Timpul, aprilie 1893 (nr. 70-94)
1893-04-23 / nr. 89
No. 89 românii unit și să jertfească orice alt interes, interesul mai înalt al unirei și disciplinei în toată partida catolică militantă. Existența centrului e neasemănat mai importantă decât proiectele militare și de cât ori șicare altă chestiune. Importanța centrului s’a recunoscut în chip solemn de către împăratul Germaniei în ziua de 23 Aprilie, ziua vizitei la Vatican și e cu neputință ca Germanii catolici să nu recunoască importanța evenimentului care în Roma a fost bătutor la ochi tuturor. * In ce privește obiectul convorbire, de o oră și mai bine, dintre Papa și împăratul Wilhelm, corespondentul din Roma al ziarului Times e cel dintâia care se zice în stare de a comunica un raport autentic. Mai intâiu — zice acest corespondent — s’a vorbit despre chestiunea muncitorilor, pe urmă despre situația generală. Leon XIII a vorbit despre îmbunătățirea situației claselor muncitoare și ’și-a exprimat viua dorință de a contribui și dânsul la aceasta. împăratul a asigurat din parte- pe Papa, că și dânsul lucrează în acest înțeles și ’și exprimă simpatiile pentru clasa muncitoare. Papa aduse apoi conversația asupra politicei generale, observă că politica lui e conservatoare și sentimentele sale monarhice; dacă însă o țară a introdus, cu o voință puternică, o altă formă de guvernământ, el recunoaște acest guvern și își dă silința să întreție cu dânsul relații bune. După aceasta, Leon XIII deploră tendințele de violență și mișcarea anarhista pe care a provocat-o un radicalism exagerat. In contra tezelor acestui radicalism, Papa s’a pronunțat cu multă hotărîre. Atâta este tot ceea ce corespondentul lui Times afirmă a fi aflat despre ce s’a vorbit între Papa și împăratul Germaniei; și mai adaogă apoi și el, ceea ce s’a mai anunțat deja și din altă parte, că hotărît, despre chestiuni de vre-o actualitate arzătoare, nu s’a vorbit, nici despre puterea lumească a Papei, nici despre reîntoarcerea iezuiților în Germania și nici despre proiectele militare germane. ------------------------------------------------------ Eastern. Proiectele militare germane a doua" CITIRE După cum am spus în articolul de mai sus, discuția asupra citirei a doua a proiectelor militare a început eri la Reichstag. Iată acum și știrile telegrafice pe care le primim cu privire la mersul de până acum al acestor discuții. Berlin, 3 Main. Reichstag. Discuția raportului comisiunea pentru proiectul militar. D. de Caprivi a zis că guvernul are convingerea că armata germană cu efectivul său actual este nesuficientă. Trebuie a se cere ca cuvintele celor cărora le incumbă responsabilitatea să fie mai mult ascultate decât ale celorlalți. Dacă Moltke și de Roon ar fi de față, ar pleda mai bine ca noi pentru proiectul militar. Nici un general n’ar putea pretinde că cu puterile actuale Germania ar fi în stare să înceapă un răsboin cu aceeași încredere ca în 1870. «E vorbă de o chestiune mai importantă decât toate cele care s’au prezintat până acum la Reichstag; e vorbă de existența, de viitorul și de onoarea Germaniei. Ea are trebuință de a-și mări forțele pentru a menține pacea». Și predecesorul meu, zice d. de Caprivi, a considerat mărirea puterilor noastre ca necesară. Predecesorul meu este unul din acele genii ce apar la un secol o dată. Nu se mai poate pretinde că diplomația noastră s’ar mai putea conduce cu un asemenea fenomen. Noi voim să menținem pacea și dacă aceasta nu e cu putință, voim să învingem. Voim să avem puteri destule pentru ofensivă și a preveni ca Posnania și Prusia de Nord-Est să nu fie secerate de inamic. Germania vrea să apere Alsacia-Lorena. Alsacienii sunt