Timpul, iulie 1893 (nr. 141-166)
1893-07-01 / nr. 141
ANUL AL CINCISPREZECELEA. No. 141 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe um an . ..... . . . . 40 lei , pe 6 luni.............................. 20 lei , pe 8 luni .........................................10 lei Pentru streinutate, un an.............................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani Politica externa In orice Stat organizat unde există partide care se luptă între ele, opozițiunea, mai ales opozițiunea constituită în partid de guvernământ, face tot ce poate pentru a combate și resturna guvernul și partidul care îl susține, niciodată însă ea nu se servă de arme care ar putea vătema interesele ferei. Acest adevăr este mai ales stabilit în ce privește cestiunile exterioare. In orice țară, unde presa este liberă, ziarele opozante evită pe cât se poate de a provoca polemici care ar putea micșora puterea morală a guvernului față cu străinii. Oricare ar fi guvernul ce stă la cârmă în asemenea împrejurări, el este considerat ca reprezentând țara întreagă și opozițiunea privește ca o datorie de a pune un tren pasiunilor politice și de a nu face ca lupta să alunece pe acest tărâm. Adversarii noștri liberali par că nu înțeleg astfel rolul unei opozițiuni serioase. De câtva timp ei nu încetează de a deveti guvernul țață cu străinătatea. In cestiunea tratatelor de comerciu, în cestiunea Românilor transilvăneni, în fine în politica externă în genere, presa liberală a adoptat o atitudine care numai patriotică nu poate fi. Nu e vorbă, ceea ce fac adversarii noștri în momentul de față nu poate aduce vre-un roü guvernului, căci, cu toată osteneala pe care și-o dau pentru a învinui pe miniștrii conservatori, ei nu au isbutit până acum decât a se face ridicoli. Toată lumea vede că atacurile lor privitoare la politica externă nu sunt întemeiate pe nimic; dar, cu toate acestea, modul cu care liberalii se încearcă a acuza guvernul, voind chiar a da arme în mâna străinilor, dovedește cu prisos micimea lor de suflet și arată că ei nu sunt în stare de a se ridica la nivelul unui partid politic serios care își dă seamă de datoriile sale față cu țara. Atitudinea adversarilor noștri arată la ce s’ar putea aștepta țara de la denșii, dacă, din nefericire, s’ar întâmpla în cursul evenimentelor vre-un caz, în care ea ar avea nevoe ca partidele să facă măcar un moment abstracțiune de urile lor politice. In zadar vor sbiera ziarele colectiviste că nu înțeleg politica externă a guvernului conservator, precum făcea acum câteva zile Voința Națională, zicând că «mai lesne ar putea cine va rezolva problema cuadraturei cercului decât a indica in mod clar ce anume politică urmează guvernul conservator in relațiunile sale externe». Dacă crede Voința că guvernul conservator va cere sfaturile d-lor Gogu Cantacuzino, Delavrancea, Nicu Xenopol și Caloglu, ca să reprezinte interesele țerei față cu străinii și că va da cont acestor domni despre politica externă, apoi confratele nostru se înșeală amar. Guvernul conservator nu cunoaște decât două factori constituționali cari sunt în drept de a aprecia politica sa externă. Acești factori sunt: Suveranul și Parlamentul. Dar fiind că ziarele liberale ne insultă mojbește și cred că astfel dovedesc ceva, le vom răspunde amintind incă o dată câteva fapte relative la situațiunea pe care guvernul liberal știuse s-o creeze țezei față cu străinătatea. Să începem cu cunoscutul incident din 1881, când, în mesagiul de deschidere a Parlamentului, guvernul a întrebuințat față cu o mare putere vecină niște expresiuni atât de necuviincioase, încât a fost silit să facă scuze prin o notă din cele mai umilitoare. Dar