Timpul, septembrie 1894 (nr. 191-215)
1894-09-01 / nr. 191
ANUL AL ȘASESPRMECELEA. — No. 191 EDIȚIA A TREIA. ABONAMENTELE In țară pe un an............................40 lei „ pe 6 luni............................................20 lei „ pe 3 luni .........................................10 lei Pentru streinătate, un an.............................50 lei Redacția și Administrația —1 23. STRADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani . O notă caracteristică a luptei electorale ce se duce astăzi pentru comună, este atitudinea democraților. Folosindu-se de absoluta libertate de presă și de întruniri care lasă câmp liber tuturor ideilor, ei au luat o pozițiune intermediară, în afară de ambele partide de guvernământ ce se luptă, lovind și într’unul și într’altul. Dacă liberalii ar fi într’adever credincioși poreclei lor, dacă liberalismul lor nu s’ar traduce numai in vorbe, ci în idei și fapte, ar fi firesc ca acțiunea grupurilor democratice să fie cel puțin paralelă cu aceea a partidului liberal și să fie dirigentă în contra conservatorilor. Cu toate acestea vedem producându-se fenomenul că nuanțele democratice, care ne sunt adversare în principiu, ne combat pe tărîmul ideilor, dar nu iau parte la lupta pe care o duc contra noastră colectiviștii. Această atitudine merită de a fi observată, căci ea arată deosebirea de căpetenie care există între noi și adversarii noștri liberali. Nu se poate tăgădui că suntem departe de a împărtăși ideile nuanțelor democratice, începând de la sufragiul universal și până la impozitul progresiv. N’am lăsat să treacă o ocazie fără să combatem din resputeri aceste idei; dar modul nostru de a lupta pe tărîmul politic este acela ce se cuvine unui regim de libertate și de respect al legei. Atunci grupurile democratice și-au zis: «Noi suntem dușmanii vechielor partide; considerăm ca zei și pe liberali și pe conservatori, dar între ambele rele preferim râul cel mai mic, adică un regim sub care avem garanții în contra autoritarismului și sub care libertățile primordiale ale cetățeanului sunt respectate». Din punctul lor de vedere, această atitudine se explică ușor. Democrații văd că sub noi orice acțiune politică, fie dânsa cât de depărtată de ideile noastre, este respectată, din moment ce nn păcătuește în contra legilor și a ordinei publice. Ei fac o comparațiune între noi și adversarii noștri liberali, cari voesc să dea numai decât asalt la putere, și, cu tot contrastul absolut și radical care există între ideile conservatoare și cele radicale și socialiste, această comparațiune nu poate fi decât în faavoarea conservatorilor. Atât trecutul colectiviștilor, care este încă proaspăt în memoria tuturor, cât și atitudinea lor actuală dovedesc cu prisos că ei sunt adevărații reacționari de fapt, pe când noi conservatorii reprezintăm elementul moderat care voiește progresul treptat, păstrând neatinse libertățile constituționale și instituțiunile democratice de care țara se bucură de la 1866 încoace. Este clar foarte firesc ca democrații, mulți puțini cât sunt ei, să nu aibă nici un interes de a pune umorul pentru a ajuta pe colectiviști la resturnarea partidului conservator de la putere. Ei știu bine că, în ziua când noi am părăsi puterea, am fi înlocuiți prin regimul așa zis liberal care, de la 1888 încoace, nu s’a schimbat decât prin faptul că apucăturile liberale, care existau la unii disidenți, s’au contopit în vechea colectivitate. Ce ’i așteaptă, dar, în caz de venirea liberalilor la putere ? Autoritarismul cel mai sfruntat, lovirile cele mai neomenoase în libertățile noastre ale tuturor, în fine binefacerile pe care țara le-a gustat în destul înainte de 1888. Aceasta o știe toată țara, afară de colectiviști. Democrații mai știu că sub regimul conservator câmpul e deschis pentru orice idei, că legile și libertățile sunt respectate și ocrotite. Ce interes ar avea clar nuanțele democratice de a da mână de ajutor colectiviștilor? Ei preferă de a avea ca adversari pe conservatori, cari îi combat pe tărîmul legal, decât pe pseudoliberali cari, când sunt la putere, nu lasă loc pentru nici o opiniune și voesc să absoarbă toată activitatea publică în folosul lor. Iată explicația atitudinei nuanțelor democratice în alegerile