Timpul, decembrie 1893 (nr. 266-289)
1893-12-01 / nr. 266
ANUL AL CINCISPREZECELEA. No. 266 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an....................................40 lei „ pe 0 luni............................... 20 lei „ pe 3 luni........................... . 10 lei Pentru străinătate, un an .... . . . 50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani Evenimentul zilei este punerea cestiunei Transilvaniei în Parlament de către opozițiunea liberală prin organul șefului ei. Cu prilegiul discutărei răspunsului la mesagiu, d. Dimitrie Sturdza s’a crezut, dator nu numai a critica aspru atitudinea guvernului în această cestiune, dar și a expune un fel de program. Acest program constă în a face pe cinstitul samtar între guvernul maghiar și Românii de sub Coroana lui St. Ștefan. Care a fost oare scopul d-lui Dimitrie Sturdza când a ridicat o cestiune atât de delicată de pe tribuna Senatului ? Crezut a șeful opozițiunei liberale că va provoca o schimbare în atitudinea guvernului ? Avut-a d-sa cel puțin credință în posibilitatea de a pune în aplicare ideile pe care le-a exprimat sau în eficacitatea lor? Nici una, nici alta. D. Sturdza știe foarte bine că nu numai guvernul actual, dar oricare guvern românesc nu poate să aibă o altă atitudine în fața cestianei Românilor din regatul ungar decât aceea pe care a păstrat-o și o păstrează cabinetul conservator. El mai știe că pretinsul său program cu samsarlîcul cinstit este, cu neputință și absolut ineficace; dar aci nu era vorba de a pune pe guvern în pozițiune de a -și modifica atitudinea, nici de a expune programul unei politice serioase în cestiunea transilvană ; scopul era cu totul altul, el era îndoit. Pe de o parte micul șef al liberalilor credea că prin ridicarea unei cestiuni care interesează orice inimă românească va împrospăta popularitata rea compromisă a partidului sau; pe de alta, el ’și-a închipuit că va pune pe guvern într’o situațiune neplăcută, silindu’l de a se explica într’o cestiune din cele mai delicate din punctul de vedere internațional. In ambele cazuri, d. Dimitrie Sturdza n’a lucrat ca un bărbat de Stat, ca un bun român. Este o mare greșală, este chiar o crimă, precum a zis foarte bine d. Al. Lahovari în strălucitul său discurs, de a face o armă de partid din cestiunea transilvană. Din fericire însă n’a izbutit d. Sturdza în ambele sale încercări, căci pe de o parte țara știe foarte bine și prin experiență ce valoare au pretinsele programe pe care liberalii le fac să oglindească în fața opiniunei publice când sunt în opozițiune, iar pe de alta, guvernul conservator s’a folosit de prilegiul oferit prin atacurile d-lui Sturdza pentru a expune într’un mod lămurit atitudinea sa față cu Gestiunea fraților noștri de peste munți. Intr’o cuvântare maestră, care a ocupat toată ședința de eri a Senatului, d. Al. Lahovari a spulberat într’un mod biruitor toate imputările aduse guvernului de șeful opozițiunei liberale și a arătat prin acte irefutabile contradicțiunea care a existat totdeauna între vorbele și între faptele d-lui Dimitrie Sturdza. In aplausele repetate ale Senatului, ministrul afacerilor străine a citit documente autentice care dovedesc că d. D. Sturdza, care astăzi se pozează ca aprigul apărător al naționalităței noastre în lăuntru și în țfară, la 1879 a lucrat din resputeri pentru împământenirea Evreilor pe categorii, adecă în masă, și ea numai atitudine energice și luptei fără preget a opozițiunei conservatoare și independente de atunci țara datorește de a fi scăpat de această năpaste ce ar fi adus peste peste noi potopul străinismului. In privința atitudinei guvernului față cu mișcarea politică și națională a Românilor din Ungaria, declarațiunile ministrului