . . +1. Amiazi........................-110. înălțimea barometrică 770. Starea cerului*, noros. * * * M. S. Regele a primit din partea Exc. Sale Don Miguel A. Caro, Vicepreședinte al Republicei Colombia, o scrisoare prin care s l notifică că, în urma demisiunei Președintelui, doctorul Rafael Nunez, și în virtutea Constituțiunei acelui Stat, Excelența Sa a fost instalat ca Șef al Puterei Executive, în ziua de 7 August trecut, înaintea Congresului Național. * * * Citim în Constituționalul: D. Menelas Ghermani, meritosul nostru ministru de finanțe, a primit de la A. S. R. Ducele de Meiningen marele cordon al ordinului Gassei Ernestine. * * * S’a deschis ministerului de externe un credit extraordinar de lei 18.751 bani 46 pentru plata lucrărilor de continuare a fixării drumurilor de comunicațiune pe fruntaria dintre România și Austro-Ungaria. * * * Gradele inferioare ce fac serviciu la comănduirile piețelor sunt adesea trimise noaptea prin diferite localuri publice în interesul serviciului. Pentru ca ei să fie recunoscuți atât de militari, cât și de autoritățile civile ca agenți ai poliției militare, d. ministru de resboiu a găsit nimerit ca să li se acorde purtarea unui semn distinctiv, și anume a unei plăci ovale semi-bombate, de metal alb, în lungime de 7 cm. pe 5 cm., pe mijlocul căreia să fie scris cu litere negre : «Comănduirea pieței»; această placă se va purta aparent pe partea stângă a pieptului, având partea dinapoi în formă de broșă. Printr-un decret apărut în Monitorul de azi, această mesură a fost sancționată. **. DIN STRAINATATE EK s’a serbătorit la Sofia aniversara prințesei Clementina. Depeșa ce primim in această privință din capitala Bulgariei spune : Un Te Deum s’a celebrat la catedrală in prezența Prințului, Principesei, a suitelor civile și militare, a miniștrilor, a președintelui Camerei și a numeroși deputați, a agenților diplomatici ai Austro-Ungariei, Italiei, Engletezei, Belgiei, Greciei, a însărcinatului de afaceri al României, a girantului comisariatului otoman și a secretarului seu, a înalților funcționari civili și militari, a numeroaselor dame și a unei mulțimi mari. După serviciul divin numeroși asistenți s’au dus să se înscrie la palat. * * * Ni se depeșează din Berlin , împăratul fiind ușor răcit a întrerupt vânătoarea eri și s’a întors la Potsdam; a trebuit să rămâie în casă și azi.* ultim" cuveni Un onorabil necunoscut, cu o mutră din cele mai suspecte, e prezintat deunăzi într’un club, ca «general american». — O fi general de divizie ? observă unul la urechea vecinului său. — Mie mi se pare că seamănă mai mult a general de sustracție, răspunde cel l’alt. Moș Neagu. TIMPUL 13 MOEMBRE DIN LUME Ierisează trupa de opera italiană j a dat, pentru a doua oară în această stagiune, frumoasa operă Trovatore. Sala era feerică. Toate lojile erau pline de tot ce Bucureștii are mai elegant și mai frumos. Am avut onoare a saluta pe d. George Em. Lahovari, d. Iacob Lahovari, d. C. Stoicescu, d. Ghiță Ion, d. Victor Ionescu, d-na Adina Gostinescu, d-na Lea Slătineanu, d-na și d. Otonescu, d-na C. Arion, d-na Tache Ionescu, d-na și d-șoara Vladoianu, d-na Alexandrina Niculescu, d-na Jianu, d-șoara Niculescu, d na Maria B. Petrescu, d-na C. Tătăranu, d-na general Fălcoianu, d-șoara Costacopol, d-na și d-șoara Popovici, d-na Nicolae Filitis, d-na Zoe Balș, d-șoara Balș, d-na Irina Marghiloman, d-șoarele Irina și Ana Ferichide, d-na Sofia Văleanu, d-na Ciocărdia, d-na Hepites, d-șoara Hagiopol, d-șoarele Văleanu, d-na Boicescu, d-na Lucreția Lecca, d-șoarele C. Lecca, d-șoara N. Nenovici, d-na Amira, d-na Gr. Triandafil, d șoara Maria N. Bibescu, d-na și d-șoara Lamotescu, d-na Haralamb, d-na și d-șoara Ciuflea, d șoara Zisu, d-na Habudeanu, d-șoara Habudeanu, d-na Cristescu, d-na Nedelcovici etc. etc. Mai tot parterul era plin , ici colea se vedeau câte-va doamne ; printre aceste putem cita pe d-na și d-ra G. Lecca, d-na Bibin, d-na Pilidhi, d. Guttman etc. etc. etc. Azi Pentru a treia oară Teatrul Național anunță că actorii români vor juca piesa Onoarea. Ea merită de a fi văzută nu numai prin interesul ce prezintă, dar