Timpul, februarie 1893 (nr. 24-46)
1893-02-23 / nr. 41
No. 41 7ul asupra revoluțiunilor ce se produc în Bulgaria și asupra principiilor de care se inspiră guvernul din Sofia de la venirea la putere a prințului Ferdinand. Guvernanții din Sofia au acum intențiunea să convoace o Sobranie pentru modificarea articolului 38 din Constituțiunea de la Tîrnova și să aducă astfel o atingere religiunii țăriî. Guvernul imperial, cu toate că e călăuzit de principiul de neintervențiune în afacerile interioare ale principatului, nu poate însă să remâie spectator mul înaintea acestei încercări care întâmpină opozițiunea energică a populațiunii bulgare. Comunicatul sfârșește astfel : «Guvernul imperial își exprimă sincerile sale dorințe pentru ca sentimentele ce se manifestă în clerul și printre patrioții din Bulgaria să fie un avertisment pentru toți Bulgarii fără distincțiune de partid și să depărteze pericolul ce amenință pe orice popor, care se lapedă de sfintele tradițiuni de mai multe secole. Guvernul imperial e convins că revoluțiunea proiectată în viața intelectuală șpolitică a principatului nu va da rezultate favorabile și că ea va avea conseicințe triste pentru viitor, pentru că ea va aduce conflicte interioare și adânci neînțelegeri din punctul de vedere moral. PETRECERILE ZILEI Teatru Național. — Azi, Luni, 22 Februarie, penultima reprezentație a piesei Ocolul pământului in 80 de zile. Balul societății «Junimea studioasă medicală» anunțat pentru Miercuri, 24 1. c., s’a amânat, din cauza tristului eveniment al morții doctorului Boicescu, pentru ziua de 3 Martie. A TREIA EDIȚIE Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința de la 22 Februarie 1893 Prezenți 79 senatori. La ordinea zilei continuarea discuțiunii asupra legei comunale urbane. Art. 96 se primește cu un amendament propus de comitetul delegaților și primit de guvern. La art. 97 d. Th. Lerescu cere unele explicațiuni și propune o mică modificare. In urma unei preschimbări de lămuriri între d-nii Aurelian, A. Marghiloman și Th. Lerescu art.,se primește cu redacțiunea comitetului de delegați. La art. 98 C. Vilner face o observațiune relativă la prescripțiunea conținută în art. în privința strângerei recoltelor. D. Negri dă explicațiunile necesare și art. se votează cu o mică modificare de redacțiune. Art. 99, 100, 101, 102 se votează. La art. 103 d. Urdăreanu propune un adaos care se respinge. Art. 103 se votează. La art. 104 d. Vilner constată că există o contrazicere între prescripțiunea conținută în acest articol și cele conținute în articolul următor. Oratorul propune un adaos prin care să se explice că nici o dare comunală, care nu e prevăzută în legea maximală, nu se poate înființa de cât în virtutea unei legi. D. Marghiloman nu vede nici o contrazicere în art. 104 și 105 al legei. De altmintrelea, zice d. ministru, aceste articole sunt reproduse exact după legea veche. Amendamentul d-lui Vilner se respinge. Art. 104, 105, 106 se votează. Asupra art. 107 d. Vilner cere o explicațiune. Art. se votează. Se votează art. 108, până la 130, numai cu mici observațiuni. Legea se votează în total cu 48 voturi contra 6. Se mai votează două proiecte de interes local și ședința se ridică la orele 4 și 40. CAMERA Ședința de la 22 Februarie 1893 Ședința se deschide la ora 1 jum. sub președenția d-lui Triandafil cu 109 deputați prezenți. Se votează un indigenat și 2 recunoașteri. D. Ștefănescu-Goga întreabă pe d. ministru de interne dacă are cunoștință că 2 comune din Romanați au fost inundate. D. ministru Catargiu spune că s-au luat măsuri și acolo și pretutindeni. Camera reintră în ordinea zilei. D. raportor Filipescu spune că d. ministru al cultelor și-a retras amendamentul. In ce privește amendamentele care tind la suprimarea art. 4, minoritatea comitetului delegaților a fost de părere să se suprime taxa, deoarece proiectul are să fie aplicat abia în 1894 și până atunci s-ar putea găsi alte resurse. Majoritatea a fost însă pentru menținerea taxei, deoarece ștergerea ei ar echivala cu