nostru de externe n’au lăsat nimic de dorit, atât din punctul de vedere al clarităței cât și din acela al corectitudinei celei mai perfecte față cu îndatoririle internaționale ce sunt impuse oricărui Stat care respectă pe alții pentru a fi însuși respectat, D. Lahovari a arătat că, sub guvernul conservator, regatul român s-a ținut cu sfințenie de prescripțiunile primordiale înscrise în dreptul internațional ce este baza existenței Statelor moderne; d-s- a dovedit că sistemul de intervențiune preconizat de d. Sturdza, fie chiar în calitate de cinstit samsar, n’ar conduce decât la umiliri și la ridicul, că de altmintrerea un asemenea sistem n’ar fi primit de Românii din regatul vecin cari știu mai bine ce au a face pentru susținerea revendicărilor lor; în fine, ministrul a terminat răspunsul său prin o splendidă perorațiune care a lăsat o impresiune adâncă asupra auditorului; el a amintit că oricât de apăsat a fost neamul nostru în cursul secolilor, oricâte furtuni au trecut peste dânsul, el n’a perit, ci a știut să -și menție individualitatea națională sub orice dominațiune. Astfel campania pe care a voit s-o inaugureze d. Dimitrie Sturdza pe tărîmul cestiunei naționale, a început prin o izbândă netăgăduită a guvernului și a partidului conservator. Țara și străinătatea vor vedea în ce parte este lealitatea, consecința și corectitudinea. In ce ne privește, nu putem dar decât să ne felicităm de cele petrecute în Senat, căci ele confirmă încă o dată ideile pe care le-am exprimat acum trei luni când scriam: «Numai împăcând dreptele și moderatele cerințe ale Românilor din Ungaria, această populațiune, care a dat atâtea dovezi de răbdare și de lealitate, în loc de a fi un element de slăbiciune, va deveni din contra un scut pentru Statul vecin. Numai astfel regatul unguresc va dobândi simpatiile neschimbătoare ale României independente și, dacă in realitate panslavismul este dușmanul comun, apoi este o politică greșită și imprudentă de a înstrăina cu totul un element numeros și puternic cum este neamul românesc și de a slăbi sau chiar de a desființa prin aceasta unul din zăgazurile cele mai firești contra pericolului care, după cum cred Ungurii înșiși, ne-ar amenința pe toți deopotrivă». Aceste rânduri au fost scrise de noi la 26 August anul curent; ele sunt însă la locul lor și în ziua de astăzi, căci caracteriza în câteva cuvinte situațiunea în care ne aflăm față cu cestiunea Românilor din Ungaria. ----------------------------------------------Ziarul La Riforma zice că cabinetul va fi format mâine. Raporturile comerciale ale Germaniei Hern, 11 Decembre. Reichstagul a adoptat în a treia citire ordonanțele imperiale privitoare la drepturile adiționale contra Rusiei. El a adoptat convențiunea cu Serbia pentru mărcile de fabrică. Mâine a doua citire a tratatelor de comerciu. Francezii în Asia Paris, 11 Decembre. Azi s-a distribuit la Cameră o carte galbenă privitoare la afacerile din Mekongul de sus. Ea conține o scrisoare a d-lui Casimir Périer către sub-secretarul la colonii și două documente conținând că delegații francezi vor face o anchetă la fața locului pentru a delimita statul-tampon ce se va crea. TELEGRAME Criza din Italia Roma, 11 Decembre. Nu e nimic definitiv pentru portofoliurile afacerilor străine, resboiu și marină. D. Crispi a fost primit seara de către rege. El convorbise în timpul zilei cu d-nii Ricotti, di Rudini și Sermoneta. După câteva ziare, d-nii Ricotti și Sermoneta nu primesc portofoliile ce li se oferă (răsboiul sau externele). D. Crispi a chemat la Roma pe generalul Pedrolti, comandantul școalei de resboiu din Turin, ca să -î ofere ministerul de resboiu. ----------------------------------------------------- VERSURI pentru Directorul Regiei