Timpul, aprilie 1893 (nr. 70-94)
1893-04-01 / nr. 70
ANUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 70 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an..........................40 lei „ pe 11 luni......................................20 le» „ pe 3 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani Leui piu Am redus la zero, sau mai bine zis sub zero, criticele foilor liberale relative la acea parte din legea maximului care privește produsele din țările străine, dovedind că nu se pot face distincțiuni, la perceperea accizelor, între produsele indigene și cele străine și mai dovedind că așa se urmează și astăzi în virtutea legilor votate de liberali, că așa s’a urmat totdeauna. Ne-am exprimat cu acea ocazie mirarea noastră că ziarele liberale au așa puțin respect de cititorii lor și chiar de ele însele, încât își permit să scrie articole neterminabile fără să știe ce a existat și ce există în această țară sau, știind aceasta, să falsifice cu nerușinare adevărul, în scop de a lovi în guvern. Trecem azi la a doua parte a legei maximului, aceea care privește obiectele produse, fabricate sau recoltate în interiorul comunelor și asupra cărora comunele au dreptul a preleva taxe. Respundem înainte de toate la criticele ziarelor liberale că înscrierea unui asemenea principiu într-o lege a maximului este tot ce poate fi mai just și mai echitabil. Dar dificultatea rezidă în modul de constatare și de percepere a taxelor asupra celor mai multe produse din interiorul comunelor. De aceea legiuitorul a lăsat comunelor facultatea de a scuti de asemenea taxe toate obiectele a căror taxare ar prezintă dificultăți sau ar fi vexatorie. Opozanții se fac însă că nici nu știu despre o asemenea dispozițiune a legei și țipă cât îi ia gura că toate obiectele fabricate sau preparate în interiorul comunelor vor fi de acum înainte supuse la aceleași taxe ca și cele venite de afară, ceea ce este absolut fals. In realitate legiuitorul a voit ca numai pentru unele articole — foarte puține de altmintrelea —care dau loc la multe abuzuri, să nu se facă distincțiune între cele fabricate în comună și cele introduse din afară, și a înscris principiul acesta în lege, lăsând la aprecierea comunelor ca să aleagă ele însele articolele care trebuiesc tratate după acest principiu egalitar. Căci nu trebuie să uităm că legea maximului nu e obligatorie pentru comune și pentru ca o taxă din legea maximului să poată fi percepută trebuie să fie mai întâiu votată de consiliul comunal și aprobată de ministerul de interne. Ori, fiecare comună își va vota numai acele taxe care nu jicnesc comerciul și industria națională și cea mai bună dovadă despre aceasta este împrejurarea că consiliul comunal al capitalei a votat abia mai zilele trecute taxele pentru București, reducând în mod considerabil, pentru mai multe articole de căpetenie, taxele admise de comitetul delegaților din Cameră. Se naște însă acum o altă întrebare : Dacă, pentru obiectele fabricate în comună, fiind dat spiritul legii, regula generală este scutirea, iar taxarea este numai escepțiunea, n’ar fi mai bine ca să se urmeze și de acum înainte sistemul urmat până astăzi, adecă să se specifice anume în lege care articole fabricate în interiorul comunelor pot fi supuse la taxe?. Noi credem că așa ar fi mai rațional și că guvernul, în spiritul căruia nu a existat un moment ideia de a face din impunerea obiectelor fabricate în comună o regulă generală, ci numai o escepțiune, nu va face nici o dificultate ca să adere la această idee. Cu chipul acesta se va lua din mâinile opozițiune arma cu care agitează și cu care, în perfidia ei, poate să sperie populațiile care nu -și pot da bine seama de economia legii și cred pe toți mincinoșii ce se înșiră verzi și