și modul cum este jucată. D. Notarra a creat rolul contelui de Trast într-un fel admirabil; acest rol va număra printre cele mai de frunte creațiuni ale sale. Pierde Vreme. —----------———-----------— ----- Din Focșani (Corespondență particulară a Timpului) Buletinul lunei trecute s’ar putea rezuma în puține cuvinte, așa e de mare liniște prin acest oraș. Se vorbește că cu căderea frunzelor, prin contrast, să apară o foaie nouă, foaie politică și periodică și hebdomadară, care să servească ceva haradișuri cititorilor blazați ai Focșanilor. In Octombre a mai apărut o foaie ce a reposat a doua zi, a d-lui profesor Cireș, profesor arendaș al unei catedre de morală. Această foaie, zisă Independența, a scos-o simpaticul profesor de morală cu moralul scop de a înnoroia viața socială și privată a directorului liceului și a altui bătrân profesor, colegi ai simpaticului Cireș. In urmarea acestora, cei ofensați au acționat la jurați pe calomniator și acolo, în fața omenirei generale, profesorul de morală a început a se vaita că a fost pus la cale și înșelat de alți cavaleri. Juriul, față cu lacrămile de crocodil ale moralistului, l’a achitat. Fără să vreau să înveninez chestia, deși aci faptul e cunoscut și de copiii de clasele elementare, viața pe care d. Cireș a atacat’o la alții, iar-sa este arhi-imorală. Cred că sunt înțeles și n’am trebuință să desvolt. Și d. Cireș este prim locotenent al radicalismului aci. Cred în orîce caz că unul din numeroșii inspectori ai ministerului de justiție ișî va face apariție aci, căci o anchetă e necesară. * * * Acestea fură zise la pasivul lui Octombre ; la activul lui, găsim unul sau două delicte de acele ușoare, care au aparținut tuturor timpurilor și în urma cărora bărbații proprietari se fac cerbi, așa le cresc unele apendice exterioare. ” Toate aceste s’au regulat pe cale blajină între părți spre propășirea neamului omenesc. Dar averile petrecendu-se între militari, lucrurile au rămas în familie. * * * Orașul nostru de la o extremitate la alta este străbătut de o șosea zisă națională. Fiind a Statului, ministerul lucrărilor publice a luat măsuri pentru refacerea ei, căci o lasă jos cu un metru. Nu știm prin ce fel de împrejurări dar s’a dat unui antreprenor, care s’o lucreze în doui ani. De astă primăvară s’a început lucrarea. Și din nenorocire, nu se lucrează părți, părți, ci a desfundat’o pe toată , închipuiți-vă, proporțiuni păstrate, bineînțeles, podul Mogoșoaei cu pietrele ridicate și o baltă mare în locul ei, iar pe trotuare lespezi nouă de piatră puse una peste alta de n’ar putea trece pietonii. Iată starea în care se află cea mai mare uliță a orașului nostru, iatâ-ne cu iarna în spinare și pietrele pe trotuar. Este cu desăvârșire impracticabilă. Dacă ar fi vrut să -și bată cine va joc mai amar de Focșani, nu putea să facă alt fel. Scriu aceste rânduri in speranța că d. ministru Olănescu, om drept, le va citi și nu numai va face o cercetare spre a vedea că lucrul e riguros exact, dar că va lua și măsuri de îndreptare. Altfel la primăvară nu numai holera, dar toate boalele endemice se pot naște din apele stricate ce se vor acumula în timpul iernei pe această nenorocită șosea. Cerem d-luî ministru îndurare, nu altceva, căci altfel suntem pierduți. ú m * Flagelul tuturor provinciilor, jocul de cărți, nu se cunoaște aci. E urmărit cu cea din urmă energie. D. general Gheorghiu, distinsul comandant al diviziei de aci, l’a stîrpit. Afară de jocuri inocente, ofițerii nu joacă altceva, și astfel s’a pus capăt unuia din cele mai mari rele. E de laudă și de imitat, căci ofițerii jucau și ce aveau și mai cu seamă ce nu aveau. * * * La 31 Octombre s’au deschis seratele clubului civilo-militar. Ele vor urma până în primăvară de două ori pe săptămână. Miercurea, serată muzicală sub conducerea veteranului Lucio și Sâmbătă serată dansantă. * * * Recolta vinului a fost mai abundentă și mai bună ca oricând. Prețul la proprietarii mari a fost de la 1,50 — 160 decalitrul. Sunt proprietari cari au luat 1.200.000 lei pe recoltă. Drumul de fer la Odobești de o vrea D-zeu se gătește la iarnă, noroc că recolta e cărată, așa că nu va transporta decât 2—3 pasageri. 