frații noștri. Cancelarul declară că guvernul consideră proiectul Huene ca o soluțiune de primit. Se va putea cere mai târziu ceea ce nu se poate obține azi. După discursurile d-lor de Kaltenborn și Huene, Reichstagul a adoptat propunerea d-lui de Manteuffel de a se amâna discuția pe mâine. Propunerea Huene diferă de proiectul guvernului prin aceea că ea micșorează într’un mod permanent efectivul de pace cu 13,800 de oameni. Cifra recruților e micșorată într’un mod permanent cu 6500 și în mod temporar cu 11,000. Din aceasta ar rezulta o reducere a cheltuelilor de 9 milioane odată pentru totd’auna și de 4 milioane pentru primul an; această din urmă cheltuială poate să fie și ea micșorată în anii următori. Proiectul reduce încă în mod considerabil mai multe alte cheltueli de făcut odată pentru totd’auna. In cursul discuțiunei, contele de Preysing a prezintat din nou propunerea, zisă moțiunea Lieber, tinzând a fixa efectivul de pace la 420,031 oameni pentru perioda de la 1 Octombrie 1893 până la 30 Septembrie 1898. După depeșa de mai sus dar, poate tot ar mai fi o speranță ca până în cele din urmă să se poată înjgheba o majoritate pentru proiectele militare, căci, după cum se știe, propunerile d-lui Huene se considerau ca putând să conteze cel puțin pe o parte din voturile centrului, plus pe voturile naționalilor liberali. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit din partea d-lui președinte al Statelor Unite Mexicane o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran pentru căsătoria A. S. R. principelui Ferdinand, moștenitorul tronului, cu A. S. R. prințesa Maria-Alexandra-Victoria de Marea Britanie și Irlanda. .** * ** M. S. Regele a lucrat eri cu d. primministru Lascar Catargiu. • * * înaintări și numiri în serviciul institutului de patologie și bactereologie . D. doctor Aurel Babeș, actual chimist, se confirmă în postul de șef al secțiunei de chimie. D. Gheorghe Marinescu se numește în postul de șef al secțiunei patologice. D. Gheorghe Proca, actual asistent, se confirmă în postul de șef al serviciului bacteriologic. D. doctor Emil Pop, actual preparator, se înaintează în postul de șef al secțiunei de vaccinațiuni, rămas vacant prin demisiunea d-lui Gheorghe Beldiman, fost asistent. D. Mihail Manicatide se numește în postul de preparator, în locul d-lui Emil Pop, înaintat. * * * D. Meisner, inspector școlar, însoțit de î d. Negrescu, arhitectul ministerului cultelor și instrucțiunei publice, și de d. Goligher, arhitect inspector, vor vizita, săptămâna viitoare, gimnaziele din țară, spre a’și da seamă de starea în care se află mobilierele școlare și a înzestra pe cele ce n’au cu altele noul. * * * Postul de ajutor la judecătoria ocolului Broșteni, județul Suceava, fiind vacant, se vestesc candidații, cari întrunesc condițiunile art. 57 din legea de organizare judecătorească, să adreseze ministerului justiției cereri însoțite de acte prin cari să se constate îndeplinirea acelor condițiuni. ♦ » * Ni se comunică, că școala de științe politice din Capitală va fi reorganizată în curând, în urma înțelegerii ce s’a luat de cei în drept pentru reformarea vechiului regulament, cu referire la admisibilitate și studii. Unei din cele mai vechi case de comerț din Capitală, Curtea noastră regală i-a acordat brevetul de furnizor al Curței regale. Această înaltă distincțiune a fost acordată renumitei casse G. Neidlinger pentru mașinele sale de cusut atât de mult apreciate de toată lumea. De almintrelea această cassă se bucură de un renume universal probă numeroasele medalii de aur și diplomele ce posedă de la mai toate expozițiunile din lume. • * * * * * DIN JUDEȚE * Comitetul