uscate și le spun tot felul de prăpăstii. Căci liberalii nu se dau înapoi de la nici o minciună, când e vorba să agite spiritele și să pescuiască în apă tulbure. Un exemplu între o mie . Voința Națională susține în coloanele ei, cu o ne maipomenită nerușinare,că berea, oțetul etc. nu sunt azi supuse la nici o taxă, când sunt fabricate în interiorul comunelor și că, după noua lege, și aceste fabricate vor fi supuse la aceleași taxe ca și cele venite din afară. Apoi cum să discuți cu asemenea oameni cări sau sunt de o revoltătoare rea credință sau nu cunosc legile și taxele votate de ei înșiși și puse de ani îndelungați în aplicare ? După legea votată de liberali, berea, oțelul, pe care Voința le consideră azi ca scutire de taxe, plătesc absolut aceleași taxe, fie ele fabricate în comună sau afară din comună. Dar vedem pe mulți că, vorbind de legea veche a maximului, nu au în vedere decât legea din 1871. Aceștia sau nu știu, sau se fac că nu știu că în douăsprezece ani,cât au stat liberalii la putere, au votat o mulțime de legi speciale, autorizând comunele să perceapă tot felul de taxe care nu erau prevăzute în legea din 1871 și că a vorbi azi de legea din 1871 ca de singura normă după care comunele percep taxele lor, ar fi tot așa ca și când noi am susține că azi tribunalele noastre judecă după codul lui Caragea. Vom dovedi într’un viitor articol că legea maximului din 1871 a fost de fapt desființată prin nenumeratele legi speciale votate de liberali. Pentru azi ne mărginim a spune că, după informațiile ce avem, majoritatea obiectelor fabricate în interiorul comunelor vor continua a fi scutite de taxe și că legea va specifica anume care obiecte fabricate în comune pot fi supuse la taxe, întocmai cum e și în legea azi în vigoare. -------------------------------------------------------- TELEGRAME înțelegere comercială ruso-franceză Paris, 10 Aprilie. După Le Journal des Débats, Rusia dorește să ajungă la o înțelegere comercială cu Franța, ca și cu Germania , însă protecționiștii fac cu neputință orice reducere de taxe asupra produselor agricole; petroleul este singurul articol asupra căruia s’ar putea negocia. Rusia e dispusă a înlesni intrarea produselor franceze, însă numărul articolelor este relativ restrâns. Conflictul francezo-spaniol Paris, 11 Aprilie. O vie excitație domnește în populațiunea frontierii din Pirineii de jos în urma omorului unui contrabandier francez de vămeși spanioli pe teritoriul francez. Afacerea exploziei de la restaurantul Véry Paris, 11 Aprilie. Azi a venit înaintea Curții cu jurați afacerea exploziei din restaurantul Véry. Sunt trei acuzați : anarhistul Francois extrădat din Londra, anarhistul Bricon și țiitoarea lui Delage, urmăriți pentru complicitate în afacere. Meunier, autorul principal, e fugit. Sala de audiență și culoarele sunt aproape goale. Bricon și femeia Delage zic că Meunier este autorul exploziunii de la cazarma Lobau și din restaurantul Véry. Francois neagă în mod energic orice complicitate, cu toate afirmațiunile coacuzaților săi. Afacerea melinitei reîmprospătată Paris, 10 Aprilie. D. Carnot a iscălit decretul, care grațiază pe Turpin. Paris, 11 Aprilie. Figaro zice că Turpin a refuzat să promită să tacă cât timp nu va fi reabilitat. El a reinoit atacurile sale în contra biurourilor resbelului, atacuri conținute în broșura sa Cum s’a vîndut melinita. El zice că melinita a fost vîndută triplei alianțe , însuși guvernul a oferit-o Rusiei. Societatea franceză a fabricat și a dat diferitelor puteri melinită ; de asemenea s-a dat Angliei trei tunuri Bange în 1877. O insulă ocupată de trupele franceze din Cochinchina Paris, 9 Aprilie. Guvernatorul general al Cochinchinei telegrafiază că insula Ku în Makongul a fost ocupată fără nici o rezistență (e trupele franceze. Comisarul și soldații francezi s’au retras apoi după învitațiunea rezidentului francez. S’a și făcut o instalare în Stung Treng și la Ku. Un discurs politic al d-lui Casimir Périer Troyes, 9 Aprilie. D. Casimir Périer a pronunțat un discurs la un prânz dat în onoarea lui, zicând că Republica este la adăpostul oricărei surprize și atacuri. Se pot admite membrii vechilor partide monarhice, cu condițiunea însă ca să se înroleze ca soldați, iar nu ca șefi. Conflict iminent intre Ruși și Afgani Bombay. 