Timpul, aprilie 1893 (nr. 70-94)

1893-04-01 / nr. 70

ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA. — No. 70 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an..........................40 lei „ pe 11 luni......................................20 le» „ pe 3 luni......................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei Redacția și Administrația 23, S­T­R­A­D­A DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani Leui piu Am redus la zero, sau mai bine zis sub zero, criticele foilor libe­rale relative la acea parte din legea maximului care privește produsele din țările străine, dovedind că nu se pot face distincțiuni, la perce­perea accizelor, între produsele in­digene și cele străine și mai dove­dind că așa se urmează și astăzi în virtutea legilor votate de libe­rali, că așa s’a urmat tot­dea­una. Ne-am exprimat cu acea ocazie mirarea noastră că ziarele liberale au așa puțin respect de cititorii lor și chiar de ele însele, în­cât își permit să scrie articole netermina­­bile fără să știe ce a existat și ce există în această țară sau, știind aceasta, să falsifice cu nerușinare adevărul, în scop de a lovi în gu­vern. Trecem azi la a doua parte a legei maximului, aceea care pri­vește­­ obiectele produse, fabricate sau recoltate în interiorul comune­lor și asupra cărora comunele au dreptul a preleva taxe. Respundem înainte de toate la criticele ziarelor liberale că înscrie­rea unui asemenea principiu în­­tr-o lege a maximului este tot ce poate fi mai just și mai echitabil. Dar dificultatea rezidă în modul de constatare și de percepere a ta­xelor asupra celor mai multe pro­duse din interiorul comunelor. De aceea legiuitorul a lăsat comune­lor facultatea de a scuti de ase­menea taxe toate obiectele a căror taxare ar prezintă dificultăți sau ar fi vexatorie. Opozanții se fac însă că nici nu știu despre o asemenea dispozițiune a legei și țipă cât îi ia gura că toate obiectele fabricate sau preparate în interiorul comu­nelor vor fi de acum înainte su­puse la aceleași taxe ca și cele ve­nite de afară, ceea ce este absolut fals. In realitate legiuitorul a voit ca numai pentru unele articole — foarte puține de altmintrelea —care dau loc la multe abuzuri, să nu se facă distincțiune între cele fabricate în comună și cele introduse din afară, și a înscris principiul acesta în lege, lăsând la aprecierea comu­nelor ca să aleagă ele însele arti­colele care trebuiesc tratate după acest principiu egalitar. Căci nu trebuie să uităm că legea maxi­mului nu e obligatorie pentru co­mune și pentru ca o taxă din legea maximului să poată fi percepută trebuie să fie mai întâiu votată de consiliul comunal și aprobată de ministerul de interne. Ori, fie­care comună își va vota numai acele taxe care nu jicnesc comerciul și industria națională și cea mai bună dovadă despre aceasta este împre­jurarea că consiliul comunal al ca­­pitalei a votat abia mai zilele tre­cute taxele pentru București, redu­când în mod considerabil, pentru mai multe articole de căpetenie, ta­xele admise de comitetul delegaților din Cameră. Se naște însă acum o altă între­bare : Dacă, pentru obiectele fabri­cate în comună, fiind dat spiritul legii, regula generală este scutirea, iar taxarea este numai escepțiunea, n’ar fi mai bine ca să se urmeze și de acum înainte sistemul urmat până astăzi, adecă să se specifice anume în lege care articole fabri­cate în interiorul comunelor pot fi supuse la taxe?. Noi credem că așa ar fi mai ra­țional și că guvernul, în spiritul căruia nu a existat un moment ideia de a face din impunerea obiectelor fabricate în comună o regulă ge­nerală, ci numai o escepțiune, nu va face nici o dificultate ca să adere la această idee. Cu chipul acesta se va lua din mâinile opozițiune­ arma cu care agitează și cu care, în perfidia ei, poate să sperie populațiile