Timpul, februarie 1893 (nr. 24-46)

1893-02-23 / nr. 41

No. 41­ 7ul asupra revoluțiunilor ce se produc în Bulgaria și asupra principiilor de care se inspiră guvernul din Sofia de la venirea la putere a prințului Ferdinand.­­ Guver­nanții din Sofia au acum intențiunea să convoace o Sobranie pentru modificarea articolului 38 din Constituțiunea de la Tîrnova și să aducă ast­fel o atingere re­­ligiunii țăriî. Guvernul imperial, cu toate că e călăuzit de principiul de neinterven­­țiune în afacerile interioare ale principa­tului, nu poate însă să remâie spectator mul înaintea acestei încercări care întâm­pină opozițiunea energică a populațiunii bulgare. Comunicatul sfârșește ast­fel : «Guvernul imperial își­­ exprimă since­­rile sale dorințe pentru ca sentimentele ce se manifestă în clerul și printre pa­trioții din Bulgaria să fie un avertisment pentru toți Bulgarii fără distincțiune de partid și să depărteze pericolul ce ame­nință pe ori­ce popor, care se lapedă de sfintele tradițiuni de mai multe secole. Guvernul imperial e convins că revolu­­țiunea proiectată în viața intelectuală ș­­politică a principatului nu va da rezul­tate favorabile și că ea va avea consei­cințe triste pentru viitor, pentru că ea va aduce conflicte interioare și adânci neîn­țelegeri din punctul de vedere moral. PETRECERILE ZILEI Teatru Național. — Azi, Luni, 22 Fe­bruarie, penultima reprezentație a piesei Oco­lul pământului in 80 de zile. Balul societății «Junimea studioasă medicală» anunțat pentru Miercuri, 24 1. c., s’a amânat, din cauza tristului eveniment al morții doctorului Boicescu, pentru ziua de 3 Martie. A TREIA EDIȚIE Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința de la 22 Februarie 1893 Prezenți 79 senatori. La ordinea zilei continuarea discuțiu­­nii asupra legei comunale urbane. Art. 96 se primește cu un amenda­ment propus de comitetul delegaților și primit de guvern. La art. 97 d. Th. Lerescu cere unele explicațiuni și propune o mică modificare. In urma unei preschimbări de lămuriri­ între d-nii Aurelian, A. Marghiloman și Th. Lerescu art.,­se primește cu redacțiunea comitetului de delegați. La art. 98 C. Vilner face o obser­­vațiune relativă la prescripțiunea conți­nută în art. în privința strângerei recol­telor. D. Negri dă explicațiunile necesare și art. se votează cu o mică modificare de redacțiune. Art. 99, 100, 101, 102 se votează. La art. 103 d. Urdăreanu propune un adaos care se respinge. Art. 103 se vo­tează. La art. 104 d. Vilner constată că e­­xistă o contrazicere între prescripțiunea conținută în acest articol și cele conți­nute în articolul următor. Oratorul pro­pune un adaos prin care să se explice că nici o dare comunală, care nu e pre­­văzută în legea maximală, nu se poate înființa de cât în virtutea unei legi. D. Marghiloman nu vede nici o contra­zicere în art. 104 și 105 al legei. De alt­mintrelea, zice d. ministru, aceste articole sunt reproduse exact după legea veche. Amendamentul d-lui Vilner se respinge. Art. 104, 105, 106 se votează. Asupra art. 107 d. Vilner cere o ex­­plicațiune. Art. se votează. Se votează art. 108, până la 130, nu­mai cu mici observațiuni. Legea se votează în total cu 48 vo­turi contra 6. Se mai votează două proiecte de in­teres local și ședința se ridică la orele 4 și 40. C­AMERA Ședința de la 22 Februarie 1893 Ședința se deschide la ora 1 jum. sub președenția d-lui Triandafil cu 109 