actuale. Pentru acela, care o judecă după eticheta partidelor, poate părea stranie; pentru acela însă, care merge în fondul lucrurilor și apreciază motivele precum le-am expus noi mai sus, această atitudine este cu totul firească. TELEGRAME Alegerile in Spania Madrid, 11 Septembrie. Rezultatele cunoscute ale alegerilor provinciale sunt următoarele : 811 ministeriali liberali; 87 conservatori; 33 tineri conservatori disidenți sau sylveniști ; 18 carliști; 32 republicani ; 11 independenți. Lipsesc rezultatele mai multor provincii. Francezii in apele Madagascarului Paris, 11 Septembrie. S-au desemnat 4 corăbii pentru a merge să întărească diviziunea navală a Oceanului Indian la apele Madagascarului. Adesiune Berna, 11 Septembrie. Guvernul danez a informat guvernul federal că aderează cu începere de la 1 Octombrie la convenția internațională pentru protecțiunea proprietății industriale. Din Norvegia Christiania, 11 Septembrie. D-niî Sivert Nielsen, președinte al fostului Storthing, și Blebr, fost ministru de Stat, amândoui șefi ai stăngi, au fost aleși membri ai Storthingului. Noul ministru italian la Münich Munich, 11 Septembrie. Prințul regent a primit în audiență de concediu pe ministrul italian Cora, căruia i-a dat marele cordon al ordinului St. Mihail. Apoi a primit in prezența ministrului d. de Crailsheim pe noul ministru al Italiei, d. Fingini. Vas grecesc la Triest Triest, 11 Septembrie. Yachtul regal grecesc «Sfakteria» a sosit ori. Va sta o lună la Triest. Comandantul yachtului și consilierul Krekich, ce ține loc de guvernator al orașului, au schimbate vizite. Din Statele Unite New-York, 11 Septembrie. Republicanii au repurtat o victorie complectă la alegerile Statului Maine. D. Cleaves a fost ales guvernator. Incendiu teribil Alger, 11 Septembrie. Un imens incendiu de păduri învăluie orașul Bonn. Cerul s’a întunecat pe o întindere de vr’o 100 kilometri. O căldură arzătoare se simte până la Tunis. Un abonat ne întreabă dacă este adevărat că d. Dimitrie Sturdza, în timpul când era ministru de finanțe însărcinat cu controlul tuturor instituțiunilor de credit, era în același timp și director al creditului funciar rural ? Răspundem: Este foarte adevărat ! D. Dimitrie Sturdza era în același timp și ministru de finanțe și director al creditului funciar rural, unde ca ministru, prin comisarul său pe lângă credit, avea datoria de a controla și a supraveghea operațiunile acestei instituțiuni. D. D. Sturdza însă a fost de o corectitudine exemplară. D-sa nu călcat niciodată la credit și nu a iscălit nici un act, afară de statul lofurilor în care era cuprinsă și leafa sa de director. -----------------------------------------------— Mișcarea electorală Din dealul Spirei, unde zace obosit de propaganda nopței, Zaharia ne trimite, printr’un om special, următorul viguros articol: «In fața avântului, entusiasmului populațiunea Capitalei, în fața hotărîrei nestrămutate a cetățenilor de a scăpa de o administrație ineptă și coruptă, conservatorii se simt perduți. Succesul imens al ultimei întruniri liberale de la Orfeu, flascul rușinos al întrunirei polițienești de la Dacia,i-a deprimat și i-a descuragiat cu desăvîrșire, încă o opinie a alegătorilor bucureșteni, și compania Brătescu-Filipescu va trebui să-și facă geamantanele și să plece. Dacă conservatorii mai luptă încă, ei o fac pentru că mai au o ultimă speranță , făcând să voteze agenții lor în locul absenților, al morților, punând pe spionii lor să voteze de câte două și trei ori și strecurând la urnă și pe toți străinii și incapabilii pe cari i-au înscris, pe nedrept, în liste, prin asemenea fraude dânșii cred că vor putea aduce un număr îndestulător de voturi cu care, dacă nu vor triumfa, cel puțin nu vor cădea într-un chip prea rușinos. Ei bine, partidul național-liberal a luat măsuri spre a împedeca sau a descoperi la timp aceste fraude. Am luat toate măsurile necesare pentru a descoperi fraudele și a urmări pe acei cari ar îndrăsni să se facă instrumentele mizerabile ale regimului și a-i spori, prin asemenea nelegiuiri, voturile, pe care conservatorii caută să le smulgă prin mijloacele cele mai nerușinate. Falsificatorii și instrumentele lor sunt prin urmare preveniți. De astă dată îi asigurăm că riscă prea