care nu -și pot da bine seama de econo­mia legii și cred pe toți mincinoșii ce se înșiră verzi și uscate și le spun tot felul de prăpăstii. Căci liberalii nu se dau înapoi de la nici o minciună, când e vorba să agite spiritele și să pescuiască în apă tulbure. Un exemplu între o mie . Voința Națională susține în co­loanele ei, cu o ne mai­pomenită nerușinare,că berea, oțetul etc. nu sunt azi supuse la nici o taxă, când sunt fabricate în interiorul comunelor și că, după noua lege, și aceste fabricate vor fi supuse la aceleași taxe ca și cele venite din afară. Apoi cum să discuți cu aseme­nea oameni cări sau sunt de o re­voltătoare rea credință sau nu cu­nosc legile și taxele votate de ei înșiși și puse de ani îndelungați în aplicare ? După legea votată de liberali, berea, oțelul, pe care Voința le consideră azi ca scutire de taxe, plătesc absolut aceleași taxe, fie ele fabricate în comună sau afară din comună. Dar vedem pe mulți că, vorbind de legea veche a maximului, nu au în vedere de­cât legea din 1871. Aceștia sau nu știu, sau se fac că nu știu că în douăspre­zece ani,­­cât au stat liberalii la putere, au votat o mulțime de legi speciale, autorizând comunele să perceapă tot felul de taxe care nu erau prevăzute în legea din 1871 și că a vorbi azi de legea din 1871 ca de singura normă după care comunele percep ta­xele lor, ar fi tot așa ca și când noi am susține că azi tribunalele noastre judecă după codul lui Ca­­ragea. Vom dovedi într’un viitor articol că legea maximului din 1871 a fost de fapt desființată prin nenumera­­tele legi speciale votate de liberali. Pentru azi ne mărginim a spune că, după informațiile ce avem, ma­joritatea obiectelor fabricate în in­teriorul comunelor vor continua a fi scutite de taxe și că legea va specifica anume care obiecte fabri­cate în comune pot fi supuse la taxe, întocmai cum e și în legea azi în vigoare. --------------------------------------------------------­ TELEGRAME înțelegere comercială ruso-franceză Paris, 10 Aprilie. După Le Journal des Débats, Rusia do­rește să ajungă la o înțelegere comercială cu Franța, ca și cu Germania , însă protec­­ționiștii fac cu neputință ori­ce reducere de taxe asupra produselor agricole; petroleul este singurul articol asupra căruia s’ar putea ne­gocia. Rusia e dispusă a înlesni intrarea pro­duselor franceze, însă numărul articolelor este relativ restrâns. Conflictul francezo-spaniol Paris, 11 Aprilie. O vie excitație domnește în populațiunea frontierii din Pirineii de jos în urma omo­rului unui contrabandier francez de vămeși­ spanioli pe teritoriul francez. Afacerea exploziei de la restaurantul Véry Paris, 11 Aprilie. Azi a venit înaintea Curții cu jurați afa­cerea exploziei din restaurantul Véry. Sunt trei acuzați : anarh­istul Francois extrădat din Londra, anarh­istul Bricon și țiitoarea lui Delage, urmăriți pentru complicitate în afacere. Meunier, autorul principal, e fugit. Sala de audiență și culoarele sunt aproape goale. Bricon și femeia Delage zic că Meunier este autorul exploziunii de la cazarma Lobau și din restaurantul Véry. Francois neagă în mod energic ori­ce com­plicitate, cu toate afirmațiunile coacuzați­­lor săi. Afacerea melinitei reîmprospătată Paris, 10 Aprilie. D. Carnot a iscălit decretul, care grațiază pe Turpin. Paris, 11 Aprilie. Figaro zice că Turpin a refuzat să pro­mită să tacă cât timp nu va fi reabilitat. El a reinoit atacurile sale în contra biurourilor resbelului, atacuri conținute în broșura sa Cum s’a vîndut melinita. El zice că meli­­nita a fost vîndută triplei alianțe , însuși guvernul a oferit-o Rusiei. Societatea fran­ceză a fabricat și a dat diferitelor puteri melinită ; de asemenea s-a dat Angliei trei tunuri Bange în 1877. O insulă ocupată de trupele franceze din Cochinchina Paris, 9 Aprilie. Guvernatorul general al Cochinch­inei