de­putați prezenți. Se votează un indigenat și 2 recu­noașteri. D. Ștefănescu-Goga întreabă pe d. ministru de interne dacă are cunoștință că 2 comune din Romanați au fost inun­date. D. ministru Catargiu spune că s-au luat măsuri și acolo și pretutindeni. Camera reintră în ordinea zilei. D. raportor Filipescu spune că d. mi­nistru al cultelor și-a retras amendamen­tul. In ce privește amendamentele care tind la suprimarea art. 4, minoritatea co­mitetului delegaților a fost de părere să se suprime taxa, de­oare­ce proiectul are să fie aplicat abia în 1894 și până a­­tunci s-ar putea găsi alte resurse. Majoritatea a fost însă pentru men­ținerea taxei, de­oare­ce ștergerea ei ar echivala cu respingerea proiectului. D. prim-ministru spune că taxa tre­­buește votată, căci nu sunt alte resurse. Consiliul de miniștri a studiat luni de zile chestiunea și n’a putut lua altă de­ TIMPUL 23 FEBRUARIE tărîre. De când e țara aceasta, locuitorii de la sate și-au făcut singuri biserici și le-au întreținut; acum, noi le dăm un ajutor. Nu putem lua toată cheltuiala asupra Statului, căci noi nu vrem să echilibrăm budgetul cu împrumuturi. Să nu se teamă Camera că sătenii se vor simți îngreuiați de această taxă. (Aplause). Amendamentul d-lui Păucescu, pus la vot cu bile, e respins cu 91 bile negre contra 38 albe. (Aplause). Art. 39 se votează cum e în proiect; asemenea se primesc art. următoare, fară discuțiune. Legea în total e primită cu 89 bile albe contra 26 negre. D. Fleva are cuvântul pentru a des­­volta interpelarea pe care a adresat-o primului-ministru. D sa recunoaște că ceea ce are de spus se potrivea la discuțiunea Mesagrului, dar d-sa nu făcea atunci parte din Cameră. Din cele 4 puncte votate de Divanu­­rile ad-hoc, unul e încă tot un deziderat; aceasta e regimul reprezintativ. Domnia lui Cuza a fost o stare de tranziție; acest Domn, cu toate că a făcut fapte mari, a trebuit să cadă, pen­tru că centralizase totul în mânile gu­vernului. La 1866, Românii cereau descen­tralizarea ; raportorul Constituțiunii con­damnă despotismul și spune că toată națiunea cere libertățile publice; în pro­iectul de Constituție al guvernului, se pune ca bază a libertăților descentraliza­rea. Pentru evitarea furtunilor viitoare, întreaga națiune cerea suveranitatea na­țională și descentralizarea. Dacă Consti­tuanta nu a reglementat descentralizarea, e vina evenimentelor; ea a votat însă că «în cea mai scurtă vreme se va face o lege de cea mai complectă descentra­lizare» ; acest text a fost încă falsificat, ștergându-se vorbele : «cea mai com­plectă». Constituanta ne-a dat deci libertăți și garanții. Prima libertate e cea electorală. Partidele autoritare sunt contra acestei libertăți, pe care o calcă pe ascuns prin sistemul candidaturilor oficiale. Acest soiü de candidaturi sunt rezultatul centraliză­rii. Inconvenientele acestui sistem vițios se restrâng în toate ramurile vieței pu­blice. Opusă școalei atoritare e școala reprezentațiunei sincere. Care din aceste două școli, care din aceste două sisteme, e a guvernului ? E destul să ne uităm la chipul cum e constituit guvernul. Intre guvernele de la 88 încoace găsim unul al cărui ministru de interne era d. Catargiu și despre care d. Carp zicea că e «un pas înapoi» ; d. Ghermani spunea atunci că nici o dată nu va fi alături cu d. Catargiu ; iar d-nul Tache Ionescu spunea că sub d. Catar­giu nu se pot face alegeri