Timpul, aprilie 1893 (nr. 70-94)

1893-04-23 / nr. 89

No. 89 românii unit și să jertfească ori­ce alt in­teres, interesul mai înalt al unirei și dis­ciplinei în toată partida catolică militantă. Existența centrului e neasemănat mai im­portantă de­cât proiectele militare și de cât ori și­care altă chestiune. Importanța cen­trului s’a recunoscut în chip solemn de către împăratul Germaniei în ziua de 23 Aprilie, ziua vizitei la Vatican și e cu ne­putință ca Germanii catolici să nu recu­noască importanța evenimentului care în Roma a fost bătutor la ochi tuturor. * In ce privește obiectul convorbire­, de o oră și mai bine, dintre Papa și împăratul Wilhelm, corespondentul din Roma al zia­rului Times e cel dintâia care se zice în stare de a comunica un raport autentic. Mai intâiu — zice acest corespondent — s’a vorbit despre chestiunea muncitorilor, pe urmă despre situația generală. Leon XIII a vorbit despre îmbunătățirea situației claselor muncitoare și ’și-a expri­mat viua dorință de a contribui și dânsul la aceasta. împăratul a asigurat din parte-­ pe Papa, că și dânsul lucrează în acest înțeles și ’și exprimă simpatiile pentru clasa muncitoare. Papa aduse apoi conversația asupra po­liticei generale, observă că politica lui e conservatoare și sentimentele sale monar­­h­ice; dacă însă o țară a introdus, cu o voință puternică, o altă formă de guver­nământ, el recunoaște acest guvern și își dă silința să întreție cu dânsul relații bune. După aceasta, Leon XIII deploră ten­dințele de violență și mișcarea anarh­ista pe care a provocat-o un radicalism exage­rat. In contra tezelor acestui radicalism, Papa s’a pronunțat cu multă hotărîre. Atâta este tot ceea ce corespondentul lui Times afirmă a fi aflat despre ce s’a vorbit între Papa și împăratul Germaniei; și mai adaogă apoi și el, ceea ce s’a mai anunțat deja și din altă parte, că hotărît, despre chestiuni de vre-o actualitate arză­­toare, nu s’a vorbit, nici despre puterea lumească a Papei, nici despre reîntoarcerea iezuiților în Germania și nici despre pro­iectele militare germane. ------------------------------------------------------­ Eastern. Proiectele militare germane a doua" CITIRE După cum am spus în articolul de mai sus, discuția asupra citirei a doua a pro­iectelor militare a început eri la Reichs­tag. Iată acum și știrile telegrafice pe care le primim cu privire la mersul de până acum al acestor discuții. Berlin, 3 Main. Reichstag. Discuția raportului comisiu­­nea pentru proiectul militar. D. de Caprivi a zis că guvernul are convingerea că ar­mata germană cu efectivul său actual este nesuficientă. Trebuie a se cere ca cuvin­tele celor cărora le incumbă responsabili­tatea să fie mai mult ascultate de­cât ale celor­l­alți. Dacă Moltke și de Roon ar fi de față, ar pleda mai bine ca noi pentru proiectul militar. Nici un general n’ar putea pretinde că cu puterile actuale Germania ar fi în stare să înceapă un răsboin cu aceeași încredere ca în 1870. «E vorbă de o chestiune mai importantă de­cât toate cele care s’au prezintat până acum la Reichstag; e vorbă de existența, de viitorul și de onoarea Germaniei. Ea are trebuință de a-și mări forțele pentru a menține pa­cea». Și predecesorul meu, zice d. de Ca­privi, a considerat mărirea puterilor noas­tre ca necesară. Predecesorul meu este u­­nul din acele genii ce apar la un secol o dată. Nu se mai poate pretinde că diploma­ția noastră s’ar mai putea conduce cu un asemenea fenomen. Noi voim să menți­nem pacea și dacă aceasta nu e cu pu­tință, voim să învingem. Voim să avem puteri destule pentru ofensivă și a preveni ca Posnania și­ Prusia de Nord-Est să nu fie secerate de inamic. Germania vrea să apere Alsacia-Lorena. Alsacienii sunt frații