9 Aprilie. După Civiland Military Gazette, care apare la Lahora, un conflict între Ruși și Afgani este iminent. Garnizoana rusă din Murgabi a somat pe Afganii din Kilavenaih să se predea. Prințul Bulgariei la imperatul Frantz Iosef Viena, 10 Aprilie. Imperatul a primit pe prințul Bulgariei în audiență privată. Greva de la Hull Hull, 8 Aprilie. Greviștii au sfărâmat ferestrele biuroului asociațiunii armatorilor. Hamalii s’au unit cu greviștii. Home Rule Londra, 10 Aprilie. Camera Comunelor. — D. Chamberlain a combătut în mod energic proiectul de Home rule, care, după el, nu satisface nici majoritatea nici minoritatea Irlandei. D. Mac Carthy a răspuns că deputații irlandezi cred că pentru timpurile actuale proiectul constitue o soluțiune a chestiunii irlandeze. Manifestație socialistă la Bruxelles Bruxelles, 10 Aprilie. Generalul Brassine a inspectat era, cu ocaziunea aniversării nașterii Regelui, trupele garnizoanii. In acest moment un grup de socialiști având drapelul roșu, a străbătut locul strigând: «Trăiască sufragiul universal !» Un lucrător a proferat cuvinte injurioase la adresa Regelui. El a fost arestat. Conferența de la Dresda și holera Dresda, 8 Aprilie. Regele a asistat la ședința conferinței sanitare. El a prânzit cu membrii conferinței. Dresda, 11 Aprilie. Conferința sanitară de la Dresda și-a terminat discuțiunile. Marea majoritate a Statelor reprezintate fiind de acord în privința tuturor punctelor, lucrările conferinței promit un rezultat favorabil sub toate raporturile. Lorient, 10 Aprilie. Epidemia holeriformă a făcut era vreo zece victime. sărmanul Dobrescu a ajuns să se crează în cazul d-lui Jourdain, din comedia lui Molière, care făcea proză de 40 de ani fără știrea sa. Dobrescu, în urma laudelor șefului liberal, se crede în adevăr mare luptător și mai mare comentator și critic al tuturor proiectelor de legi. Notați bine că până acum n’am avut decât două întruniri colectiviste prin capitalele județelor regatului nostru; prin urmare d. D. Sturdza n’a avut încă prilegiul să dea drumul pornirilor d-sale democratice. Dar n’am intrat încă bine în vară, sunt patru Duminici pe lună și avem tot timpul să vedem pe șeful partidului liberal înotând în popularitate. II grandira, il grandira Car il est espagnol. La Iași, spre exemplu, nu mai încape îndoială că d. D. Sturdza va citi o odă în onoarea Transilvănenilor pe cari i-a expulsat odinioară, și în București, cu ocaziunea închiderea stagiune! întrunirilor publice, d. Sturdza va lua în brațe, va strânge la pieptul sau, va îmbrățișa cu drag pe portarul de la ușa stabilimentului Orfeu și pe toți oratorii. La colectiviști ca la Iuda, pupatul joacă într’adevăr un rol însemnat: e pecetea dragostei de astăzi care ascunde trădarea de mâine. Colectiviștii sunt'din"'firea lor expansivi, cum zice francezul. Când nu găsește nici un cuvânt care să se potrivească și mai ales când ceea ce are în inimă nu se potrivește cu ceea ce are pe buze, colectivistul te sărută. De ce, pentru ce? Nu’i cere explicații. Ion Brătianu, înainte să tragă pe sfoară pe C. Rosetti, Fleva, înainte să dea în cap lui Stătescu, — nu citez de cât numele mai cu vază—’șî-am petrecut vremea sărutându-se dulce. A venit rândul d-lui C. C. Dobrescu