mult, expunându-se să cază sub asprimea legei. Zilele regimului sunt numărate și vinovații nu vor avea să aștepte mult răsplata fărădelegilor lor». Zaharia. O MICĂ SOCOTEALA E uimitoare naivitatea cu care Voința Națională cade în cursele pe care le întind unii prieteni falși. Așa de pnăzi Naționalul, ca să se răsbune de zgomotul făcut de Voința în jurul unei oarecare circulari, s’a apucat să înșire numele ziarelor care au publicat anunțuri de ale primăriei, în scopul, negreșit, de a angaja pe Voința Națională într’o discuție din care trebuia să iasă sângerată. Organul d-lui Cantacuzino, nerod ca întotdeauna, a reprodus infamia Naționalului fără să priceapă perfidia. Și fiind că cei de la gazeta colectivistă au dat încă o dovadă că sunt mazete, vom face mai la vale o mică socoteală în urma căreia le va trece pentru totdeauna pofta de a reproduce pe Naționalul. Mai intâiu, ținem să declarăm din capul locului că noi nu facem o învinuire ziarelor roșii care, publicând anunțuri de ale autorităților, au fost plătite pentru aceasta—în toate părțile sumei anunțurile se plătesc și prețul publicațiunilor este în raport direct cu importanța și tiragiul gazetei. Rândurile de mai la vale le publicăm ca să învederăm că Voința Națională, in graba de a ne ataca, pune adesea mâna pe arme care o rănesc. . La 1887—83, partidul roșiü avea, pentru a-i apăra turpitudinile, patru ziare de căpetenie: Voința Națională dirijează ca și azi de amicul lui Zaharia, Unirea condusă de d. Bibicescu, ajutor de primar pe atunci, Telegraful d-lui Fundescu și ÍE-toile Roumaine, un fel de trâmbiță dogită cu ajutorul căreia se vorbea străinătății. Aceste ziare au încasat numai de la primăria capitalei în anul 1887—88 următoarele sume: Leî 150 724 132 189 124 344 166 222 218 42 450 62 35 35 Voința Națională . . Total ..... 2,893 ■Wr ' **•! JOI 1/13 SEPTEMBRE 1894 ANUNCIURI șI INSERȚII .. ' \ Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 Eeclame.......................... III......................2,50 \ i i / \.............„ II...................5, Barls anunciurile se primesc la Agenția— L*' Havas, 8 Place de la Bourse ------f Redacția ți Administrația C‘ — 23, STRADA DOAMNEI, 23 -Un esemplar 15 Bani Adică d. Bibicescu, ajutorul de primar, a ordonanțat pentru gazeta sa, gazetă al cărei tiragiu n’a trecut niciodată peste 500 de lei, cifra colosală de 4.250 lei în anul când gazetarii colectiviști, din micile lor economii, aveau câte treizeci și patruzeci de birje pe piață. Și acum, dacă raționamentul Voinței Naționale că ziarele care publică anunțurile autorităților sunt vîndute acelor autorități este adevărat, el ne duce la Încheierea că gazetele mai sus citate erau vîndute primăriei în 1887 și că Voința Națională a fost vîndută lui Lerescu în 1892, deoarece au primit, în acel an, 132 de lei și 50 de bani de la primăria Capitalei. Eeftin, dar, la dreptul vorbind, nici nu face mai mult. Mai rămân de lămurit două puncte: suma atribuită Independentei Române și banii dați d-lui C. Bacalbașa. Pentru cea dintâia, cerceteze Voința Națională registrele Independentei și suntem siguri că, cât e ea de neobrăzată, tot se va rușina de acuzația ce ’l-a adus când va vedea scopul pentru care ’i s’a dat acea sumă. Cât despre d. Bacalbașa, în schimbul acelei modeste cifre a lucrat un studiu interesant și foarte voluminos asupra accizelor, studiu care se va publica în curând și care va dovedi că autorul n’a fost nici pe jumătate răsplătit pentru munca ce a depus. De altfel, desfidem pe Voința Națională să ne dovedească cum că d. C. Bacalbașa, de când s’a retras de la Lupta, a mai scris, fie acolo, fie in alt ziar, măcar un singur rând. Dar n’am încheiat încă socoteala cu organul lui Zaharia. D -zeu să-l aibă în a lui pază !» Muzica a Intonat imnul rusesc. împăratul a plecat la 8 seara la Viena. M. S. a mulțumit tuturor funcționarilor pentru primirea cordială ce i-au făcut, mai cu seamă , guvernatorului și mareșalului nobleței prințul Sanguszko, cărora le-a zis : «Iubirea și fidelitatea ce mi-au fost manifestate este o nouă dovadă că ne înțelegem și că putem avea încredere unii între alții. Sper să mai vizitez în curând această țară iubită. Entusiasmul era foarte mare. Prințul Sanguszko a primit marele cordon al ordinului Leopold și prințul Sapieha o scrisoare din cele mai grațioase. Lei 56 51 Telegraful.................... 