noștri­. Cancelarul declară că guvernul consideră proiectul Huene ca o soluțiune de primit. Se va putea cere mai târziu ceea­ ce nu se poate obține azi. După discursurile d-lor de Kaltenborn și Huene, Reichstagul a adoptat propune­rea d-lui de Manteuffel de a se amâna discuția pe mâine. Propunerea Huene diferă de proiectul guvernului prin aceea că ea micșorează într’un mod permanent efectivul de pace cu 13,800 de oameni. Cifra recruților e micșorată într’un mod permanent cu 6500 și în mod temporar cu 11,000. Din aceasta ar rezulta o reducere a cheltuelilor de 9 milioane odată pentru tot­d’a­una și de 4 milioane pentru primul an; această din urmă cheltuială poate să fie și ea micșo­rată în anii următori. Proiectul reduce încă în mod considerabil mai multe alte chel­­tueli de făcut odată pentru tot­d’a­una. In cursul discuțiunei, contele de Prey­­sing a prezintat din nou propunerea, zisă moțiunea Lieber, tinzând a fixa efectivul de pace la 420,031 oameni pentru perioda de la 1 Octombrie 1893 până la 30 Sep­tembrie 1898.­ După depeșa de mai sus dar, poate tot ar mai fi o speranță ca până în cele din urmă să se poată înjgheba o majoritate pentru proiectele militare, căci, după cum se știe, propunerile d-lui Huene se consi­­derau ca putând să conteze cel puțin pe o parte din voturile centrului, plus pe vo­turile naționalilor liberali. ȘTIRILE ZILEI M. S. Regele a primit din partea d-lui președinte al Statelor­ Unite Mexicane o­­ scrisoare de felicitare, drept răspuns la no­tificarea ce i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran pentru căsătoria A. S. R. principelui Ferdinand, moștenitorul tronu­lui, cu A. S. R. prințesa Maria-Alexan­­dra-Victoria de Marea­ Britanie și Irlanda. .** * ** M. S. Regele a lucrat eri cu d. prim­­ministru Lascar Catargiu. • * * înaintări și numiri în serviciul institu­tului de patologie și bactereologie . D. doctor Aurel Babeș, actual chimist, se confirmă în postul de șef al secțiunei de chimie. D. Gheorghe Marinescu se numește în postul de șef al secțiunei patologice. D. Gheorghe Proca, actual asistent, se confirmă în postul de șef al serviciului bac­­teriologic. D. doctor Emil Pop, actual preparator, se înaintează în postul de șef al secțiunei de vaccinațiuni, rămas vacant prin demi­­siunea d-lui Gheorghe Beldiman, fost a­­sistent. D. Mihail Manicatide se numește în pos­tul de preparator, în locul d-lui Emil Pop, înaintat. * * * D. Meisner, inspector școlar, însoțit de î­ d. Negrescu, arh­itectul ministerului cul­telor și instrucțiunei publice, și de d. Go­­ligher, arh­itect inspector, vor vizita, săp­tămâna viitoare, gimnaziele din țară, spre a’și da seamă de starea în care se află mobilierele școlare și a înzestra pe cele ce n’au cu altele noul. * * * Postul de ajutor la judecătoria ocolului Broșteni, județul Suceava, fiind vacant, se vestesc candidații, cari întrunesc condiți­­unile art. 57 din legea de organizare ju­decătorească, să adreseze ministerului jus­tiției cereri însoțite de acte prin cari să se constate îndeplinirea acelor condițiuni. ♦ » * Ni se comunică, că școala de științe politice din Capitală va fi reorganizată în curând, în urma înțelegerii ce s’a luat de cei în drept pentru reformarea vechiului regulament, cu referire la admisibilitate și studii. Unei din cele mai vechi ca­se de comerț din Capitală, Curtea noastră regală i-a a­­cordat brevetul de furnizor al Curței re­gale. Această înaltă distincțiune a fost a­­cordată renumitei casse G. Neidlinger pen­tru mașinele sale de cusut atât de mult apreciate de toată lumea. De almintrelea această cassă se bucură de un renume universal probă numeroasele medalii de aur și diplomele ce posedă de la mai toate expozițiunile din