cele întâmplate cu toastul pronunțat la Iași cu prilejul inaugurărei statuei lui Ștefan cel Mare ? Să mai aducem aminte d-lor de la Voința umilirea ce a suferit țara atunci ? Dar cestiunea Dunărei cum a fost ea condusă de guvernul liberal ? El a început prin a face greșeli și concesiuni păgubitoare intereselor și demnităței țerei și a sfârșit cu excluderea României de la conferința din Londra. In urmă n’a scăpat de executarea deciziunilor luate de această conferință decât prin o schimbare silită a atitudinei sale în politica generală și făcând apel la concursul unui conservator. In fine, să mai amintim de expulzarea Românilor transilvăneni, care a indignat toată țara ? Aceste sunt fapte, iar nu vorbe și insulte. Atunci opozițiunea era în drept de a cere cont de umilirile impuse țerei și nu făcea guvernului liberal procese de intențiuni, precum se face astâzi presa liberală guvernului conservator. Acum însă atitudinea presei liberale privitoare la politica externă este neexplicabilă sau ea se poate explica numai prin orbirea absolută ce a cuprins pe liberali din cauza urilor politice. Nici o dată Statul român nu s’a bucurat de o situațiune atât de respectată și de favorabilă față cu toate puterile. Prin o politică onestă și demnă, care nu expune nici la umiliri, nici la desamăgiri, guvernul conservator nu numai n’a expus țara la incidente umilitoare, nici la înfrângeri păgubitoare, ci încă a înregistrat mai multe isbânzi pe tărîmul politicei internaționale. Aceste fapte nu se pot resturna prin înjurături, invențiuni și presupuneri neîntemeiate. In ele se rezumă răspunsul cel mai bun pe care îl va da guvernul conservator și în special ministrul de externe, dacă va fi întrebat de către reprezentațiunea națională. ♦ TELEGRAME Epilogul tulburărilor din Paris — Demisia d-lui Lozé și noul prefect.— Retragerea demisiei d-lui Peytral.—Viitoarele alegeri Paris, 10 iulie. Camera a respins cu 279 voturi contra 149 o propunere de amnistie pentru tulburările din cartierul latin. D. Dupuy a promis că va fi clement față cu tinerimea din cartierul latin, Paris, 10 iulie. Consiliul municipal a votat o ordine de zi prin care îndeamnă populațiunea parisiană a se abține de la la orice participaare la serbările de la 14 iulie. Paris, 10 iulie. Un consiliu de cabinet ținut în timpul sării a hotărît examinarea chestiunii reorganizării poliției. D. Lozé va fi înlocuit. El va fi numit, se zice, ministru la Atena în locul d-lui de Montholon, care va fi trimis la Viena. Consiliul a dat să înțeleagă d-lu. Peytral, că demisiunea sa ar fi prejudiciabilă in momentul discuțiunii budgetului și ar vătăma interesele republicane. Din partea sa, d. Carnot a stăruit pe lângă d. Peytral pentru ca să-și păstreze portofoliul. D. Peytral a consimțit. Consiliul a decis că în cazul când Camera ar cere explicațiuni în privința politicei străine și a congregațiunilor religioase, guvernul le va da imediat. ----------------------------—---------------------- Dragoste trezită îndată ce sunt în opoziție, liberalii se simt cuprinși de o dragoste nespusă pentru toate sfintele noastre instituțiuni. Fac ochi dulci Constituțiunea, strâng în brațe poporul, apără libertatea întrunirilor, nu vorbesc decât despre libertatea presei. La putere însă ei pun în practică libertatea întrunirilor spărgând capetele cetățenilor la Orfeu și apără libertatea nemărginită a presei devastând redacțiile Aceeași dragoste trezită s’au apucat de câtva timp să o arate și fraților noștri din Transilvania. De o săptămână întreagă, Voința Națională nu mai cuprinde decât corespondențe de peste munți și chiar articole de fond favorabile mișcărei naționale din provinciile