73 33 42 Total . . . . 315 Lei 480 300 334 75 L'Étoile Roumaine ... 600 475 243—20 116 70 Total . . . . 2,693—20 Lei 471 264 60 206—40 128 60—80 233—60 65—60 90 158—40 195 20 115—20 134—40 Unirea, gazeta d lui Bi 78—40 bicescu, a primit................ 55—20 217—60 188—80 88 273 60 27—20 32 300 59—20 336 41—60 84—80 198 40 40 Total . . . . 4,250 Mperatul Franz Josef la Lernte (Prin fir telegrafie) Lemberg, 11 Septembre împăratul Franz Iosef a vizitat azi dimineață palatul cel nou al justiției. Apoi a asistat la deschiderea solemnă a nouei instituțiuni pentru orfanii israeliți. După amiazi s’a dus din nou la expoziție. M. S. a lăudat caracterul serios al ei. împăratul a fost salutat pretutindeni cu entusiasm. La 6/2 s’a dat un prânz de Curte. D-nil Voronin, atașat militar rus la Viena, și Pantoșkin, consulul Rusiei la Lemberg, au fost invitați. împăratul a ținut toastul următor în onoarea Țarului, a cărui zi onomastică era eri: «Beau în sănătatea scumpului meu amic, împăratul Alexandru, și literal Oameni buni, vă rugăm să citiți cu atențiune lista candidaților partidului liberal pentru consiliul comunal al capitalei. A vrut să facă paradă, să ia ochii lumii și a înșirat pe listă toate «stelele» de pe firmamentul sau: Fleva, Paladi, Grădișteanu, Lascar și alții. Nu e vorbă, oamenii aceștia de paradă nu s’ar ocupa de Primărie, dacă ar fi aleșî, ba nici n’ar călca p’acolo. Gogeamite bărbați de Stat nu se ocupă cu nimicuri cu comuna Bucureștilor. Dar să ne închipuim un moment că lista e serioasă și că iluștrii candidați, odată aleși, și-ar împlini mandatul cu totdinadinsul, înstalându-se la comună și jertfindu-și timpul și puterea pentru administrarea ei. El ! Cu cine-ar mai compune liberalii ministerul ? Ori d. Dumitru Sturdza ar trebui să fie toate opt departamenturile— lucru peste putință, cu tot extraordinarul talent cumulativ al omulețului, ori am vedea portofoliile ministeriale la subțioara unui Toboc, Ulmeanu și a altor ipochimeni de soiul acesta. Soluțiuni imposibile, și una și alta. Nu ne rămâne clar decât să presupunem că partidul liberal-național, marele partid, a renunțat la guvern pentru a pune mâna. .. măcar pe Primăria Capitalei. E puțin lucru, puțin de tot pentru un așa de mare și puternic partid. Dar ce să faci: în dorul muzelor, te mulțumești și cu rugul. *------------------------♦-----------------------COMUNELE sub CONSERVATORI Iată câteva din îmbunătățirile aduse de conservatori comunei Turnu-Măgurele și orașelor din județul Teleorman : S’a înființat gimnaziul real; S’au construit localul școalei de fete și marșeul din piața «Libertăței»; S’a făcut mobilier școalelor ; S’a construit localul pentru perceperea taxelor comunale ; S’a construit la marginea orașului un spital holeric; S’a reparat și învelit cu tablă de fier grajdul comenzei găsit în ruină ; S’a instalat telefon de la cazarma pompierilor la foișorul de foc ; S’au înființat din nou 4 sacale la comanda de pompieri; S’au cumpărat cai necesari serviciului curățeniei ; S’au cumpărat două turbine stropitoare pentru stradele orașului; S’au construit cantoanele de la bariera Oltului și cel de lângă comuna Odaia . S’au înființat din nou cotige de lemn împreună cu harnașamentul lor, necesare pentru curățitul stradelor. S’au făcut din nou 232 stâlpi de lemn și s’au înlocuit cei putrezi de la felinarele așezate pe stradele orașului. S’a înființată din nou 73 stâlpi de fontă cu felinarele lor; S’au înființat 2 camioane de fier; S’a curățit de noroi oborul de cereale și s’a format un canal pentru scurgerea apelor; S’a asortat biuroul verificatorilor ; S’au făcut reparațiunile necesare la localurile comunale, care se găseau în ruină sub liberali; S’a făcut mobilierul necesar biroului de servitori; S’au curățit și reparat toate puțurile din oraș ; S’a nivelat terenul localului primăriei și s’a făcut grădină ; S’a șoseluit strada nouă, s’au format trotuare pe strada Grivița și s’au reparat cele alte trotuare după strade . S’au făcut trotuare de basalt pe strada Independenței. S’au făcut reparațiuni pe stradele Regele Carol, Mircea Vodă, Grivița. S’au făcut jgheaburi de scurgeri pe stra.