să fie pupat de d. Sturdza. Cel puțin deputatul de Prahova să nu fie prost. Să știe să’și ia poziția pentru această operație. Tibișir. D. D. STIMA POPULAR D. Dimitrie Sturdza are stofa necesară — deși foarte ordinară — spre a deveni un șef de partid popular. Convingându-se de când a ajuns în opoziție, că au trecut vremurile când ’i era permis să se arate țâfnos și arțăgos, d-sa caută să devie popular. Qui va piano va sano, zice proverbul italienesc. Pentru debuturile sale, d. D. Sturdza a început printr’un mic logos și o cinteacă de vin băută în sănătatea valorosului de Prahova-Kaka-Dobrescu. S’a turnat atâtea complimente, în cât JOI 1/13 APRILIE 1893 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0,40 Reclame.................. .III........................1,50 . n...........................2,50 în Paris anunelurile se primesc la Agenția Bavas, 8 Place de la Bourse . Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNE*1, 23 — Un simplar 15 Bani DISCURSUL d-lui MINISTRU AL. LAHOVARI Rostit în ședința Camerei de la 16 Martie, cu ocazia discuției budgetului pe 1893-94. Publicăm ’’azi interesantul discurs rostit în Cameră de d. Al. Lahovari, ministrul de externe, cu ocazia discuțiunii budgetului pe 1893-94 și din care oricine va putea vedea care a fost și este administrația financiară a conservatorilor în comparație cu a liberalilor. In numărul viitor vom publica, ca complement la acest savant discurs, un tablou al împrumuturilor și emisiunilor votate și făcute sub liberali și sub conservatori. D. Al. Lahovari, ministrul de externe . D-lor deputați, deși o datorie mai înaltă, aceea de a termina cât mai curând votarea acestor budgete care interesează mersul regulat al afacerilor publice, ar trebui să mă facă să fac și să sacrific apărarea acestui guvern unor interese generale care așteaptă de atâta timp, nu pot însă să nu zic câteva cuvinte pentru restabilirea adevărului, așa de grav și de des înfruntat prin discursurile care le-au auzit. Tactica membrilor din opozițiune e prea lesne de înțeles. Ținând cuvântul zile întregi, ne pune, pe guvern, în această dilemă absolut neplăcută, ori de a lăsa să treacă acest nomol de neexactități și acuzări unele neîntemeiate, câteva calomnioase și, prin urmare, a primi în tăcere toate insinuările și îndrăsnețele polemice transportate din gazetele și întrunirile publice ale d-lor la tribuna Adunărea, ori de a sacrifica, răspunzând, un timp prețios al Camerei și a amâna rezolvarea cestiunilor care așteaptă. Vom fi foarte scurt și nu vom lua decât timpul absolut necesar pentru a releva câteva grosolane neexactități care au scăpat și d-lui Fleva și tutulora acelora cari, din opozițiune, au vorbit despre finanțe. D. C. C. Dobrescu-Prahova : Este parlamentar, d-le președinte, cuvântul de grosolane neexactități ? D. președinte. Nu s’a adresat la nimeni personal. D. Al. Lahovari, ministrul de externe. Dacă onor. d. Dobrescu ar cunoaște dreptul, ar ști că cuvintele eroare groasă sunt foarte des întrebuințate. Sunteți foarte susceptibil, onor. d-le Dobrescu, și vă rog să predicați nu numai prin cuvânt, dar și prin exemplu. Ca să vă mulțumesc, d-le Dobrescu, retrag cuvântul de grosolan și zic eroare groasă. Doresc, cu toate provocările d-voastră, să nu scap nici un cuvânt care să atingă fibra d-voastră atât de simțitoare când ascultați, dar care nu este aceeași când vorbiți. (Apteuse). Mai fac o a doua greșeală tot silit de opozițiune, aceea de a reintra într’o parte a discuțiunei generale care nu are a face cu budgetul domeniilor; dar, d-lor, o zi întreagă s’a tolerat în această Cameră ca d. Fleva să vorbească de toate emisiunile de rentă care s’au făcut sub guvernul conservator și să se compare cu ceea ce sa făcut sub guvernul liberal, și