lume. • * * * * * DIN JUDEȚE * Comitetul ligei culturale din Bârlad s’a constituit în modul următor: Președinte a fost ales d. Stroe Belcescu; d-nii I. Liga și Th. Ion, vice-președinți, secretar, d. C. Armașu ; casier, d. A. Fră­­țilă, iar membri în comitet d-ni: P. Chen­­ciu și d. Mironescu. * * * DIN STRĂINĂTATE Ni se depășează din Carlsruhe. Părechia imperială germană a părăsit azi Carlsruhe, după ce și-a luat rămas bun de la familia mare ducală în modul cel mai cordial. * * * Prințul și Prințesa Bulgariei au sosit oni dimineață la Corfu. Ei au vizitat districtele din Zante de­vastate de cutremurul de pământ și au dat 2000 franci pentru victime. * r­efc Din Dresda nu se telegrafiază că prințul Maximilian e atins de vârsat. * * * ULTIM CUVÂNT Pictorul Y s’a certat cu prietenul său X. — Tare­ ași vrea să i fac o farsă, — zice deunăzi unui al treilea. — Nimic mai simplu. Fă­ i por­tretul. Moș­ Neagu. ---------------------------♦--------------------------­ CRONICA LITERARĂ O culeg­re de scrisori. 1) Nici o sarcină mai ingrată la noi de­cât aceea a biografului literar. Sunt unii, printre scriitorii mai vechi cu deosebire, a cărora biografic e cu neputință : de­și s’au bucurat în viață de o celebritate oare­care, nimeni nu s’a găsit să adune date asupra vieței lor, când ei au dispărut, și cercetătorul venit prea târziu trebuie să se mulțămească cu lucruri foarte puține și generale, semănate în cele patru­ colțuri ale literaturei române. Nu se știe exact, când s’a născut un scriitor de însemnă­tatea lui Filimon și numai anul morții i se cunoaște, fără câte­va cuvinte în Scri­­ s­ H­ariette și Mihail Eminescu, Scrisori către Cornelia Emilian și fiica sa Cor­nelia, Iași, Șaraga (1892). TIMPUL 23 APRILIE scrise d’lui Ion Ghica, fără rarisime amă­nunte răspândite în scrierile sale proprii, cel dintâi­ dintre romancierii noștri­ ar fi un personagiu mitic. Asupra altora, mai ales când ei au jucat un rol politic, date exterioare se pot găsi cu o relativă îm­­belșugare, datele interioare însă, acele—și sunt atât de multe, — pe care opera li­terară nu le primește, sau le transformă, lipsesc cu desăvârșire. Pentru a le cu­noaște, ne-ar trebui memorii sau scrisori. Memorii n’a scris nimeni până astă­zi la noi, și prin aceasta înțeleg memorii personale; scrisori, avem numai pe a­­cele ale lui Bălcescu și Eliade, într’o sin­gură periodă a vieței lor, și ele au cu­prins mai ales istoric. Dintre scriitorii mai noi, acela despre care s’a vorbit mai adese­ori, despre care e de nădăjduit, că se va vorbi și mai mult, e Eminescu. Avem, în povestirea d-lui Ca­­ragiali, pe poetul tînăr,bogat,în mizerialul, de cărți și de visuri, pe rătăcitorul cântăreț al actrițelor și regilor asirieni, în «amin­tirea» d-lui Vlahuță pe omul matur, obo­sit de o muncă puțin plăcută și puțin râsplătită, aiurea 2) pe nebunul legând lu­cruri fără de șir în versuri colorate și sonore. Ceea ce am vrea să știm însă, pe lângă aceste prețioase însemnări, e cuge­tarea sa intimă, aceea prin care cea ma­nifestată s’ar întregi și s’ar lumina. Din nenorocire, ca o natură delicată ce era, Eminescu se dedea greu la scris. Expan­­ziunile-I­păreau fără gust și fără însem­nătate și scrisorile lui,—foarte puține, foarte rezervate, foarte scurte,—nu cuprind multe date asupra sufletului seu, fără îndoială. Volumul de față ne dă câte­va numai­ scri­sori de afaceri, datând din momentele luci­de ale nebuniei sau din convalescență: ele sunt cu desăvîrșire neînsemnate. Cea mai mare parte a volumului e al­cătuită din scrisorile surorei lui, Henrieta, și ele se întind asupra ultimilor doui ani din boala lui Eminescu. Sora aceasta în­trupa în ea tot spiritul de jertfă, de îngri­jire credincioasă și blândă al femeei și