G. Manu Ar fi o greșeală să ne închipuim că numai capetele încoronate, femeile frumoase și celebritățile omenirei au darul de a înflăcăra imaginațiunea poeților. D. Gr. Manu, simpaticul director al Regiei monopolurilor Statului, a dat și d-in zilele trecute prilejul unui versificator să-i cânte laudele în versuri. Pentru ca acest acces de lirism să fie înțeles de toată lumea, trebuie să intru în oarecare amenunțe. Până la 1 Noembre 1893, chibriturile Regiei aveau o asemănare perfectă cu scobitoarele ce se întrebuințează la masă, astfel încât pentru a aprinde o țigare sau o luminare erai nevoit să recurgi la fitiluri cu spirt, cărbuni sau orice alt combustibil, eliminând însă cu desăvârșire produsele Regiei compuse dintr-un boț cu fosfor la vârf. Limbile rele cert&icau chiar că există o înțelegere între d. Manu și Seculici, directorul societății Dacia, în scop de a preveni astfel nenorocirile ce se pot întâmpla prin întrebuințarea chibriturilor care iau loc. De o dată la 1 Noembre 1893—021 Putrurea blagoslovită— d. Gr. Manu scoate la lumină niște cutii drăgălașe, rotunde, impopoțonate conținând — lucru de necrezut— chibrituri care se aprind. Imediat ia foc nu nummai produsul Regiei, dar și imaginațiunea unui poet, care trimite d-lui Gr. Manu prin mijlocirea mea următoarele versuri, dedicate d-lui director general al Regiei: Votes éclairez le genre humain Et le pays entier repHe Que Von est fier d'etre Roumain Quand on alluime une allumette . Acum când avem chibrituri bune, eü simt o poftă grozavă să putem cânta versurile de mai sus cu o mică variantă în privința tutunului. Anume să putem zice: Que non est fier d’etre Roumain Quand on fume une cigarette ! D. Gr. Manu are cuvântul... și tutunul. Eu unul dacă ’mi ascultă rugăciunea, îi făgăduiesc nu patru versuri, ci o poemă întreagă. * Tibișir. --------------------------------------------------------------------------— ATENTATUL ANARCHIST Cercetările poliției.—Arestările continuă. — Manifestații contra anarhiștilor. — Legi nou contra lor.—La Senat. — Parlamentele și guvernele străine față de atentat. (Ptin fii telegrafi) Paris, 11 Decembre. 11 indivizi arestați după ședința Camerii de Sâmbătă au fost liberați. Numai 4 vor fi urmăriți pentru vagabondagiu. Poliția caută mult pe un anume Raynal, care a dispărut de eli și care era foarte unit cu Vaillant. Vaillant a fost transferat de la Hôtel- Dieu la infirmeria închisorii La Sante. Mii de curioși se strânseseră dinaintea spitalului Hiltel-Dieu și strigau : « Moarte anarhiștilor» Nu s’a făcut nici o nouă arestare de anarhiști. Paris, 11 Decembre. Se caută cu activitate doui anarhiști, prietini ai lui Vaillant, pe care îl vizitau mai în fiecare zi. In perchizițiile făcute la anarehietul olandez Cohens poliția a confiscat niște tuburi MERCURI 1/13 DECEMBRE 1893 ANUNCIURI și INSERȚII 30 litere petit pag. IV................... 0,40 ‘ e................ ..................... IUI....................1,50 U...............8,50 i* j’mis anunelurile ce primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Boarea Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23 Un exemplar 15 Bani de aramă și vr’o 1000 de scrisori provenind din toate centrele anarhiste germane. Cohens a fost arestat. Sunt probabile și alte arestări de anarhiști străini. Le Gaulois propune convocarea unui congres european pentru a studia chestiunea socialistă și mijloacele de a suprima anarhismul. Paris, 11 Decembre. Cariera.Publicul este foarte numeros ; cele două tribune din dreapta sunt închise din ordinul justiției. D. Dupuy felicită pe cestori de conduita lor de Sâmbătă și mulțumește tuturor persoanelor care a fi îngrijit de răniți. D. de Mahy laudă pe d. Dupuy pentru atitudinea sa fermă și