subjugate. Dacă aci s'ar mărgini rolul ziarului colectivist, n’am avea absolut nimic de zis. Nemulțumită însă cu susținerea drepturilor Românilor din Transilvania, gazeta d-lui D. Sturdza, — sluga ungurească cea mai plecată — se folosește de acest prilegiu spre a insulta guvernul conservator și a zugrăvi pe actualii miniștri ca dușmani ai fraților noștri de peste Carpațî. Lahovari, Catargiu, Carp, toți — zice Voința— nu perd cea mai mică ocaziune fără să-șî manifesteze aversiunea și ostilitatea contra Românilor din Transilvania și fără a căuta să năbușească manifestațiunile de simpatie pentru denșii. Tuturor acestor acuzațiuni stupide și răutăcioase nimeni nu poate răspunde mai bine și mai cinstit decât Liga culturală, decât Societatea studenților, decât toți acei cari, fie prin graiu, fie prin scris, au căutat să dea dovezi de simpatie Românilor din Ungaria. Toți știu că guvernul prin absolut nimic n’a căutat să împedice strângerea de ofrande, banchetele, întrunirile, propa JOI 1/13 IULIE 1893 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV ...... 0,40 Reclame.................. „III....................1,50 .............. „ II..............-2,50 In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23 Un esemplar 15 Bani Paris, 11 iulie. Pentru a nu întârzia votarea budgetului, Camera a hotărît, de acord cu ministrul de finanțe și comisiunea, să amâne la toamnă reforma impozitului ușilor și ferestrelor introdusă în budget. D. Leydel, radical, a desvoltat o moțiune relativă la impozitul asupra venitului. Oratorul a reamintit d-lui Peytral angajamentele sale în această privință. Ministrul a declarat că el personal e favorabil, în principiu, impozitului asupra venitului, însă că acum e cu neputință a’l discuta. Camera a amânat cu 270 voturi contra 237 discuția moțiunii Leyder până după budget. Paris, 11 Iulie. Se confirmă că data alegerilor a fost fixată la 28 August. Paris, 11 Iulie. D. Lépine, prefectul departamentului Seine et Oise, a fost numit prefect de poliție al Parisului. Biuroul Reichstagului la imperatul. — Lipsa de fuvagii in Germania. Berlin, 10 iulie împăratul a primit biuroul Reichstagului. El a zis că pentru menținerea păcei e necesar a se întări armata, precum o fac Statele vecine. Condițiunile economice ale Germaniei cer o ușurare, ce numai adoptarea proiectului militar ar putea să o aducă. împăratul a relevat iuțeala cu care proiectul cadrelor a fost votat în Franța. In ceea ce privește lipsa de fuvagii, împăratul a zis că autoritățile imperiului și Statele federate vor lua toate măsurile pentru a (mpedica ca situațiunea să se înrăutățească. Monitorul publică o ordonanță imperială prin care e zis că prohibirea exportațiunii nu se aplică fuvagiilor și paielor importate din străinătate pentru a fi imediat reexportate. Home-Rule Londra, 11 iulie. D. Redmond a propus la articolul 9 al bilului de Home-Rule un amendament tinzând a menține numărul deputaților irlandezi la 103. D. Gladstone a stăruit pentru reducerea cifrei la 80. Amendamentul a fost respins cu 280 voturi contra 260. Uniunea monetară latină Roma, 11 iulie. Senat. Răspunzând la o interpelare a d-lui Rossi în privința eventualității încetării uniunii monetare latine, ministrul tesaurului a zis că un asemenea svon a produs o scădere în rentă. El reamintește declarațiunile sale anterioare de la Cameră. Italia nu se gândește nici de cum să denunțe liga monetară ; negocierile sunt, din contră, in curs de a naționaliza moneta divizionară a argintului. Guvernul nu are intențiunea să bată monedă de nivel, nici să emită hârtie. Țareviciul la Berlin Londra, 10 iulie. Țareviciul a plecat la Berlin. El a fost însoțit la gară de