libere. D-nul Carp spune pe față că guvernul nu­ se poate să nu se amestece în alegeri. D-l Lahovari, susținând la Senat desființarea comitetului permanent, a spus că acesta e ales sub influența prefectului. Aceste sunt ideile guvernului și, dacă ne aducem aminte că s’au dat 3 disol­­vări, putem spune că drepturile noastre s’au făcut praf. Dar nu e numai atât. Guvernul simte nevoie să puie târnăcopul la baza insti­tuțiilor noastre. Trecând la punctul f­iu al interpelării sale — actele săvârșite de guvern cu oca­zia căsătoriei Prințului Ferdinand, — d-sa spune că nimeni nu se poate gândi fără bucurie la acest mare eveniment, care a întemeiat Dinastia. Dar ori­cât de mare e acest eveniment, nu putem lăsa la o parte actele prin cari guvernul a lovit in drepturile țerei cu această ocaziune, acte petrecute și în țară și în străinătate. Regele și-a făcut datoria, invitând la serbarea de familie și oameni cari sunt în afară de guvern, ca d-nii D. Ghica, general Florescu și D. Sturdza, ca să fie față toată țara. Să vedem acum dacă și guvernul și-a făcut datoria. Nu și-a făcut-o. Ca dovadă, arată că în darea de seamă a «Monito­rului oficial» asupra prânzului de gală dat la Sigmaringen, la 28 Decembrie, se spune numai numele d-lui Catargiu din­tre reprezentanții României cari erau față; în actul de căsătorie n’a iscălit nici d. Catargiu, nici d. general Manu, nici d. G. Cantacuzino— aceasta pentru a arăta lumii că țara noastră își datorește ființa Regelui și "unde e Regele nu trebuie să se mai arate nimeni; la căsătoria religioasă, numai d. Catargiu a fos­t pus la ioc de onoare, cei­ l­ alți, cu președintele Came­rei și Senatului, au fost puși în rîndul suitelor; în actul ceremoniei după ritul anglican, act care trebuie să se păstreze la Windsor, n’au subscris președintele Camerei și al Senatului; la prânzul de gală după căsătorie, a­f­ară de Regele, n’a vorbit nici unul din reprezentanții țerei. Urmările acestui chip de reprezentare a țerei au fost că un ziar oficial din Viena, Wiener Abendpost, a scris atunci despre noi zicând că «România datorește totul Regelui». D. Fleva se crede dator să protesteze ; străinătatea ne vede așa tocmai pentru că nu avem regim repre­zintativ. La serbările date cu prilejul sosirei în țară a tinerilor căsătoriți, guvernul a făcut o mulțime de greșeli, jignind pe multă lume; în actul comemorativ iscălit la Mi­tropolie, pe lângă că limba e prea veche, țara e tratată ca de un Rege care nu vine de la popor, ci crede în dreptul divin ; actul prezintă pe Rege alt­fel de­cât cum e după instituțiile țerii, iar pe aceste le denaturează. Așa se zice în el: «Adunările mele legiuitoare». In actul comemorativ se spune că re­gele a întemeiat regatul. Aceasta nu e exact. Regele a contrii­uit mult, dar po­porul a făcut regatul luptând o jumă­­tate de veac pentru drepturile sale. Răsboiul a făcut regatul. Dar atunci nu era un guvern al candidaturilor ofi­ciale. D. Fleva citează un discurs al Regelui, din 1877, în care M. La spune că Regatul și independența se datorește luptei a doua generațiuni, și mai ales a celei de la 57. Așa s’a întemeiat regatul, nu cum spune actul conservativ. Guvernul actual vrea să falsifice totul, pentru a linguși pe Rege. Ședința se ridică la 6 fără un sfert. TELEGRAME Belgrad, 6 Martie. Țăranii radicali ai districtului Cacak s-au opus la instalațiunea noului consiliu muni­cipal liberal. Primarul