respingerea proiectului. D. prim-ministru spune că taxa trebuește votată, căci nu sunt alte resurse. Consiliul de miniștri a studiat luni de zile chestiunea și n’a putut lua altă de TIMPUL 23 FEBRUARIE tărîre. De când e țara aceasta, locuitorii de la sate și-au făcut singuri biserici și le-au întreținut; acum, noi le dăm un ajutor. Nu putem lua toată cheltuiala asupra Statului, căci noi nu vrem să echilibrăm budgetul cu împrumuturi. Să nu se teamă Camera că sătenii se vor simți îngreuiați de această taxă. (Aplause). Amendamentul d-lui Păucescu, pus la vot cu bile, e respins cu 91 bile negre contra 38 albe. (Aplause). Art. 39 se votează cum e în proiect; asemenea se primesc art. următoare, fară discuțiune. Legea în total e primită cu 89 bile albe contra 26 negre. D. Fleva are cuvântul pentru a desvolta interpelarea pe care a adresat-o primului-ministru. D sa recunoaște că ceea ce are de spus se potrivea la discuțiunea Mesagrului, dar d-sa nu făcea atunci parte din Cameră. Din cele 4 puncte votate de Divanurile ad-hoc, unul e încă tot un deziderat; aceasta e regimul reprezintativ. Domnia lui Cuza a fost o stare de tranziție; acest Domn, cu toate că a făcut fapte mari, a trebuit să cadă, pentru că centralizase totul în mânile guvernului. La 1866, Românii cereau descentralizarea ; raportorul Constituțiunii condamnă despotismul și spune că toată națiunea cere libertățile publice; în proiectul de Constituție al guvernului, se pune ca bază a libertăților descentralizarea. Pentru evitarea furtunilor viitoare, întreaga națiune cerea suveranitatea națională și descentralizarea. Dacă Constituanta nu a reglementat descentralizarea, e vina evenimentelor; ea a votat însă că «în cea mai scurtă vreme se va face o lege de cea mai complectă descentralizare» ; acest text a fost încă falsificat, ștergându-se vorbele : «cea mai complectă». Constituanta ne-a dat deci libertăți și garanții. Prima libertate e cea electorală. Partidele autoritare sunt contra acestei libertăți, pe care o calcă pe ascuns prin sistemul candidaturilor oficiale. Acest soiü de candidaturi sunt rezultatul centralizării. Inconvenientele acestui sistem vițios se restrâng în toate ramurile vieței publice. Opusă școalei atoritare e școala reprezentațiunei sincere. Care din aceste două școli, care din aceste două sisteme, e a guvernului ? E destul să ne uităm la chipul cum e constituit guvernul. Intre guvernele de la 88 încoace găsim unul al cărui ministru de interne era d. Catargiu și despre care d. Carp zicea că e «un pas înapoi» ; d. Ghermani spunea atunci că nici o dată nu va fi alături cu d. Catargiu ; iar d-nul Tache Ionescu spunea că sub d. Catargiu nu se pot face alegeri libere. D-nul Carp spune pe față că guvernul nu se poate să nu se amestece în alegeri. D-l Lahovari, susținând la Senat desființarea comitetului permanent, a spus că acesta e ales sub influența prefectului. Aceste sunt ideile guvernului și, dacă ne aducem aminte că s’au dat 3 disolvări, putem spune că drepturile noastre s’au făcut praf. Dar nu e numai atât. Guvernul simte nevoie să puie târnăcopul la baza instituțiilor noastre. Trecând la punctul fiu al interpelării sale — actele săvârșite de guvern cu ocazia căsătoriei Prințului Ferdinand, — d-sa spune că nimeni nu se poate gândi fără bucurie la acest mare eveniment, care a întemeiat Dinastia. Dar oricât de mare e acest eveniment, nu putem lăsa la o parte actele prin cari guvernul a lovit in drepturile țerei cu această ocaziune, acte petrecute și în țară și în străinătate. Regele și-a făcut datoria, invitând la serbarea de familie și oameni cari sunt în afară de guvern, ca d-nii D. Ghica, general Florescu și D. Sturdza, ca să fie față toată țara. Să vedem acum dacă și guvernul și-a făcut datoria. Nu și-a făcut-o. Ca dovadă, arată că în darea de seamă a «Monitorului oficial» asupra prânzului de gală dat la Sigmaringen, la 28 Decembrie, se spune numai numele d-lui Catargiu dintre reprezentanții României cari erau față; în actul de căsătorie n’a iscălit nici d. Catargiu, nici