te­­legrafiază că insula Ku în Makongul a fost ocupată fără nici o rezistență (e trupele fran­ceze. Comisarul și soldații francezi s’au retras apoi după învitațiunea rezidentului francez. S’a și făcut o instalare în Stung Treng și la Ku. Un discurs politic al d-lui Casimir Périer Troyes, 9 Aprilie. D. Casimir Périer a pronunțat un discurs la un prânz dat în onoarea lui, zicând că Republica este la adăpostul ori­cărei sur­prize și atacuri. Se pot admite membrii vechilor partide monarh­ice, cu condițiunea însă ca să se înroleze ca soldați, iar nu ca șefi. Conflict iminent intre Ruși și Afgani Bombay. 9 Aprilie. După Civiland Military Gazette, care a­­pare la Lahora, un conflict între Ruși și Af­gani este iminent. Garnizoana rusă din Mur­­gabi a somat pe Afganii din Kilavenaih să se predea. Prințul Bulgariei la imperatul Frantz Iosef Viena, 10 Aprilie. Imperatul a primit pe prințul Bulgariei în audiență privată. Greva de la Hull Hull, 8 Aprilie. Greviștii au sfărâmat ferestrele biuroului asociațiunii armatorilor. Hamalii s’au unit cu greviștii. Home­ Rule Londra, 10 Aprilie. Camera Comunelor. — D. Chamberlain a combătut în mod energic proiectul de Home­ rule, care, după el, nu satisface nici majoritatea nici minoritatea Irlandei. D. Mac Carthy a răspuns că deputații irlandezi cred că pentru timpurile actuale proiectul constitue o soluțiune a chestiunii irlandeze. Manifestație socialistă la Bruxelles Bruxelles, 10 Aprilie. Generalul Brassine a inspectat era, cu o­­caziunea aniversării nașterii Regelui, trupele garnizoanii. In acest moment un grup de so­cialiști având drapelul roșu, a străbătut lo­cul strigând: «Trăiască sufragiul universal !» Un lucrător a proferat cuvinte injurioase la adresa Regelui. El a fost arestat. Conferența de la Dresda și h­olera Dresda, 8 Aprilie. Regele a asistat la ședința conferinței sa­nitare. El a prânzit cu membrii conferinței. Dresda, 11 Aprilie. Conferința sanitară de la Dresda și-a ter­minat discuțiunile. Marea majoritate a Sta­telor reprezintate fiind de acord în privința tuturor punctelor, lucrările conferinței pro­mit un rezultat favorabil sub toate rapor­turile. Lorient, 10 Aprilie. Epidemia h­oleri­formă a făcut era vreo zece victime. sărmanul Dobrescu a ajuns să se crează în cazul d-lui Jourdain, din comedia lui Molière, care făcea proză de 40 de ani fără știrea sa. Dobrescu, în urma laudelor șefului liberal, se crede în adevăr mare luptător și mai mare comentator și critic al tuturor proiectelor de legi. Notați bine că până acum n’am avut de­cât două întruniri colectiviste prin ca­pitalele județelor regatului nostru; prin urmare d. D. Sturdza n’a avut încă pri­­legiul să dea drumul pornirilor d-sale democratice. Dar n’am intrat încă bine în vară, sunt patru Duminici pe lună și avem tot timpul să vedem pe șeful partidului li­beral înotând în popularitate. II grandira, il grandira Car il est espagnol. La Iași, spre exemplu, nu mai încape îndoială că d. D. Sturdza va citi o odă în onoarea Transilvănenilor pe cari­­ i-a expulsat odinioară, și în București, cu oca­­ziunea închiderea stagiune! întrunirilor pu­blice, d. Sturdza va lua în brațe, va strânge la pieptul sau, va îmbrățișa cu drag pe portarul de la ușa stabilimentului Orfeu și pe toți oratorii. La colectiviști ca la Iuda, pupatul joacă într’adevăr un rol însemnat: e pecetea dragostei de astăzi care ascunde trădarea de mâine. Colectiviștii sunt'din"'firea lor expan­sivi, cum zice francezul. Când nu găsește nici un cuvânt care să se potrivească și mai ales când ceea ce are în inimă nu se potrivește cu ceea ce are pe buze, co­lectivistul te sărută. De ce, pentru ce? Nu’i cere explicații. Ion Brătianu, înainte să tragă pe sfoară pe C. Rosetti, Fleva, înainte să dea în cap lui Stătescu, — nu citez de cât nu­mele mai cu vază—’șî-am petrecut vremea sărutându-se