regele Danemarcei, de prințul și de prințesa de Wales și de prințesele Victoria și Maria. El se va îmbarca la Port- Victoria pe bordul iahhtului regal Victoria and Albert, care îl va conduce la Flisingh, Potsdam, 11 iulie. Țareviciul a sosit la 8.35 la stația Wildpark, unde a fost salutat cu cordialitate de împărat, care l-a condus la palatul cel nou. împărăteasa și prințesele îl așteptai acolo. Trupele de infanterie formau garda de la gară până la palat. Un prânz de 30 tacâmuri a avut loc. Țareviciul a plecat la 11.25 la St. Petersburg. împăratul l-a condus până la gară. Redivul la Constantinopol Constantinopol. 10 iulie Redivul a sosit la 11 și jun. pe bordul lui Fayum escortat de alte două bastimente egiptene. El a debarcat la Dolma Basre, unde o companie i-a făcut onorurile militare. El a fost salutat la bord de funcționarii înalți, în numele Sultanului ; fiul lui Ismail Pașa a venit de asemenea să-l salute. Kedivul s-a dus imediat la Yldiz-Kiosk. Constantinopol, 11 iulie. Sultanul a primit după amiazi pe hedivul în audiență solemnă în prezența marelui vizir și a înalților demnitari ai palatului, apoi în audiență privată, care a ținut o jumătate oră. Kedivul s-a întors pe urmă la chioșcul Orta Kioci, unde primii dragomani ai ambasadelor au venit să depue cărțile de vizită ale ambasadorilor. Sultanul i-a dat după cum se asigură mari dovezi de simpatie și i-a conferit marele cordon Imtraz, a cărui investitură se va face astă seară. Redivul a trimis cărțile sale de vizita ambasadorilor, pe cari îi va vizita. Astă seară mare banchet la Yldz Kiosk, la care vor participa Sultanul, Kedivul, marii demnitari civili și militari ai palatului, precum și suita Kedivului. Darea în judecată a fostului minister sârbesc Viena, 11 iulie. Polit. Correspondent află că d. Barlovatz, secretarul legațiunei Serbiei la Viena, a plecat la Carlsbad pentru a invita în mod oficial pe foștii miniștri Ribaratz și Kundovici să asiste la procesul în contra cabinetului Avakumovicî, care va începe la Scupcină la 15 iulie. Reducerile de taxe vamale în Rusia.— Ușurări pentru victimele foametei trecute. Petersburg, 11 iulie. Monitorul financiar publică o circulară a ministerului finanțelor către vămi, prin care ordonă ca reducerile de taxe acordate Franței să fie aplicate cu începere de la 1 (13) iulie tuturor Statelor Europei, afară de Germania și Austro-Ungaria, precum și Statelor Unite și Statului Peru. Un ukaz imperial acordă locuitorilor din guvernămintele iubite de secetă în 1891 și în 1852 înlesniri excepționale pentru plata sumelor ce li s-au înaintat. Prin aceasta tezaurul renunță la 70 milioane din 135. Conflict iminent.—Argintul in India Londra, 11 iulie. Sir Grey a declarat la Camera comunelor că raporturile din urmă ale consulului englez din Samoa semnalează un conflict iminent între Malietoa și Mataafa. Anglia a trimis un vas de résboiü care va ajuta împreună cu bastimentele Germaniei și Statelor Unite la menținerea păcii. D. George Russel a explicat că măsura din urmă a guvernului indian n’a avut de scop a da rupiei valoarea a 16 penei aur sau orice altă valoare, ci numai de a împiedica ca cursul acestei monede să scază și mai mult. O nouă revoluție in Brasilia Londra, 10 Iulie. Agenția Reuter află din Brasilia că o nouă revoluție a isbucnit în provincia Rio Grande do Sul. Insurgenții asediază Rio Grande. Epidemiile Budapesta, 10 Iulie. Trei cazuri suspecte de boală s’au produs în comitatul Bereg. Nu s’a constatat încă dacă e holera asiatică. Londra, 10 iulie. Yachtul englez «St. George» a sosit la Cowes, venind din Antile, cu pavilionul galben. El avuse pe bord un mort și un bolnav de friguri galbene, ganda ce se