d. general Manu, nici d. G. Cantacuzino— aceasta pentru a arăta lumii că țara noastră își datorește ființa Regelui și "unde e Regele nu trebuie să se mai arate nimeni; la căsătoria religioasă, numai d. Catargiu a fost pus la ioc de onoare, cei l alți, cu președintele Camerei și Senatului, au fost puși în rîndul suitelor; în actul ceremoniei după ritul anglican, act care trebuie să se păstreze la Windsor, n’au subscris președintele Camerei și al Senatului; la prânzul de gală după căsătorie, afară de Regele, n’a vorbit nici unul din reprezentanții țerei. Urmările acestui chip de reprezentare a țerei au fost că un ziar oficial din Viena, Wiener Abendpost, a scris atunci despre noi zicând că «România datorește totul Regelui». D. Fleva se crede dator să protesteze ; străinătatea ne vede așa tocmai pentru că nu avem regim reprezintativ. La serbările date cu prilejul sosirei în țară a tinerilor căsătoriți, guvernul a făcut o mulțime de greșeli, jignind pe multă lume; în actul comemorativ iscălit la Mitropolie, pe lângă că limba e prea veche, țara e tratată ca de un Rege care nu vine de la popor, ci crede în dreptul divin ; actul prezintă pe Rege altfel decât cum e după instituțiile țerii, iar pe aceste le denaturează. Așa se zice în el: «Adunările mele legiuitoare». In actul comemorativ se spune că regele a întemeiat regatul. Aceasta nu e exact. Regele a contriiuit mult, dar poporul a făcut regatul luptând o jumătate de veac pentru drepturile sale. Răsboiul a făcut regatul. Dar atunci nu era un guvern al candidaturilor oficiale. D. Fleva citează un discurs al Regelui, din 1877, în care M. La spune că Regatul și independența se datorește luptei a doua generațiuni, și mai ales a celei de la 57. Așa s’a întemeiat regatul, nu cum spune actul conservativ. Guvernul actual vrea să falsifice totul, pentru a linguși pe Rege. Ședința se ridică la 6 fără un sfert. TELEGRAME Belgrad, 6 Martie. Țăranii radicali ai districtului Cacak s-au opus la instalațiunea noului consiliu municipal liberal. Primarul a chemat armata, care a făcut uz de armele sale și a risipit mulțimea. Ordinea e restabilită. Etalonul monetar în Germania Berlin, 4 Martie. Ministrul comerțului a declarat la Cameră că a ordonat o anchetă în Africa de sud asupra descoperirei de aur la suprafața pământului. El va ordona, poate, și o anchetă relativă la argint, dar numai pentru a avea o bază generală de apreciere în chestiunea etalonului monetar. Nu este exact că guvernul și-a schimbat atitudinea în această chestiune. Imigrația în America Washington, 4 Martie. D. Harrison a iscălit bilul Chandler asupra imigrațiunei, adoptat de congres și după care imigrațiunea în Statele Unite este oprită de asemenea pentru infirmi, pentru acei ce nu știu să scrie sau să citească și pentru acei ce aparțin unor asociațiuni, care favorizează tendințele criminale contra vieții și a proprietății. Cholera Hamburg, 4 Martie. Azi s-a constatat un caz de holeră. Procesul ziarului «République francaise» Bordeaux, 4 Martie. Curtea cu jurați a condamnat pe d. Denayrouse în procesul ce îi intentase d. Rayna la trei luni închisoare și pe girantul ziarului «La Cocarde» la 100 franci amendă. D. Andrieux, apărătorul d-lui Denayrouse, atacând Republica in mod viu, relativ la afacerea Panama, publicul a aplaudat in mod zgomotos. Președintele a ordonat evacuarea salei. ȘTIRI MĂRUNTE Toți d-nii studenți ai facultăței de medicină din București sunt cu insistență rugați a se întruni negreșit Marți, 23 Februarie cu orele 8 seara, in localul societăței studenților în medicină pentru a discuta o chestiune de actualitate. Citim in Constituționalul, D. Emanuil Gradișteanu, primul președinte al curții de compion, însoțit de d-na Gradișteanu, a plecat cu fulgerul de eră la Paris pentru a consulta ocnnștii de acolo, din cauza ca d-sa sufere de mult de ochi. Cu acest tren au plecat și d-nul Dimitrie Moruzi, deputat, ducendu-se la Viena, la fratele d-sale d. Alexandru Moruzi, care e tot greu bolnav , d. și d-na Stefan Petrovici-Armis