ligei culturale din Bârlad s’a constituit în modul următor: Președinte a fost ales d. Stroe Belcescu; d-nii I. Liga și Th. Ion, vice-președinți, secretar, d. C. Armașu ; casier, d. A. Frățilă, iar membri în comitet d-ni: P. Chenciu și d. Mironescu. * * * DIN STRĂINĂTATE Ni se depășează din Carlsruhe. Părechia imperială germană a părăsit azi Carlsruhe, după ce și-a luat rămas bun de la familia mare ducală în modul cel mai cordial. * * * Prințul și Prințesa Bulgariei au sosit oni dimineață la Corfu. Ei au vizitat districtele din Zante devastate de cutremurul de pământ și au dat 2000 franci pentru victime. * refc Din Dresda nu se telegrafiază că prințul Maximilian e atins de vârsat. * * * ULTIM CUVÂNT Pictorul Y s’a certat cu prietenul său X. — Tare ași vrea să i fac o farsă, — zice deunăzi unui al treilea. — Nimic mai simplu. Fă i portretul. Moș Neagu. ---------------------------♦-------------------------- CRONICA LITERARĂ O culegre de scrisori. 1) Nici o sarcină mai ingrată la noi decât aceea a biografului literar. Sunt unii, printre scriitorii mai vechi cu deosebire, a cărora biografic e cu neputință : deși s’au bucurat în viață de o celebritate oarecare, nimeni nu s’a găsit să adune date asupra vieței lor, când ei au dispărut, și cercetătorul venit prea târziu trebuie să se mulțămească cu lucruri foarte puține și generale, semănate în cele patru colțuri ale literaturei române. Nu se știe exact, când s’a născut un scriitor de însemnătatea lui Filimon și numai anul morții i se cunoaște, fără câteva cuvinte în Scri s Hariette și Mihail Eminescu, Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa Cornelia, Iași, Șaraga (1892). TIMPUL 23 APRILIE scrise d’lui Ion Ghica, fără rarisime amănunte răspândite în scrierile sale proprii, cel dintâi dintre romancierii noștri ar fi un personagiu mitic. Asupra altora, mai ales când ei au jucat un rol politic, date exterioare se pot găsi cu o relativă îmbelșugare, datele interioare însă, acele—și sunt atât de multe, — pe care opera literară nu le primește, sau le transformă, lipsesc cu desăvârșire. Pentru a le cunoaște, ne-ar trebui memorii sau scrisori. Memorii n’a scris nimeni până astăzi la noi, și prin aceasta înțeleg memorii personale; scrisori, avem numai pe acele ale lui Bălcescu și Eliade, într’o singură periodă a vieței lor, și ele au cuprins mai ales istoric. Dintre scriitorii mai noi, acela despre care s’a vorbit mai adeseori, despre care e de nădăjduit, că se va vorbi și mai mult, e Eminescu. Avem, în povestirea d-lui Caragiali, pe poetul tînăr,bogat,în mizerialul, de cărți și de visuri, pe rătăcitorul cântăreț al actrițelor și regilor asirieni, în «amintirea» d-lui Vlahuță pe omul matur, obosit de o muncă puțin plăcută și puțin râsplătită, aiurea 2) pe nebunul legând lucruri fără de șir în versuri colorate și sonore. Ceea ce am vrea să știm însă, pe lângă aceste prețioase însemnări, e cugetarea sa intimă, aceea prin care cea manifestată s’ar întregi și s’ar lumina. Din nenorocire, ca o natură delicată ce era, Eminescu se dedea greu la scris. Expanziunile-Ipăreau fără gust și fără însemnătate și scrisorile lui,—foarte puține, foarte rezervate, foarte scurte,—nu cuprind multe date asupra sufletului seu, fără îndoială. Volumul de față ne dă câteva numai scrisori de afaceri, datând din momentele lucide ale nebuniei sau din convalescență: ele sunt cu desăvîrșire neînsemnate. Cea mai mare parte a volumului e alcătuită din scrisorile surorei lui, Henrieta, și ele se întind asupra ultimilor doui ani din boala lui Eminescu. Sora aceasta întrupa în ea tot spiritul de jertfă, de îngrijire credincioasă și blândă al femeei și al infirmei. Când