făcea și se face într’un mod înțelept. Negreșit că guvernul conservator nu s’a lăudat că are să ia Transilvania—cum au mai luat’o odinioară Roșii— totuși miniștrii actuali se pot făli în această cestiune arzătoare cu următorul fapt: «N’au expulzat pe nici un român din țara românească, sub pretext sau sub cuvânt că este iredentist ! Nu s’au pus în caraghioasa situație a guvernului Ion Bratianu, să meargă cu căciula în mână spre a cere scuze imperiului vecin, sub pretext sau sub cuvânt că s’a vorbit în mod neprudent despre pietrele de la coroana lui Ștefan cel maren. Tot e ceva. Și când conservatorii vor vorbi fraților din Transilvania despre iubirea ce le poartă, vor fi crezuți, căci iubirea lor nu se aseamănă cu aceea a colectiviștilor, nu este o dragoste trezită. Rodem. ------------------------------------------------------ BUDGETUL COMUNEI BUCUREȘTI Reproducem azi din expunerea de motive, care a însoțit proiectul noului budget al comunei, partea privitoare la budgetul extraordinar al direcțiunii tehnice, la budgetul «casei lucrărilor» și la lucrările noui. Budgetul extraordinar întemeiat pe soldurile vechilor împrumuturi și pe împrumutul de 1 jum. mil. destinat refacerei degradărilor cauzate de inundațiuni, proiectul de budget extraordinar își are destinațiunea în genere fixată prin destinațiunea chiar a acelor împrumuturi. Cum însă repartițiunea esistentă a acelor solduri de împrumuturi nu se mai pate menține, din cauza escedentelor sau eficitelor rezultate, în aplicațiune, am fost silit, acolo unde nu se mai putea altfel, să refac prin budget acea repartițiune. In ce privește împrumutul de 1 și jum. milion, neavând până acum studii făcute, n’am putea da decât o repartițiune cu totul globală. Lăsând la o parte acest ultim împrumut, principalele alocațiuni ce ne pun la dispozițiune soldurile vechilor împrumuturi sunt cele următoare : 350.000 lei, bani pentru complectarea uzinei idro-electrice de la Cotroceni. 830.230 lei, bani 60 pentru apele noul. 139.962 « «58 < pavage. 90.000 « « — « exproprieri. 20.900 » » — I capelei Șerban-Vodă,zugrăvitul 40.000 lei, bani — pentru cascada din Cișmegiă și înfrumusețări în grădină. ei, bani — pentru cazarma de pompieri și 29.868 lei, bani 69 pentru școli noui. Soldurile pe care m’am întemeiat în alcătuirea acestui budget, sunt cele constatate de contabilitate ca existând la 1 Aprilie a. c. Cum, de la acea epocă încoa, s’au mai făcut cheltueli asupra acelor solduri și se vor mai face încă până la 1 Iulie viitor, suma totală de 3.501.832 lei și 07 bani cu care se încheia proiectul de budget ce prezintă va trebui să fie scăzută cu cheltuelile făcute de la 1 Aprilie până la 1 Iulie, reducându-se oarecum proporțional cele mai puțin fire dintre alocațiuni, cum sunt s. c. acelea pentru ape, pasage, exproprieri și școli. Budgetul «casei lucrărilor» In budgetul casei lucrărilor n’am prevăzut decât cheltuelile pentru personalul și materialul necesar aplicațiunei legei acestei case. Un anumit stat de personal detaliează salariile. Voind a institui o comisiune consultativă permanentă pentru tot ce privește partea tehnică a aplicațiunei legei, am prevăzut în budget suma de 5000 lei pentru mărcile de prezență, a 20 lei de ședință, ce socotesc necesar pentru membrii ce ar compune acea comisiune. Lucrări noui le și, atât în budgetul ordinar cât și în cel extraordinar, se indică amănunțit sumele prevăzute pentru diverse lucrări noui, am detașat totuși din mulțimea de detalii ce conține budgetul, pentru a le face mai evidente și am rezumat în tabela de mai jos alocațiunile ordinare și extraordinare pe temeiul cărora se vor putea întreprinde lucrări noui în exercițiul 1893—94.