curagioasă. (Vial aplause). D. Casimir Périer depune la Cameră patru proiecte de legi hotărâte în consiliul ținut de dimineață la Elysen. Primul e privitor la presă; el pedepsește provocarea la crimă, fără distincție de provocare directă sau indirectă. Al douilea modifică articolele din codul penal privind asociațiunile de hoți ca să le facă aplicabile asociațiunilor anarhiste. Al treilea Întărește penalitățile legii din 1872 pentru păstrarea substanțelor explozibile; el pedepsește nu numai păstrarea acestor materii, dar asemenea și a produselor servind la fabricația lor. Al patrulea mărește cu 820.000 franci budgetul poliției din provincie, pentru a-i face acțiunea mai grabnică și mai eficace. Depunând aceste proiecte, d. Casimir Périer a zis: Trebue pedepsită propagarea crimei; voim să atingem pe acei cari se pun ei singuri afară din societate ; se va forma intre toți Francezii buni o ligă a oamenilor cinstiți. Nici o dată n’a fost mai necesar de a se cimenta înțelegerea între guvern și Parlament; guvernul nu va lipsi de la datoria sa, care este de a asigura ordinea înăuntru și bunul renume al Franței în afară. Guvernul va ști a apăra cauza ordinei și a libertăților (Vial aplause). D. Dubost, ministrul justiției, declară că e vorba numai de a se pune piedici libertății crimei. Există o organizație a anarhiei, care este o asociațiune de răufăcători. Guvernul cunoaște pe șefii ei. Pe acești indivizi vrea să-i atingă guvernul. Guvernul nu face nici o deosebire între apologie și provocare. Nu trebuie lăsate nepedepsite apologiile atentatelor din Barcelona. D. Casimir Périer reclamă urgența pentru aceste proiecte și discuția imediată a proiectului care privește presa. [Aplause). D-nis Goblet, Rames, din dreapta, și Lavy, socialist, combat discuțiunea imediată D. Casimir Périer cere Camelii să-I dea o dovadă de încredere prin votarea proiectului. D. Pelletan cere amânarea discuției pe mâine. Amânarea este respinsă cu 404 voturi contra 143. D. Ramei cere ca comisiunea să examineze imediat proiectul. D. Casimir Périer respinge această cerere (Aprobări în centru; protestări vii la extrema stângă; mare agitației. Propunerea Ramei 389 voturi contra 156.este respinsă cu D. Viviani declară că socialiștii voiesc să studieze legile, iar nu să se voteze fără discuție. Discuția imediată este adoptată. D. Dubost, ministrul justiției, zice că guvernul, dacă Camera îi dă mijloacele, este hotărit să sfârșească cu această bandă de reüfacători (aplause). D. Pourquery Joisserin propune un amendament. D. Casimir Périer respinge orice modificare. Amendamentul este respins cu 360 voturi contra 186. Proiectul este adoptat cu 411 voturi contra 63. Ședința e ridicată. Paris, 11 Decembre. Senatui. D. Challemel Lacour zice că Senatul împărtășește indignarea ce Franța a resimțit în urma atentatului; el are încredere în energia, curagiul și grăbirea de rezoluțiune a guvernului (aplause vii). D. Casimir Périer mulțumește d-lui Challemel Lacour; guvernul ar ști să facă datoria sa cu sprijinul puterilor publce. Președintele consiliului depune proectul privitor la presă, deja votat de Cameră și cere urgența care e adoptată în unanimitate.* l * * Londra, 11 Decembre. Lord d’Harcourt propune Camerei comunelor să exprime Camerei franceze simpatiele sale pentru ea și indignarea ce-i inspiră atentatul. " D. Balfour aprobă călduros această propunere care răspunde la sentimentul unanim al deputaților. Veena, 11 Decembre, D. Chlumecky, președintele Camerei, a adresat d-lui Dupuy o telegramă exprimând, în numele biroului Camerei, al deputaților, partea cea mai vie ce o ia cu ocazia groaznicului atentat de Sâmbătă, profundul regret că au fost victime și bucuria că o mai mare nenorocire a fost înlăturată. Roma, 