fratele i s’a întors din străinătate, înfiorător de bolnav, de sărac și de nenorocit, în complecta lui inconșciență, ea, bolnava, s’a făcut neobosita căutătoare a celui mai bolnav decât dânsa și, după doui ani de muncă, în care nimic nu i s’a părut prea greu și prea respingâtor, ’l-a pus pe picioare. O scrisoare a lui Eminescu, din Martie 1888, ne-o arată în gura morții, mulțămită însă, că suferințele ei au scăpat pe «Mihaiu» și îngrijindu-se numai de binele acestui copil mare. Moartea a trecut atunci pe lângă dânsa și el nu aștepta alta decât această însănătoșire, pentru a pleca aiurea, în lumea mare, după iubire și vieață inteligentă. Ea a simțit greu părăsirea și o ciudă naivă oglindește în scrisorile îreu stilizate, când vorbește de aceea care l-a răpit de lângă dânsa, acuma când era din nou frumos, voinic și deștept. Deși fugarul nu dădea semne de viață, ea avea măcar mângâerea că zilele rele trecuse pentru densul: câteva luni pe urmă, în iunie, vestea teribilă o ajunse. Era nebun din nou, în spital, căutat de străini. «Așa sunt de supărată, încât nu știți ce să fac ca să-l scap de spital, căci știîi bine că el se supâra peste firea omenească, când își vine în fire și se vede în spital». Câteva zile pe urmă, ea vestește moartea, datorită neîngrijirii, într’un strigăt ultim de sărăcie și de durere. Puțină vreme după aceea, Henrieta se ducea după dânsul. Scrisorile au un cuprins ordinar, ocupându-se cu ce era mai vulgar, mai umilitor în starea grozavă a nenorocitului; ele vor servi totuși viitorului biograf, care va avea și trista sarcină de a ne zugrăvi apunerea inteligenței celei luminoase. Dacă nu aruncă multă lumină asupra lui—căci el, Eminescu, nu trupul ros de boale hidoase, nu mai trăia atuncea—ele arată mai limpede de cum se știa și până acuma, indiferența, de care era înconjurat bolnavul, calculele meschine ce se faceau asupra pânei care se cerea pentru dânsul, și, mai presus de toate, mârșăvia fără de nume a acelor, cari profitau de nenorocirea lui, pentru a-și umplea buzunarul propriu din banii celor lesne crezători3). Sunt lucruri care trebuie cetite în însăși naivele plângeri ale Henrietei. Neculai Iorga INTEMPLARI Lăcomie.— Eri, pe la orele 3 d. a., locuitorul Constantin Nicolae, din strada Siminoc, intrând în cârciumarui Ștefan Nichifor, din strada Smeurată, spre marea lui bucurie, găsește prăvălia goală , cârciumarul se coborîse în pivniță. Iute, Constantin Nicolae se repede la o sticlă de rom de șase litri, o duce la gură și trage o dușcă, două, trei... și așa mai departe. Când cârciumarul eșise din pivniță, îl găsește întins jos, abia mai respirând, cu sticla de rom lângă el. Lacomul bețiv a fost transportat la spitalul Colțea într’o stare foarte gravă. Mort la post.— In ziua de 13 Aprilie a. c., șanțarul de la bariera Sulița, din orașul Botoșani, Ion Gorbanescu, alergând după niște harabagii cari trecuseră prin barieră fără a plăti taxa cuvenită, la o distanță de peste un kilometru de la barieră a căzut mort. După examinarea medicală, s-a constatat că moartea a fost naturală. 2) Din Curentul Eminescul. 3) Pg. 49-50 de pildă. Pelagra —Locuitorul Constantin D. Ouatu din comuna Bahna, județul Roman, în vârstă de 38 ani, suferind de mai mult timp de peagră, în noaptea de 16—17 Aprilie a. c., pe la ora 1, s’a strangulat într’o șură de lângă casa sa. Viață lungit— In ziua de 19 Martie a. c., a încetat din viață văduva Ilinca Stavără Ifrim, din comuna Rîșești, județul Fălciu, în etate de 108 ani. ------------------------------------------------------ TEATRUL NAȚIONAL D. ministru al cultelor și instrucțiunii publice, îngrijit de starea defectuoasă și chiar