a chemat armata, care a făcut uz de armele sale și a risipit mulțimea. Ordinea e restabilită. Etalonul monetar în Germania Berlin, 4 Martie. Ministrul comerțului a declarat la Cameră că a ordonat o anchetă în Africa de sud asupra descoperirei de aur la suprafața pă­mântului. El va ordona, poate, și o anchetă relativă la argint, dar numai pentru a avea o bază generală de apreciere în chestiunea etalonului monetar. Nu este exact că guvernul­­ și-a schimbat atitudinea în această chestiune. Imigrația în America Washington, 4 Martie. D. Harrison a iscălit bilul Chandler asu­pra imigrațiunei, adoptat de congres și după care imigrațiunea în Statele­ Unite este oprită de asemenea pentru infirmi, pentru acei ce nu știu să scrie sau să citească și pentru acei ce aparțin unor asociațiuni, care favorizează tendințele criminale contra vieții și a pro­prietății. Cholera Hamburg, 4 Martie. Azi s-a constatat un caz de h­oleră. Procesul ziarului «République­ francaise» Bordeaux, 4 Martie. Curtea cu jurați a condamnat pe d. De­­nayrouse în procesul ce îi intentase d. Rayna la trei luni închisoare și pe girantul zia­rului «La Cocarde» la 100 franci amendă. D. Andrieux, apărătorul d-lui Denayrouse, atacând Republica in mod viu, relativ la afa­cerea Panama, publicul a aplaudat in mod zgomotos. Președintele a ordonat evacuarea salei. ȘTIRI MĂRUNTE Toți d-nii studenți ai facultăței de medicină din București sunt cu insistență rugați a se întruni negreșit Marți, 23 Fe­bruarie cu orele 8 seara, in localul socie­­tăței studenților în medicină pentru a dis­cuta o chestiune de actualitate. Citim in Constituționalul, D. Emanuil Gradișteanu, primul preșe­dinte al curții de compion, însoțit de d-na Gradișteanu, a plecat cu fulgerul de eră la Paris pentru a consulta ocnnștii de acolo, din cauza ca d-sa sufere de mult de ochi. Cu acest tren au plecat și d-nul Dimi­trie Moruzi, deputat, ducendu-se la Viena, la fratele d-sale d. Alexandru Moruzi, care e tot greu bolnav , d. și d-na Stefan Petro­­vici-Armis și d. r. Elias, bancher. Peste căte­va zile va apare în capi­tală un nou ziar sub titlul de­­ Răsăritul. a ȘTIRI JUDIGIARiE Curtea de apel din București, secția 2-a a confirmat hotărîrea tribunalului Il­fov, care achitase pe Solomon Berger, D. Rădulescu și Sigmund Rik, învinuiți că prin facturi scăzute ar fi sustras o cantitate de marfă de la dreptul de vamă. * * a Aceeași Curte a judecat tot azi pe preotul Vasile Niculescu din comuna Buda-Palanca, condamnat de tribunalul Prahova la 100 lei amendă, pentru că a procedat la celebrarea căsătoriei reli­gioase a tinerilor Stoica Ion și Elisa Grigore înaintea celei civile, fapt pedep­sit de art. 166 din condica penala. Apărarea susține că preotul a fost in­dus în eroare de către nuntași, cari gră­biți fiind, i-au spus că au uitat să aducă de acasă certificatul oficiului stărei ci­vile. Curtea, convinsă că, dacă graba tine­rilor cari voiau să se căsătorească cu o oră mai înainte poate fi scuzabilă, nu poate fi pnsă scuzabilă graba preotului, —confirmă hotărîrea tribunalului. ULTIME INFORMAȚII Consiliul de miniștri este convo­cat pentru astă-seară la orele 9. Suntem în măsură a desminți știrea colportată de unele ziare despre o apropiată sosire în țară a M. S. împăratului Germaniei. D. Alex. Lahovari, ministrul de ex­terne, va depune mâine pe­­ biroul Camerei proiectul convențiunei pen­tru mărcile de fabrică intre Româ­nia și Austro-Ungaria. D. Papiniu, consilier de legațiune, pleacă mâine seară la Berlin. Consiliul sanitar superior a pro­pus consiliului de miniștri redu­cerea carantinei de la T.