11 Decembre. Agenția Stefani anunță că d. Brin a însărcinat pe ambasadorul Italiei la Paris să exprime guvernului francez și d-ul Dupuy în special oroarea și indignarea guvernului italian dettentatul de Sâmbătă. * * * Budapesta, H Decem Înv. Magyar Újsag anunță că se așteaptă că în ședința de azi a Camerii deputații vor depune o moțiune urgentă prin care să se exprime Parlamentului francez păreri de roü pentru oribilul atentat de Sâmbătă și prin care să se invite toate parlamentele spre a se înțelege în privința mijloacelor necesare pentru a protege libertatea parlamentară, siguranța dinastiilor, bazele ordinei în state, iu contra epidemiei anarhiste. Budapesta, 11 dceambre. Camera deputaților.D. Ugron, în numele extremei stânge, d. Daranyi, in numele liberalilor, și d. Horanszky, în numele partidului național, au exprimat, cu ocaziunea atentatului din Paris, simpatiientru Camera franceză și relevează soldaritatea tuturor corpurilor legislative. [Aplause viul. ------------——------------------------------- Povestire științifică Un nou exploziv. — Fulgurita. — O asigurare contra atentatelor anarhiste Curioasă coincidență! In ajunul atentatului anarhist de la Cameră franceză, cronicarul științific al ziarului Figaro, d. Emile Gautier, publică în acest ziar o «cronică documentară» asupra unui nou exploziv, inventat de savantul chimist elvețian Raoul Pictet, exploziv, care între alte avantagii ar avea și pe acela, neprețuit în aceste timpuri de anarhism, de a nu putea fi fabricat în ascuns și de a nu putea fi folosit, prin urmare, pentru atentate. Acest nou exploziv a fost botezat de inventatorul său cu numele de fulgurita. Iată informațiile pe care le dăd. Emilie Gautier despre acest nou exploziv. Până acum s’au inventat nu mai puțin de 1061 de combinații explozive. Dar nici unul nu este care, pe lângă calitățile sale, să n’aibă și defecte tot atât de mari. Caprițioase, nedisciplinabile, de o fabricație primejdioasă, de o maniare și dosar scabroase, în tot momentul ele pot da naștere celor mai tragice surprinderi. Iată de exemplu, dinamita, care e tipul cel mai cunoscut al explozivelor, cum ar zice, personificarea lor populară. In teorie, dinamita n’ar trebui să facă explozie decât prin lovire și încă cu condiția să existe o resistență suficientă pentru expansiunea gazurilor. Nici căldura, nici flacăra n’ar trebui să aibă acțiune asupra ei, și faptul este că ea poate fi arsă fără primejdie, în aer liber, în sobă chiar, dar trebuie să se bage de seamă ca să nu se găsească prinsă între două vergele de la grătarul sobei sau între două bucăți mari de cărbune; în acest caz s’ar putea produce, fără veste, o explozie dezastruoasă. De altă parte, dacă dinamita e închisă într’un vas, ea face explozie uneori propria moța, prin acțiunea căldurei. Aceasta se întâmplă destul de adesea când, pentru a o desgheța (căci și inghiață), lucrătorii din mine au imprudența de a apropia cartușele de foc sau a le pune în buzunar pentru a le încălzi. Tocmai fiind martor la astfel de accidente, când cu spargerea tunelului de la Saint-Gothard, d. Raoul Pictet a venit la ideia de a căuta un remediu acestor grave inconveniente Se mai întâmplă uneori că dinamita se descompune în chip spontaneu, mai ales în contact cu apa, lăsând să-i transpudeze nitroglicerina, care-i este sucul și sângele Atunci e de o iritabilitate atât de mare, încât cea mai mică zguduitură poate să producă explozie. Și chiar când această explozie prin ea însăși n’ar fi ucis pe nimeni, totuși ea dă naștere unor gazuri otrăvitoare, oxidului de cărbune și unor vapori nitroși, cari uin ele singure sunt omucide. Și dinamita d acă începe a se descompune cât de puțin, transmite această descompunere chiar și la distanță.