primejdioasă, în care se află Teatrul Național din capitală, după un raport al d-lui architect G. Sterian, membru în comitetul teatrelor, a solicitat,—după cum am anunțat deja,—avizul architectului vienez Fellner, a cărui experiență îndelungată și specialitatea universalmente recunoscută în ceea ce privește clădirea teatrelor. D. Bellner a prezintat pri d-lui ministru memorial său asupra teatrului din București, după ce a cercetat cu multă atențiune starea teatrului și a observat în doua seri de-a rândul funcționarea teatrului în timpul reprezentației. Memoriul d-lui Fellner arată, ca și raportul confratelui său de architect Sterian, insuficiența de spațiu, prin coridoare și scări, lipsa de eșiri, de ventilare, de încălzire, lipsa de dependențe pentru serviciul scenei, de vestiare, etc. ; arată apoi imprudența de a se mai menține toată lemnăria care formează construcția scenei și expune toate modifiările cumi ar fi urgent de adus, precum și mijlocul de a le îndeplini spre a se feri teatrul, și mai ales publicul, de o primejdie permanentă, care astăzi e înlăturată grație numai unei supraveghiări neadormite și măsurilor severe luate de vigilenta direcție a teatrului nostru. Estimațiunea lucrărilor care ar fi absolut necesare, făcute cu toată economia posibilă, s’ar urca, după părerea d-lui Fellner, la suma de 800.000 de lei; și d-sa arată că această sumă este minimă pentru a avea un teatru, aproape intreg reînoit, după cerințele moderne — considerând milioanele care se cheltuesc astăzi pe aiurea, chiar pentru a clădi teatre foarte modeste. Noi, ca interpreți ai publicului, față cu acestea, ne credem datoria însista ca să nu se întârzieze a se lua măsurile cuvenite spre a se aduce primului teatru din țară îmbunătățirile care le reclamă și mai ales acelea de la care depinde siguranța și confortul spectatorilor. ------------------------------------------------------ DIN TOATA LUMEA -----— Influenza. După cum citim în L Indépendance beige, influenza a început să bântue iar la Bruxelles, făcând numeroase victime. " O expoziție a presei. Sâmbătă se va deschide la Bruxelles o expoziție internațională a presei vechi și moderne, organizată de mai mulți colecționatori de gazete. Se vor ține și conferințe despre presă, iar la 15 (37) Main se va da un concert, în care reprezentanții principali ai școalei muzicale tinere franceze își vor dirige ei înșiși operile. Acest concert va fi precedat de o conferință a d-lui Charles Joly, cronicar muzical al ziarului le Temps. ------- Cutremure. Ni se telegrafiază din Catana cu data de er. 3 Maiti. Sguduitorî tari de cutremur de pământ s’au simțit ori la Randazzo, Montalbani, Elcon și Patti. Panica a fost mare, dar nu s’a întâmplat nimic. ------------------------------------------------------ Apa minerală „Dornar- Alcalino-Bicarbonatată. Aprobată de onor. consiliu medical superior prin jurnalul No. 1463/89 și analizată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de pr. Stenner, la 1878 de dr Pribram, la 1889 de dr. Bernath, la 1890 de dr. Istrati și la 1892 de prof. dr. Babes. Aceasta apă este superioară apelor Roncegno Levico, Bourboule, Srebrenici, Lamalou, etc., iar ca apă de masă d ]3 vin s/8 apa) se poate lua cu mai plăcut gust răcoritor în locul apelor Giesshubler, Vichy, Borszeck, Baross, Repatti și altele, și fața de aceste ape este aproape sterilă de microbi după cum se poate vedea in raportul institutului de bacteriologie publicat în Monitorul Oficial No. 93 din anul trecut. Se găsește de vînzare la principalele magazine de coloniale, droguerii și farmacii din țară. Informațiuni la administrație 61, str. Lipscani