al infirmei. Când fratele­ i s’a întors din străi­nătate, înfiorător de bolnav, de sărac și de nenorocit, în complecta lui inconșciență, ea, bolnava, s’a făcut neobosita căutătoare a celui mai bolnav de­cât dânsa și, după doui ani de muncă, în care nimic nu i s’a părut prea greu și prea respingâtor, ’l-a pus pe picioare. O scrisoare a lui Emi­nescu, din Martie 1888, ne-o arată în gura morții, mulțămită însă, că suferințele ei au scăpat pe «Mihaiu­» și îngrijindu-se nu­mai de binele acestui copil mare. Moartea a trecut atunci pe lângă dânsa și el nu aștepta alta de­cât această însă­nătoșire, pentru a pleca aiurea, în lumea mare, după iubire și vieață inteligentă. Ea a simțit greu părăsirea și o ciudă naivă oglindește în scrisorile­ î­reu stilizate, când vorbește de aceea care­­ l-a răpit de lângă dânsa, acuma când era din nou frumos, voinic și deștept. De­și fugarul nu dădea semne de viață, ea avea măcar mângâerea că zilele rele trecuse pentru densul: câ­te­va luni pe urmă, în iunie, vestea teri­bilă o ajunse. Era nebun din nou, în spital, căutat de străini. «Așa sunt de supărată, în­cât nu știți ce să fac ca să-l scap de spital, căci știîi bine că el se supâra peste firea omenească, când își vine în fire și se vede în spital». Câte­va zile pe urmă, ea vestește moar­tea, datorită neîngrijirii, într’un strigăt ul­tim de sărăcie și de durere. Puțină vreme după aceea, Henrieta se ducea după dânsul.­­ Scrisorile au un cuprins ordinar, ocu­­pându-se cu ce era mai vulgar, mai umi­litor în starea grozavă a nenorocitului; ele vor servi totuși viitorului biograf, care va avea și trista sarcină de a ne zugrăvi apunerea inteligenței celei luminoase. Dacă nu aruncă multă lumină asupra lui—căci el, Eminescu, nu trupul ros de boale hi­doase, nu mai trăia atuncea—ele arată mai limpede de cum se știa și până acuma, in­diferența, de care era înconjurat bolnavul, calculele meschine ce se faceau asupra pânei care se cerea pentru dânsul, și, mai presus de toate, mârșăvia fără de nume a acelor, cari profitau de nenorocirea lui, pentru a-și umplea buzunarul propriu din banii celor lesne crezători3). Sunt lucruri care trebuie cetite în însăși naivele plân­geri ale Henrietei. Neculai Iorga INTEMPLARI Lăcomie.— Eri, pe la orele 3 d. a., lo­cuitorul Constantin Nicolae, din strada Si­­minoc, intrând în cârciuma­rui Ștefan Ni­chifor, din strada Smeurată, spre marea lui bucurie, găsește prăvălia goală , cârciumarul se coborîse în pivniță. Iute, Constantin Ni­colae se repede la o sticlă de rom de ș­ase litri, o duce la gură și trage o dușcă, două, trei... și așa mai departe. Când cârciumarul eșise din pivniță, îl găsește întins jos, abia mai respirând, cu sticla de rom lângă el. Lacomul bețiv a fost transportat la spitalul Colțea într’o stare foarte gravă. Mort la post.— In ziua de 13 Aprilie a. c., șanțarul de la bariera Sulița, din o­­rașul Botoșani, Ion Gorbanescu, alergând după niște harabagii cari trecuseră prin ba­rieră fără a plăti taxa cuvenită, la o dis­tanță de peste un k­ilometru de la barieră a căzut mort. După examinarea medicală, s-a constatat că moartea a fost naturală. 2) Din­­ Curentul Eminescu­l. 3) Pg. 49-50 de pildă. Pelagra —Locuitorul Constantin D. Ouatu din comuna Bahna, județul Roman, în vârstă de 38 ani, suferind de mai mult timp de pe­­agră, în noaptea de 16—17 Aprilie a. c., pe la ora 1, s’a strangulat într’o șură de lângă casa sa. Viață lungit— In ziua de 19 Martie a. c., a încetat din viață văduva Ilinca Stavără Ifrim, din comuna Rîșești, județul Fălciu, în etate de 108 ani. ------------------------------------------------------­ TEATRUL NAȚIONAL D. ministru al cultelor și instrucțiunii publice, îngrijit de starea defectuoasă și chiar