și d. r. Elias, bancher. Peste căteva zile va apare în capitală un nou ziar sub titlul de Răsăritul. a ȘTIRI JUDIGIARiE Curtea de apel din București, secția 2-a a confirmat hotărîrea tribunalului Ilfov, care achitase pe Solomon Berger, D. Rădulescu și Sigmund Rik, învinuiți că prin facturi scăzute ar fi sustras o cantitate de marfă de la dreptul de vamă. * * a Aceeași Curte a judecat tot azi pe preotul Vasile Niculescu din comuna Buda-Palanca, condamnat de tribunalul Prahova la 100 lei amendă, pentru că a procedat la celebrarea căsătoriei religioase a tinerilor Stoica Ion și Elisa Grigore înaintea celei civile, fapt pedepsit de art. 166 din condica penala. Apărarea susține că preotul a fost indus în eroare de către nuntași, cari grăbiți fiind, i-au spus că au uitat să aducă de acasă certificatul oficiului stărei civile. Curtea, convinsă că, dacă graba tinerilor cari voiau să se căsătorească cu o oră mai înainte poate fi scuzabilă, nu poate fi pnsă scuzabilă graba preotului, —confirmă hotărîrea tribunalului. ULTIME INFORMAȚII Consiliul de miniștri este convocat pentru astă-seară la orele 9. Suntem în măsură a desminți știrea colportată de unele ziare despre o apropiată sosire în țară a M. S. împăratului Germaniei. D. Alex. Lahovari, ministrul de externe, va depune mâine pe biroul Camerei proiectul convențiunei pentru mărcile de fabrică intre România și Austro-Ungaria. D. Papiniu, consilier de legațiune, pleacă mâine seară la Berlin. Consiliul sanitar superior a propus consiliului de miniștri reducerea carantinei de la T.- Severin pentru bastimentele care vin de la Porțile de fer, de la patru la două zile. Totodată consiliul a propus desființarea carantinei de la Sulina pentru proveniențele din Batum și din porturile din apropierea acestei localități. Consiliul de miniștri va aproba astă seară aceste propuneri. In Nordul Moldovei a nins și Sâmbătă noaptea. Actualmente suflă un vânt puternic. Deschiderea sesiunei Academiei Mâine, la orele 1 p. m., se va deschide sesiunea de primăvară a Academiei române. Ședința va fi prezidată de d. Iacob Negruzzi, vice-președinte al Academiei, în locul d-lui Ion Ghica, președintele, care se află încă bolnav. D. D. Sturdza, secretarul-general, va da citire raportului asupra mersului și activităței Academiei pe anul 1892, precum și programe lucrărilor. Raportul d-lui Sturdza arată pierderile ce a încercat Academia în cursul acestui an prin moartea academicianilor Gr. Cobălcescu, episcopul Melchisedec și G. Sion, precum și a d-lui Felix Bamberg, membru corespondent în secțiunea istorică. Actualmente sunt vacante 5 locuri de academician și anume : 2 în secțiunea literară (V. Alexandri și G. Sion), 2 în secțiunea istorică (M. Kogălniceanu și episcopul Melchisedec) și unul în secțiunea științifică (Gr. Cobălcescu). In sesiunea aceasta Academia are a acorda 2 premii pentru opere publicate și 3 pentru lucrări prezentate în manuscript asupra unor subiecte puse la concurs. La concursul Marelui premiu Năsturel, de 12.000 lei s’au prezentat următoarele publicațiuni: Căpitan Dimolescu, arta în comandament, dezarmare și idealul armatei române; M. Gaster, chrestomație română; Th. P. Jeremie, funcționarii; G. G. Tocilescu, curs de procedură civilă; Ion Slavici, novele și A. D. Xenopol, istoria Românilor 5 volume. La concursul premiului Statului Eliade Rădulescu, de 5000 lei, s’au prezentat următoarele lucrări: Th. Alexi, Barnasul român; G. T. Avinianu, tratat de expropriațiune; I. Bogdan, vechile cronici moldovenești până la Urechie; de la Vrancea, paraziții; Bonifaciu Florescu, ritmuri și rime; lt.-colonel P. V. Năsturel, stema României; N. Petrașcu, Mihai Eminescu; D. I. Popilian, dicționar latin-român; L. Șaineanu, istoria fiologiei române; D. Stăncescu, basme culese din gura poporului. Pentru premiile G. San-Marin, (1500 lei) și Neuschotz, (1500 lei) nu s-a prezentat nici o lucrare. La concursul premiului Statului Lazar de 5000 lei s’a prezentat o lucrare cu deviza : «încetul cu încetul se face oțetul. Cu timpul se face aguri da miere.