București. ------------------------------------------------------ INFORMATIUNI După cum anunță și Voința Națională, audiența cerută la M. S.Regele de d. V. Gheorghian, ca delegat al intrunirei liberalilor din Iași, a fost refuzată. D. V. Gheorghian se află în aceeași categorie ca delegatul liberal al Craiovei, d. Nicolaidi, care a cerut in 1893 diență ca purtător al unei rezoluțiuni luate in întrunirea liberalilor craioveni, și i s’a respins același lucru ca și d-lui Nicolaidi. D..Gheorghian a fost sfătuit de șeful partidului liberal a nu mai cere o nouă audiență la Palat și în consecință se va reîntoarce la Iași. D. Exarcu, al douilea delegat al întrunirei liberale din Iași, a sosit azi dimineață în capitală și probabil va cere și d-sa a vorbi M. S. Regelui în aceeași calitate ca și d. V. Gheorghian. In numărul nostru de Sâmbătă vom publica în supliment importantul discurs rostit în ședința de eri a Senatului de d. ministru Take Ionescu. Voința Națională, luându-se după o informație a noastră, zice că A. S. R. principele Ferdinand a plecat de la Senat în mod ostentativ în ziua când a vorbit d. Dim. Sturdza, pentru a nu-’i asculta discursul. Noi n’am zis nici o dată aceasta. A. S. R. principele Ferdinand a ascultat discursul d-lui Dim. Sturdza timp de o oră și mai bine și n’a plecat de la Senat decât la ora când era așteptat la Palat ca să iasă cu A. S. R. prințesa Maria. Informația noastră era în adevăr rea redactată; trebuia să zicem că principele Ferdinand a plecat de la Senat pe când vorbia d. Dim. Sturdza. Dar această omisiune totuși nu autoriza pe Voința să interpreteze informațiunea noastră așa cum a făcut’o, cu atât mai virtos că putea să se informeze de la chiar șeful ei, d. Dim. Sturdza, care era în pozițiune mai bine decât oricine să’i dea deslușiri precize. In loc de a face aceasta, organul d-lui Sturdza se face că nu înțelege că noi am luat momentul cuvântării șefului liberal numai ca punct de precizie spre a indica timpul când a plecat de la Senat principele Ferdinad, și trage din informația noastră concluzii la care noi nu ne-am gândit și care în ori ce caz nu fac onoare d-lui Dinu. Sturdza. Adunarea deputaților va începe săptămâna viitoare discuțiunea proiectului de lege asupra organizărei judecătoriilor de ocoale. La înmormântarea ilustrului G. Bahilă vor lua cuvântul din partea Academiei române d-nii N. Ionescu, D. Sturdza, V. Maniu și I. Vulcan. Partidul liberal a hotărît a propune la colegiul I de Senat din Gorj, rămas vacant prin demisiunea d-lui dr. Culcer, candidatura d-lui M. Ferekyde. Căpeteniile partidului liberal vor pleca în curând în acel județ spre a face propagandă în favoarea d-lui Ferekyde. D. I. N. Iancovescu, inspector administrativ,și-a depus azi raportul asupra inspecțiunea ce a făcut în județul Buzău D. Iancovescu va pleca peste câteva zile la Roman. Aflăm că copiștii pentru cele 5 posturi vacante în ministerul instrucțiunii publice se vor numi pe ziua de 1 Maiü. D. ministru de interne va depune pe biuroul Camerei un proiect de lege prin care comunele Târgu-Sulița (Botoșani), Parachioi (Constanța) și Babadag (Tulcea) vor fi autorizate a ceda Statului terenuri pentru spitalele rurale. D. dr. A. Dimitriu a fost numit medic secundar la spitalul Colentina, secțiunea chirurgicală. --------------------------------------------------- PETRECERILE ZILEI Teatrul Dacia. — Sâmbătă, la 24 Aprilie, se va da în beneficiul d-nei Maria d’Asty opereta Juanita. Ateneul Român. — Reprezentația teatrală, în beneficiul talentatului artist I. Brezeanu, care trebuia să fie la 15 Aprilie, la Ateneul român, s-a amânat din cauza conferinței d-lui profesor Tocilescu pentru seara de Joi, 22 Aprilie.