dulce. A venit rândul d-lui C. C. Dobrescu să fie pupat de d. Sturdza. Cel puțin de­putatul de Prahova să nu fie prost. Să știe să’și ia poziția pentru această operație. Tibișir. D. D. STIMA POPULAR D. Dimitrie Sturdza are stofa necesară — de­și foarte ordinară — spre a deveni un șef de partid popular. Convingându-se de când a ajuns în opoziție, că au trecut vremurile când ’i era permis să se arate țâfnos și arțăgos, d-sa caută să devie popular. Qui va piano va sano, zice proverbul italienesc. Pentru debuturile sale, d. D. Sturdza a început printr’un mic logos și o cinteacă de vin băută în sănătatea va­lorosului de Prahova-Kaka-Dobrescu. S’a turnat atâtea complimente, în cât JOI 1/13 APRILIE 1893 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV.......................0,40 Reclame.................. .III........................1,50 . n...........................2,50 în Paris anunelurile se primesc la Agenția Bavas, 8 Place de la Bourse . Redacția și Administrația — 23, S­T­R­A­D­A DOAMNE*1, 23 — Un­­ simplar 15 Bani DISCURSUL d-lui MINISTRU AL. LAHOVARI Rostit în ședința Camerei de la 16 Mar­tie, cu ocazia discuției budgetului pe 1893-94. Publicăm ’’azi interesantul discurs rostit în Cameră de d. Al. Lahovari, ministrul de ex­terne, cu ocazia discuțiunii budgetului pe 1893-94 și din care ori­cine va putea ve­dea care a fost și este administrația finan­ciară a conservatorilor în comparație cu a liberalilor. In numărul viitor vom publica, ca comple­ment la acest savant discurs, un tablou al împrumuturilor și emisiunilor votate și fă­cute sub liberali și sub conservatori. D. Al. Lahovari, ministrul de externe . D-lor deputați, de­și o datorie mai înaltă, aceea de a termina cât mai curând vo­tarea acestor budgete care interesează mersul regulat al afacerilor publice, ar trebui să mă facă să fac și să sacrific a­­părarea acestui guvern unor interese ge­nerale care așteaptă de atâta timp, nu pot însă să nu zic câte­va cuvinte pentru restabilirea adevărului, așa de grav și de des înfruntat prin discursurile care le-au­ auzit. Tactica membrilor din opozițiune e prea lesne de înțeles. Ținând cuvântul zile în­tregi, ne pune, pe guvern, în această di­lemă absolut neplăcută, ori de a lăsa să treacă acest nomol de neexactități și a­­cuzări unele neîntemeiate, câte­va calom­nioase și, prin urmare, a primi în tăcere toate insinuările și îndrăsnețele polemice transportate din gazetele și întrunirile pu­blice ale d-lor la­­ tribuna­ Adunărea, ori de a sacrifica, răspunzând, un timp pre­țios al Camerei și a amâna rezolvarea cestiunilor care așteaptă. Vom­ fi foarte scurt și nu vom­ lua de­cât timpul ab­solut necesar pentru a releva câte­va grosolane neexactități care au scăpat și d-lui Fleva și tutulora acelora cari, din opozițiune, au vorbit despre finanțe. D. C. C. Dobrescu-Prahova : Este par­lamentar, d-le președinte, cuvântul de grosolane neexactități ? D. președinte. Nu s’a adresat la ni­meni personal. D. Al. Lahovari, ministrul de externe. Dacă onor. d. Dobrescu ar cunoaște dreptul, ar ști că cuvintele eroare groasă sunt foarte des întrebuințate. Sunteți foarte susceptibil, onor. d-le Dobrescu, și vă rog să predicați nu numai prin cu­vânt, dar și prin exemplu. Ca să vă mulțumesc, d-le Dobrescu, retrag cuvântul de grosolan și zic eroare groasă. Doresc, cu toate provocările d-voastră, să nu scap nici un cuvânt care să atingă fibra d-voastră atât de simți­toare când ascultați, dar care nu este a­­ceeași când vorbiți. (Apteuse). Mai fac o a doua greșeală tot silit de opozițiune, aceea de a reintra într’o parte a discuțiunei ge­nerale care nu are a face cu budgetul domeniilor; dar, d-lor, o zi întreagă s’a tolerat în această Cameră ca d. Fleva să vorbească de toate emisiunile de rentă care s’au făcut sub guvernul conservator și să se compare cu ceea ce s­a făcut sub