primejdioasă, în care se află Tea­trul Național din capitală, după un raport al d-lui architect G. Sterian, membru în comitetul teatrelor, a solicitat,—după cum am anunțat deja,—avizul architectului vie­­nez Fellner, a cărui experiență îndelun­gată și specialitate­a universalmente re­cunoscută în ceea ce privește clădirea tea­trelor. D. Bellner a prezintat pri d-lui ministru memorial său asupra teatrului din Bucu­rești, după ce a cercetat cu multă aten­țiune starea teatrului și a observat în doua seri de-a rândul funcționarea teatrului în timpul reprezentației. Memoriul d-lui Fellner arată, ca și ra­portul confratelui său de architect Ste­rian, insuficiența de spațiu, prin coridoare și scări, lipsa de eșiri, de ventilar­e, de încălzire, lipsa de dependențe pentru ser­viciul scenei, de vestiare, etc. ; arată apoi imprudența de a se mai menține toată lem­năria care formează construcția scenei și expune toate modifiările cumi ar fi urgent de adus, precum și mijlocul de a le înde­plini spre a se feri teatrul, și mai ales publicul, de o primejdie permanentă, care astă­zi e înlăturată grație numai unei su­­praveghiări neadormite și măsurilor severe luate de vigilenta direcție a teatrului nostru. Estimațiunea lucrărilor care ar fi ab­solut necesare, făcute cu toată economia posibilă, s’ar urca, după părerea d-lui Fell­ner, la suma de 800.000 de lei; și d-sa arată că această sumă este minimă pen­tru a avea un teatru, aproape intreg re­­înoit, după cerințele moderne — conside­rând milioanele care se cheltuesc astăzi pe aiurea, chiar pentru a clădi teatre foarte modeste. Noi, ca interpreți ai publicului, față cu acestea, ne credem datori­a însista ca să nu se întârzieze a se lua măsurile cuve­nite spre a se aduce primului teatru din țară îmbunătățirile care le reclamă și mai ales acelea de la care depinde siguranța și confortul spectatorilor. ------------------------------------------------------­ DIN TOATA LUMEA -----— Influenza. După cum citim în L Indépendance beige, influenza a început să bântue iar la Bruxelles, făcând numeroase victime.­­ " O expoziție a presei. Sâmbătă se va deschide la Bruxelles o ex­poziție internațională a presei vechi și mo­derne, or­ganizată de mai mulți colecționatori de gazete. Se vor ține și conferințe despre presă, iar la 15 (37) Main se va da un con­cert, în care reprezentanții principali ai școa­­lei muzicale tinere franceze își vor dirige ei înșiși operile. Acest concert va fi precedat de o conferință a d-lui Charles Joly, cronicar muzical al ziarului le Temps. ------- Cutremure. Ni se telegrafiază din Catana cu data de er­. 3 Maiti. Sguduitorî tari de cutremur de pământ s’au simțit ori la Randazzo, Montalbani, E­l­­con și Patti. Panica a fost mare, dar nu s’a întâmplat nimic. ------------------------------------------------------­ Apa minerală „Dornar- Alcalino-Bicarbonatată. Aprobată de onor. consiliu medical supe­ri­or prin jurnalul No. 1463/89 și analizată la anul 1789 de Haquet, la 1833 de A­­brahamfi, la 1856 de pr. Stenner, la 1878 de dr Pribram, la 1889 de dr. Bernath, la 1890 de dr. Istrati și la 1892 de prof. dr. Babes. Aceasta apă este superioară apelor Ron­­cegno Levico, Bourboule, Srebrenici, Lamalou, etc., iar ca apă de masă d­ ]3 vin s/8 apa) se poate lua cu mai plăcut gust răcoritor în locul apelor Giesshubler, Vichy, Borszeck, Baross, Repatti și altele, și fața de aceste ape este aproape sterilă de microbi după cum se poate vedea in raportul institutului de bacteriologie publicat în Monitorul Ofi­cial No. 93 din anul trecut. Se găsește de vînzare la principalele ma­gazine de coloniale, droguerii și farmacii din țară. Informațiuni la administrație 61, str. Lipscani