- Sever­in pentru bastimentele care vin de la Porțile de fer, de la patru la două zile. Tot­o­dată consiliul a propus desființarea carantinei de la Su­­lina pentru proveniențele din Ba­­tum și din porturile din apropie­rea acestei localități. Consiliul de miniștri va aproba astă seară aceste propuneri. In Nordul Moldovei a nins și Sâm­bătă noaptea. Actualmente suflă un vânt pu­ternic. Deschiderea sesiunei Academiei Mâine, la orele 1 p. m., se va deschide sesiunea de primăvară a Academiei ro­mâne. Ședința va fi prezidată de d. Iacob Negruzzi, vice-președinte al Academiei, în locul d-lui Ion Ghica, președintele, care se află încă bolnav. D. D. Sturdza, secretarul-general, va da citire raportului asupra mersului și activităței Academiei pe anul 1892, pre­cum și program­e lucrărilor. Raportul d-lui Sturdza arată pierderile ce a încercat Academia în cursul acestui an prin moartea academicianilor Gr. Co­­bălcescu, episcopul Melchisedec și G. Sion, precum și a d-lui Felix Bamberg, membru corespondent în secțiunea istorică. Actualmente sunt vacante 5 locuri de academician­ și anume : 2 în secțiunea literară (V. Alexandri și G. Sion), 2 în secțiunea istorică (M. Kogălniceanu și episcopul Melchisedec) și unul în secțiunea științifică (Gr. Cobălcescu). In sesiunea aceasta Academia are a acorda 2 premii pentru opere publicate și 3 pentru lucrări prezentate în manu­script asupra unor subiecte puse la con­curs. La concursul Marelui premiu Năsturel, de 12.000 lei s’au prezentat următoarele publicațiuni: Căpitan Dimolescu, arta în comanda­­ment, dezarmare și idealul armatei ro­mâne; M. Gaster, chrestomație română; Th. P. Jeremie, funcționarii; G. G. Toci­­lescu, curs de procedură civilă; Ion Sla­vici, novele și A. D. Xenopol, istoria Ro­mânilor 5 volume. La concursul premiului Statului Eliade Rădulescu, de 5000 lei, s’au prezentat ur­mătoarele lucrări: Th. Alexi, Barnasul român; G. T. A­­vinianu, tratat de expropriațiune; I. Bog­dan, vechile cronici moldovenești până la Urechie; de la Vrancea, paraziții; Bo­­nifaciu Florescu, ritmuri și rime; lt.-co­­lonel P. V. Năsturel, stema României; N. Petrașcu, Mihai Eminescu; D. I. Popi­­lian, dicționar latin-român; L. Șaineanu, istoria fiologiei române; D. Stăncescu, basme culese din gura poporului. Pentru premiile G. San-Marin, (1500 lei) și Neuschotz, (1500 lei) nu s-a pre­zentat nici o lucrare. La concursul premiului Statului Lazar de 5000 lei s’a prezentat o lucrare cu deviza : «încetul cu încetul se face­ oțetul. Cu timpul se face aguri da miere.* D. D. Sturdza a făcut o dare de sea­mă și asupra stărei bibliotecei și a co­­lecțiunilor. Biblioteca academiei,y care este condu­să de d. profesor I. Bianu, are actual­mente 60.000 volume, 2000 manuscrip­te și peste 30.000 documente istorice. Biblioteca este pusă la dispozițiunea pu­blicului 10 ore pe zi, fără întrerupere. Jalnica familie: Elena Boicescu, Nicu și Alice Boicescu, Ulise Boi­cescu, Elisa P. Constantinescu, Ni­­colae Nicolescu și Eufimia Nicolescu, Melania Boicescu, P. Constantinescu, Oscar și Constantin Nicolescu, loan Econom­u și Elena Economu, Elefte­­rie Economu, G. Iancovescu și Ma­­rioara Iancovescu au profunda du­rere a ce anunța perderea ce au