3. înecat în făină.—In noaptea de 4—5 Noembre a. c., locuitorul Petre G. Giolacu, din comuna Ulmeni, județul Ilfov, pe când venea de la moară cu căruța încărcată cu făină, aflându-se deasupra în car, împreună cu copilul Dumitru, fiul lui Jedu Savu,de 15 ani, s’a resturnat căruța pe drum, și copilul, fiind copleșit sub făină, a murit pe dată. In groapă de vin. — In ziua de 7 Noembre a. c., pe la orele 9 a. m. locuitorul Gostache Gheorghiu Bărbieriu, din orașul Roman, in etate de 60 ani, pe când se ducea la vânat, a căzut într’o groapă de fântână părăsită, de la cimitirul orașului, unde a și încetat din viață. Cazul comunicându-se d-lui procuror local, s’a autorizat înmormântarea. -------------------------------------------- intémplările zilei Moartea nebunei.—In ziua de 5 Noembre a. c., s’a găsit în câmp, pe proprietatea d-lui loan Marghiloman, din circumscripția comunei Fundeni, județul Buzău, la locul numit Valea Comisoaiei, cadavrul femeei Ioana Stanciu, din comuna Zărnești, același județ, care se zice că era de mai mult timp lipsită de facultățile mintale. După cercetările tăcute, numita a murit din cauza asprimei timpului, în urma ploiei și zăpezei căzută în noaptea de 4 spre 5 Octombre, a operelor noastre literare, hotăririle i-s pe atât de originale, pe cât de puțin motivate adesea. Voiă aduce poate un serviciu autorului și desigur o plăcere cetitorilor, enumărând câteva din lucrurile care mi s’au părut mai puțin îndreptățite. Observările care vor urma nu trebue să înșele însă: în afară de asemenea judecăți, ci. Rudow are—mai rar, e adevărat (în unul din cele 7 articole asupra lui Alexandri, de pildă)—unele idei destul de drepte și face niște critice de amănunte destul de serioase. Din nenorocire însă, totdeauna de amănunte, de microscopice amănunte. De la început încă, școala transilvăneană e rőa prețuită: din cauze, care se vor vedea pe urmă, autorul condamnă, prea fără rezerve, niște oameni, caricaturali adesea în excesivele lor afirmații, dar totdeauna de bună credință și cinstiți. E cu neputință a nu te simți mișcat în fața acestor patrioți muncitori pe cari nici o greutate și nici o prigonire nu-i descurajează. Micile păcate, de care noi înșine rîdem cei dintâiu, sunt vrednice de eroare—cum însuși d. Rudow recunoaște odată—față cu ținta urmărită și mediul in care o urmărim. Autorul a făcut pe alocurea o satiră prea crudă pentru niște deschizători de cale, și pentru acei, cari se inspiră încă in dureroase împrejurări politice, de la dânșii. Intre altele nu e drept a spune că treimea ardeleană ar fi avut de învățat, și mai mult, ar fi trebuit să învețe cum să scrie istoria de la Hume, Gibbon (netradus încă) și Niebuhr, de la cel d’intuiti ar fi învățat a face istoria, tot atât de personal ca și dânșii, iar scopul lor practic îi despărțea prea mult de ce îlalți doar pentru a’i îndemna să’i imite. Mai departe, Conachi e înfățișat ca reprezentantul de căpetenie al unei școli «anacreontico-pastorală», școală care n’a existat, Conachi singur fiind la noi un poet neogrec, in deplinul ințeles al cuvântului. Înțeles în care se cuprinde erotica ușoară, puțin;pornografică, dar nu pastorala infloritoare în Apus. Comiculpersonagiu, de care se tratează aice, e prea înălțat pe urmă, când se vorbește de lucruri adânc simțite (p. 47) în versurile bătrânului și bătrânescului logofăt. Cârlova nici pe departe nu se poate asemăna cu autorul Elegiei într’un cimitir, elegantul și delicatul Gray, și «Păstorul întristat » o soluțiune dulceagă care nu se poate numi nici într’un chip «o adevărată pastorală» (50). In sfârșit Beldiman, suporificul autor al «Tragediei», oferă cu greu cetitorului celui mai pios față cu trecutul nostru literar pasagii «tief-gefühlte». Numai de asemenea lucruri nu sufereau boierii români din amândonă țările în timpul scârboasei petreceri fanariote. Dacă în a treia perioadă (1830-60), Eliade e bine judecat (crede ad. Rudow că din admirare pentru ‘Eliadă și-a anunat Rădulescu codița grecească sub care e cunoscut?) Negruzzi n’a fost nici o dată un pesimist, fie și din neajunsuri bănești (p. 60) și eu nu cred că influența poetică a lui Eliade s’ar putea urmări alăturea cu a lui Byron și Lamartine, in versurile lui Alecsandrescu. Deși mai tânăr și am adăuga mai slab înzestrat decât Alecsandri, Bolintineanu ar fi exercitat o asemenea înrîurire asupra acestui din urmă, ceea ce nu e mai adevărat decât propoziția că autorul « Florilor Bosforului» e «primul spirit creator ce ne întâmpină în țară» (p. 76) și că e întâiul în lirica de iubire (nici măcar în bucățile epice de cuprins național!). Crețeanu n’a fost simțitor de «begale!»