negreșit să ne scoată datori. In puține cuvinte, vom arăta că această teorie este neexactă, și, servindu-mă cu cifrele și cărțile invocate de d. Fleva, vom demonstra această deosebire enormă între renta votată sub guvernul conservator și cea votată sub guvernul liberal. Mai este și un alt punct de privire nou care nu s’a învederat Camerei și pe care vom încerca să’l pun în lumină. Nu vom vorbi decât de cifre. Cifrele nu aduc supărare nimenui, căci sunt blânde și reci de firea lor. D. Fleva a luat situațiunea creditelor acordate diferitelor ministere la închiderea exercițiului 1891-92 și a stabilit cifra totală a rentei votată pentru trebuințele diferitelor ministere, așa cum rezultă după constatările comptabilității, ale cărei cifre d-sa nu lea putut contesta. Care este această cifră la sfârșitul exercițiului 1891-92 ?Această cifră este 761 milioane votate. D-sa a făcut acest raționament curios; 761 milioane sunt votate în total; 336 milioane au fost emise sub guvernul liberal; să scădem aceste 336 milioane din cifra totală și restul este în socoteala d-voastră. Și, profitând de lipsa d-lui ministru de finance, a zis: Nu este așa că cifrele sunt exacte ? Da, și cifra de 761 milioane era exactă, și cifra de 336 milioane era exactă. Dar aci se oprește exactitatea ? A scade din cifra rentei votată în total cifra cheltuită de un guvern, este a compara doui termeni care nu se pot potrivi unul cu altul. Trebuie, c lar, ca în situațiunea așa de exact făcută de d. ministru de finanțe de a se compara renta votată de guvernul trecut și renta votată sub noi, de la 1888 până la încheirea situațiuneî financiare și acea socoteală era lesne de făcut, fiind-că, cum am zis adineaori, fiecare împrumut este aci cu data, sa, cu actul său de stare civilă. Era lesne dar a se ști care rentă a fost votată sub guvernul liberal și, prin urmare, privește răspunderea sa și care a fost votată sub guvernul conservator. Această socoteală n’a făcut-o d sa. N’a făcut-o nici d. ministru de finanțe, căci d. ministru de finanțe v’a prezintat situațiunea rentei cum era dator să o facă, în punctul de vedere pur financiar și fără a se preocupa de origina acestei rente. Dar fiindcă d-voastră ridicați cestiunea și o puneți pe terenul politic, vă vom arăta și situațiunea politică a rentei, și cătățimea sa sub cele două guverne. Vă vom arăta ce rezultat reese din această comparațiune de cifre, de date și vă veți mira singuri de cutezanța d-v. D-voastră, d-lor deputați, vă veți mira înșivă cum ați ascultat două zile niște acuzațiuni atât de injuste și atât de neîntemeiate. Am aci tabloul publicat în situațiunea financiară, însă cu distincțiunea între renta votată la diferitele ministere sub guvernul Brătianu și cea votată sub conservatori. Iată acest tablou : Ministerul de resbel. De la 5 iunie 1882 până la 21 Decembre 1887, 108.274.102. De la Aprilie 1888 până la 12 Iunie, 1891, 96.090.101, iar în total 204.364 203. Ministerul de finance. De la Aprilie 1881 până la Martie 1886, 103.422.582. De la Decembre 1888 până la Iulie 1891, 47.668.368 , iar in total 151.090.951. Ministerul mitelor. De la Iunie 1892 până la Aprilie 1887 23.687.307 De la Aprilie 1888 până la Iunie 1890, 7.773.000, iar în total 31.460.307. Ministerul de interne. * Toată sumă de 9.683 246 vă privește, fiind votată sub guvernul d-voastră. Ministerul de justiție. 5.200.00, asemenea. Ministerul de externe. 252.500 lei, suma întreagă ne privește pe noi. Ministerul domeniilor. De la Ianuarie 1883 până la Martie 1887, 9.074.484. De la Iulie 1889 până la 1891, 2.971500, iar în total 12.045.984. Ministerul lucrărilor publice. De la 1 Aprilie 1881 până la Aprilie 1887, 227.993.462. De la Martie 1889 până la Iulie 1891, 119.106.717 , iar în total 347.100 180. Dacă