București. ------------------------------------------------------­ INFORMATIUNI După cum anunță și Voința Naționa­lă, audiența cerută la M. S.Regele de d. V. Gheorghian, ca delegat al intruni­­rei liberalilor din Iași, a fost refu­zată. D. V. Gheorghian se află în aceeași categorie ca delegatul liberal al Cra­­iovei, d. Nicolaidi, care a cerut in­ 1893 diență ca purtător al unei rezoluțiuni luate in întrunirea liberalilor cra­­ioveni, și i s’a respins același lucru ca și d-lui Nicolaidi. D­­..Gheorghian a fost sfătuit de șeful partidului liberal a nu mai ce­re o nouă audiență la Palat și în consecință se va reîntoarce la Iași. D. Exarcu, al douilea delegat al întrunirei liberale din Iași, a sosit azi dimineață în capitală și probabil va cere și d-sa a vorbi M. S. Rege­lui în aceeași calitate ca și d. V. Gheorghian. In num­ărul nostru de Sâmbătă vom publica în supliment impor­tantul discurs rostit în ședința de eri a Senatului de d. ministru Take Ionescu. Voința Națională, luându-se după o informație a noastră, zice că A. S. R. principele Ferdinand a plecat de la Senat în mod ostentativ în ziua când a vorbit d. Dim. Sturdza, pen­tru a nu-’i asculta discursul. Noi n’am zis nici o dată aceasta. A. S. R. principele Ferdinand a as­cultat discursul d-lui Dim. Sturdza timp de o oră și mai bine și n’a ple­cat de la Senat de­cât la ora când era așteptat la Palat ca să iasă cu A. S. R. prințesa Maria. Informația noastră era în adevăr rea redactată; trebuia să zicem că principele Ferdinand a plecat de la Senat pe când vorbia d. Dim. Sturdza. Dar această omisiune totuși nu au­toriza pe Voința să interpreteze in­­formațiunea noastră așa cum a fă­­cut’o, cu atât mai virtos că putea să se informeze de la chiar șeful ei, d. Dim. Sturdza, care era în pozițiune mai bine de­cât ori­cine să’i dea des­lușiri precize. In loc de a face aceasta, organul d-lui Sturdza se face că nu înțelege că noi am luat momentul cuvântării șefului liberal numai ca punct de precizie spre a indica timpul când a plecat de la Senat principele Fer­­dinad, și trage din informația noas­tră concluzii la care noi nu ne-am gândit și care în ori­ ce caz nu fac o­­noare d-lui Dinu. Sturdza. Adunarea deputaților va începe săptămâna viitoare discuți­unea pro­iectului de lege asupra organizărei judecătoriilor de ocoale. La înmormântarea ilustrului G. Bah­ilă vor lua cuvântul din partea Academiei române d-nii N. Ionescu, D. Sturdza, V. Maniu și I. Vulcan. Partidul liberal a hotărît a propune la colegiul I de Senat din Gorj, ră­mas vacant prin demisiunea d-lui dr. Culcer, candidatura d-lui M. Fere­­kyde. Căpeteniile partidului liberal vor pleca în curând în acel județ spre a face propagandă în favoarea d-lui Ferekyde. D. I. N. Iancovescu, inspector ad­ministrativ,­­și-a depus azi raportul asupra inspecțiunea ce a făcut în ju­dețul Buzău D. Iancovescu va pleca peste câte­va zile la Roman. Aflăm că copiștii pentru cele 5 pos­turi vacante în ministerul instrucțiu­nii publice se vor numi pe ziua de 1 Maiü. D. ministru de interne va depune pe biuroul Camerei un proiect de lege prin care comunele Târgu-Sulița (Botoșani), Parachioi (Constanța) și Babadag (Tulcea) vor fi autorizate a ceda Statului terenuri pentru spitalele rurale. D. dr. A. Dimitriu a fost numit medic secundar la spitalul Colentina, secțiunea chirurgicală. ---------------------------------------------------­ PETRECERILE ZILEI Teatrul Dacia. — Sâmbătă, la 24 Apri­lie, se va da în beneficiul d-nei Maria d’Asty opereta Juanita. Ateneul Român. — Reprezentația tea­trală, în beneficiul talentatului artist I. Bre­­zeanu, care trebuia să fie la 15 Aprilie, la Ateneul român, s-a amânat din cauza con­ferinței d-lui profesor Tocilescu pentru seara de Joi, 22 Aprilie.

Next