guvernul liberal, și negre­șit să ne scoată datori. In puține cuvinte, vom­ arăta că această teorie este neexactă, și, servindu-mă cu cifrele și cărțile invocate de d. Fleva, vom­ demonstra această deosebire enormă între renta votată sub guvernul conser­vator și cea votată sub guvernul liberal. Mai este și un alt punct de privire nou care nu s’a învederat Camerei și pe care vom­ încerca să’l pun în lumină. Nu vom­ vorbi de­cât de cifre. Cifrele nu aduc supărare nimenui, căci sunt blânde și reci de firea lor. D. Fleva a luat situațiunea creditelor acordate dife­ritelor ministere­­ la închiderea exercițiului 1891-92 și a stabilit cifra totală a rentei votată pentru trebuințele diferitelor mi­nistere, așa cum rezultă după constatările comptabilității, ale cărei cifre d-sa nu le­­a putut contesta. Care este această cifră la sfârșitul exercițiului 1891-92 ?­­­Această cifră este 761 milioane votate. D-sa a fă­cut acest raționament curios; 761 milioane sunt votate în total; 336 milioane au fost emise sub guvernul liberal; să scădem aceste 336 milioane din cifra totală și restul este în socoteala d-voastră. Și, pro­fitând de lipsa d-lui ministru de finance, a zis: Nu este așa că cifrele sunt exacte ? Da, și cifra de 761 milioane era exactă, și cifra de 336 milioane era exactă. Dar aci se oprește exactitatea ? A scade din cifra rentei votată în to­tal cifra cheltuită de un guvern, este a compara doui termeni care nu se pot potrivi unul cu altul. Trebuie, c­ lar, ca în situațiunea așa de exact făcută de d. ministru de finanțe de a se compara renta votată de guvernul trecut și renta votată sub noi, de la 1888 până la în­­che­irea situațiuneî financiare și acea so­coteală era lesne de făcut, fiind-că, cum am zis adineaori, fie­care împrumut este aci cu data, sa, cu actul său de stare civilă. Era lesne dar a se ști care rentă a fost votată sub guvernul liberal și, prin urmare, privește răspunderea sa și care a fost votată sub guvernul conservator. Această socoteală n’a făcut-o d sa. N’a făcut-o nici d. ministru de finanțe, căci d. ministru de finanțe v’a prezintat situ­ațiunea rentei cum era dator să o facă, în punctul de vedere pur financiar și fără a se preocupa de origina acestei rente. Dar fiind­că d-voastră ridicați ces­­tiunea și o puneți pe­ terenul politic, vă vom­ arăta și situațiunea politică a ren­tei, și cătățimea sa sub cele două gu­verne. Vă vom­ arăta ce rezultat reese din a­­ceastă comparațiune de cifre, de date și vă veți mira singuri de cutezanța d-v. D-voastră, d-lor deputați, vă veți mira înșivă cum ați ascultat două zile niște acuzațiuni atât de injuste și atât de ne­întemeiate. Am aci tabloul publicat în situațiunea financiară, însă cu distincțiunea între renta votată la diferitele ministere sub guvernul Brătianu și cea votată sub con­servatori. Iată acest tablou : Ministerul de resbel. De la 5 iunie 1882 până la 21 Decem­bre 1887, 108.274.102. De la Aprilie 1888 până la 12 Iunie, 1891, 96.090.101, iar în total 204.364 203. Ministerul de finance. De la Aprilie 1881 până la Martie 1886, 103.422.582. De la Decembre 1888 până la Iulie 1891, 47.668.368 , iar in total 151.090.951. Ministerul mitelor. De la Iunie 1892 până la Aprilie 1887 23.687.307 De la Aprilie 1888 până la Iunie 1890, 7.773.000, iar în total 31.460.307. Ministerul de interne. * Toată sumă de 9.683 246 vă privește, fiind votată sub guvernul d-voastră. Ministerul de justiție. 5.200.00, asemenea. Ministerul de externe. 252.500 lei, suma întreagă ne privește pe noi. Ministerul domeniilor. De la Ianuarie 1883 până la Martie 1887, 9.074.484. De la Iulie 1889 pâ­nă la 1891, 2.971500, iar în total 12.045.984. Ministerul lucrărilor publice. De la 1 Aprilie 1881 până la Aprilie 1887, 227.993.462. De la Martie 1889 până la Iulie 1891,­­ 119.106.717 , iar în total 347.100 180. Dacă

Next