* D. D. Sturdza a făcut o dare de seamă și asupra stărei bibliotecei și a colecțiunilor. Biblioteca academiei,y care este condusă de d. profesor I. Bianu, are actualmente 60.000 volume, 2000 manuscripte și peste 30.000 documente istorice. Biblioteca este pusă la dispozițiunea publicului 10 ore pe zi, fără întrerupere. Jalnica familie: Elena Boicescu, Nicu și Alice Boicescu, Ulise Boicescu, Elisa P. Constantinescu, Nicolae Nicolescu și Eufimia Nicolescu, Melania Boicescu, P. Constantinescu, Oscar și Constantin Nicolescu, loan Economu și Elena Economu, Elefterie Economu, G. Iancovescu și Marioara Iancovescu au profunda durere a ce anunța perderea ce au încercat în persoana Prof. Dr. Almira Boicov ca soț, tată, frate, ginere, cumnat, nepot și văr, încetat din viață la 22 Februarie 1893 orele 3.50 a. m. în etate de 39 ani, și se roagă a lua parte la ceremonia funebră ce va avea loc Miercuri 24 Februarie c. orele 2 p. m., în casele din strada Colței 82, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban- Vodă. 1893 EFORIA SPITALELOR CHILE PUBLICAȚIUNE In ziua de 23 Februarie 1893, orele 4 p. m., se va ține licitațiune publică orală la Eforia Spitalelor Civile din București, str. Colței No. 38. 1. Pentru arendarea următoarelor moșii: a. Chirnogii-Clătești din județul Ilfov cu începere de la 23 Aprilie 1894; licitația va începe de la suma de lei 105.700. b. Muntele Clăbucetu-Bușteni din Argeș cu incepere de la 23 Aprilie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Sălătrucu din Argeș, va începe de la suma de lei 570. c. Cătiașul din Buzeu cu începere de la 23 Aprilie 1893 ; licitația va începe de la de lei 2350. d. Muntele Mândra-Stănișoara din Vâlcea, cu începere de la 23 Aprilie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Robești din Vâlcea, va începe de la suma de lei 510. e. Cocoșul din Dâmbovița cu începere de la 23 Aprilie 1893; licitația va începe de la suma de 10.370 lei. f. Pășunea după muntele Colții lui Barbeș (Sinaia) cu începere de la 8 Iunie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Sinaia, va începe de la sume de la 1360. g. Un pogon pământ după Valea Isvorului (Sinaia) cu începere de la 1 Ianuarie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Sinaia, va începe de la suma de lei 150. 2. Pentru arendarea următoarelor moșii în comptul arendașilor actuali: a. Cornel-Vatra Schitului din Argeș, cu începere de la data confirmării. b. Livedea din Vâlsani din Argeș cu începere de la data confirmării , pentru aceasta se va ține licitațiune și la primăria comunei Urluești-Băbeni din Argeș. c. Muntele Coarneș cu cârciuma de la Pripoare din Argeș cu începere de la data confirmării. Pentru aceasta se va ține licitațiune și la primăria comunei Perișani-Spineni din Argeș. Condițiunile generale întocmite din nou pentru arendarea acestor moșii se pot vedea în toate zilele și orele de lucru la serviciul bunurilor Eforiei, iar condițiunile speciale sunt publicate în Monitorul Oficial No. 201/8g, 120/90, 172/90, 238/91, 283/92 și 32/93.— Se pune în vederea d-lor concurenți art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Statului. No. 1079 1893 Ianuarie 28. PUBLICAȚIUNE In ziua de 23 Februarie, orele 4 p. m., se va ține licitațiune publica orală la Eforia Spitalelor Civile din București str. Colței 38, pentru darea în exploatare pe un an period de 3 ani cu începere de la 20 Martie 1893 a carierei de piatră de var de pe Valea Isvorului din Sinaia. Condițiunile generale și speciale pentru exploatarea suscitatei carieri se pot vedea în toate zilele și orele de lucru la serviciul bunurilor Eforiei. Se pune în vederea concurenților art. 40—57 din legea comptabilitătii generale a Statului. No. 1154 1893 Ianuarie 29. Librăria Robin FOSTA C. IOANNITIU Fundată la 1874 No. 27, Strada Lipscani No. 27 Cărți de școală, pentru cursul primar și secundar Material didactic —Articole de cancelarie—Papetarie de biuron și de fantazie — Registre— Prese de copiat—Tablouri în uleiu— Modele și articole de desen,