(82), iar asemănarea intre o satiră a lui Depărățianu și una presupusă corespunzătoare a lui Eminescu arată un curios gust literar (88). Filimon e în schimb simțitor de nedreptățit când i se tăgăduește absolut valoarea artistică (97). Bălcescu are însemnătate istorică în ceea ce privește,de nu judecata, cel puțin faptele și «Mihai 1892 DIN TOATA LUMEA --------Femei în serviciul poliției, Deutsches Volksblatt din Viena vestește că la poliția de acolo au fost angajate mai multe fete, orfane de foști funcționari polițienești,—bine înțeles în serviciul central al poliției. ■ .....- Spiritist nebun. • Cunoscutul spiritist Slade a fost internat — după cum află ziarele străine, — într’un institut de nebuni din Sioux City in Iovva. FELURIMI Averile particulare în Prusia. — Reforma impozitelor, care se discută actualmente în Camera Prusiei, a necesitat și o evaluare a averilor din Prusia. După această evaluare, totalul averilor, care vor fi supuse nounor impozite, s’ar urca în Prusia la 73 miliarde 800 milioane mărci. Nu sunt socotite aci averile mai mici de 6000 de mărci, veniturile sub 900 și pentru văduve și orfani sub 1200 de mărci, care toate sunt scutite. In special, averile reprezintând pământurile cu inventariere lor economice se apreciază la 42 miliarde; capitalurile și clădirile industriale la 20.6 miliarde; celelalte capitaluri la 28.2 miliarde de mărci. Acestea ar face în total 90.8 miliarde, se scad însă datoriile în sumă de 17 miliarde. Capitalurile reprezintate de pământuri s’au calculat după veniturile lor, de asemenea și capitalurile industriale, socotindu-se un venit de 6 la sută. Celel’alte capitaluri s’au calculat după venituri, socotindu-se acestea numai cu 4 lum. la sută. ------------------------------------------- LITERE — ARTE — SCIINȚE NouÎ scrieri de Carmen Sylva. — Se anunță că M. S. Regina ar avea deja gata pentru tipar două nouî scrieri : un roman Schnee (Zăpadă) cu subiectul din viața țăranilor români din munți și Grüne Blätter (Frunze verzi), un nou volum de traduceri de poesii populare românești. --------------------«8--------------------- ȘTIRI MĂRUNTE In Craiova a apărut un nou ziar liberalnațional intitulat Democrația. Ziarul e redactat de d. G. T. Buzoianu, cel cu celebra geografie a Germaniei cu Würtemburg și fără Saxonia. ----------------- ——ga------—— --------Viteazul» nu e nici măcar «ass werthlos» (129); limba lui iarăși e excelenta, chiar in afară de o comparare cu Laurian, care in scrie rea românește. Că i se pare autorului acum că criticile lui Lăzărescu sunt pe atât de Însemnate prin independență cât și prin asprime e ciudat; k ciudat iarăși că nu-i place atât de mult Alecsandri, pe lângă care foarte departe ar sta nedesvoltatul Eminescu (154), dar ceea ce e peste masura obicșnuitei variații in judecata autorilor, eu părerea următoare : «Maria Suciu întrece pe toți cei l’alți mai bătrâni scriitori (Männlichen Geschlechts) ca adâncime și gingășie a simțire, ca stăpânire asupra limbei» (151) Maria Suciu e soacra dlui Rudow, dar ce vor zicejb oamenii cari n’au nici o înrudire cu poeta Transilvăneană. In cercul «Junimet» chiar, rangurile sunt destul de curios fixate : d. Pogor, recunoscut ca poet, pus lângă d. Naum nu tocmai Însemnat 4ca limbă», și acesta lângă Alexandri (dasselbegist...!). Cine știe că d. M. Cornea a scris versuri românești, franceze ori în altă limbă și cine, printre câți știți, ’șî-a fi Închipuit că e, și d-sa <begalet» ? Recunoașterea meritelor d-lui Maiorescu nu poate lipsi nici dintr’o carte de literatură românească, acele merite