în­cercat în persoana Prof. Dr. Almira Boicov ca soț, tată, frate, ginere, cumnat, nepot și văr, încetat din viață la 22 Februa­rie 1893 orele 3.50 a. m. în etate de 39 ani, și se roagă a lua parte la ce­remonia funebră ce va avea loc Mier­curi 24 Februarie c. orele 2 p. m., în casele din strada Colței 82, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban- Vodă. 1893 EFORIA SPITALELOR CHILE PUBLICAȚIUNE In ziua de 23 Februarie 1893, orele 4 p. m., se va ține licita­­țiune publică orală la Eforia Spi­talelor Civile din București, str. Colței No. 38. 1. Pentru arendarea următoa­relor moșii: a. Chirnogii-Clătești din jude­țul Ilfov cu începere de la 23 Aprilie 1894; licitația va începe de la suma de lei 105.700. b. Muntele Clăbucetu-Bușteni din Argeș cu incepere de la 23 Aprilie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Sălătrucu din Argeș, va începe de la suma de lei 570. c. Cătiașul din Buzeu cu în­cepere de la 23 Aprilie 1893 ; li­citația va începe de la de lei 2350. d. Muntele Mândra-Stănișoara din Vâlcea, cu începere de la 23 Aprilie 1893; licitația, care se va ține și la primăria comunei Ro­bești din Vâlcea, va începe de la suma de lei 510. e. Cocoșul din Dâmbovița cu începere de la 23 Aprilie 1893; licitația va începe de la suma de 10.370 lei. f. Pășunea după muntele Colții lui Barbeș (Sinaia) cu începere de la 8 Iunie 1893; licitația, ca­re se va ține și la primăria co­munei Sinaia, va începe de la sume de la­ 1360. g. Un pogon pământ după Va­lea Isvorului (Sinaia) cu începe­re de la 1 Ianuarie 1893; licita­ția, care se va ține și la primăria comunei Sinaia, va începe de la suma de lei 150. 2. Pentru arendarea următoa­relor moșii în comptul arendași­lor actuali: a. Cornel-Vatra Schitului din Argeș, cu începere de la data con­firmării. b. Livedea din Vâlsani din Ar­geș cu începere de la data confir­mării , pentru aceasta se va ține li­­citațiune și la primăria comunei Urluești-Băbeni din Argeș. c. Muntele Coarneș cu cârciu­ma de la Pripoare din Argeș cu începere de la data confirmării. Pentru aceasta se va ține lici­­tațiune și la primăria comunei Perișani-Spineni din Argeș. Condițiunile generale întocmite din nou pentru arendarea acestor moșii se pot vedea în toate zi­lele și orele de lucru la serviciul bunurilor Eforiei, iar condițiu­nile speciale sunt publicate în Monitorul Oficial No. 201/8g, 120/90, 172/90, 238/91, 283/92 și 32/93.— Se pune în vederea d-lor con­curenți art. 40—57 din legea comptabilităței generale a Sta­tului. No. 1079 1893 Ianuarie 28. PUBLICAȚIUNE In ziua de 23 Februarie, orele 4 p. m., se va ține licitațiune pu­blica orală la Eforia Spitalelor Civile din București str. Colței 38, pentru darea în exploatare pe un an period de 3 ani cu în­cepere de la 20 Martie 1893 a carierei de piatră de var de pe Valea Isvorului din Sinaia. Condițiunile generale și spe­ciale pentru exploatarea sus­ci­tatei carieri se pot vedea în toa­te zilele și orele de lucru la ser­viciul bunurilor Eforiei. Se pune în vederea concuren­ților art. 40—57 din legea comp­­tabilitătii generale a Statului. No. 1154 1893 Ianuarie 29. Librăria Robin FOSTA C. IOANNITIU Fundată la 1874 No. 27, Strada Lipscani No. 27 Cărți de școală, pentru cursul pri­mar și secundar Material didactic —Articole de cancelarie—Papetarie de biuron și de fantazie — Registre— Prese de copiat—Tablouri în uleiu— Modele și articole de desen,

Next