Timpul, septembrie 1894 (nr. 191-215)

1894-09-01 / nr. 191

ANUL AL ȘASE­SPRMECELEA. — No. 191 EDIȚIA A TREIA. ABONAMENTELE In țară pe un an............................40 lei „ pe 6 luni............................................20 lei „ pe 3 luni .........................................10 lei Pentru streinătate, un an.............................50 lei Redacția și Administrația —1 23. STR­ADA DOAMNEI.23 — Un exemplar 15 Bani . O notă caracteristică a luptei electorale ce se duce astă­zi pentru comună, este atitudinea democra­ților. Folosindu-se de absoluta li­bertate de presă și de întruniri care lasă câmp liber tuturor ideilor, ei au­ luat o pozițiune intermediară, în afară de ambele partide de gu­vernământ ce se luptă, lovind și într’unul și într’altul. Dacă liberalii ar fi într’adever credincioși poreclei lor, dacă libe­ralismul lor nu s’ar traduce nu­mai in vorbe, ci în idei și fapte, ar fi firesc ca acțiunea grupurilor democratice să fie cel puțin para­lelă cu aceea a partidului liberal și să fie dirigentă în contra con­­­­servatorilor. Cu toate acestea vedem produ­­cându-se fenomenul că nuanțele democratice, care ne sunt adversare în principiu, ne combat pe tărîmul ideilor, dar nu iau parte la lupta pe care o duc contra noastră co­lectiviștii. Această atitudine merită de a fi observată, căci ea arată deosebirea de căpetenie care există între noi și adversarii noștri liberali. Nu se poate tăgădui că suntem departe de a împărtăși ideile nu­anțelor democratice, începând de la sufragiul universal și până la impozitul progresiv. N’am lăsat să treacă o ocazie fără să combatem din resputeri aceste idei; dar mo­dul nostru de a lupta pe tărîmul politic este acela ce se cuvine unui regim de libertate și de respect al legei. Atunci grupurile democratice și-au­ zis: «Noi suntem dușmanii vechielor partide; considerăm ca zei și pe liberali și pe conservatori, dar în­tre ambele rele preferim râul cel mai mic, adică un regim sub care avem garanții în contra autorita­rismului și sub care libertățile pri­mordiale ale cetățeanului sunt res­pectate». Din punctul lor de vedere, a­­ceastă atitudine se explică ușor. Democrații văd că sub noi ori­ce acțiune politică, fie dânsa cât de depărtată de ideile noastre, este respectată, din moment ce nn pă­­cătuește în contra legilor și a or­­dinei publice. Ei fac o comparațiune între noi și adversarii noștri liberali, cari voesc să dea numai de­cât asalt la putere, și, cu tot contrastul ab­solut și radical care există între ideile conservatoare și cele radi­cale și socialiste, această compa­rațiune nu poate fi de­cât în fa­­a­voarea conservatorilor. Atât trecutul colectiviștilor, care este încă proaspăt în memoria tu­turor, cât și atitudinea lor actuală dovedesc cu prisos că ei sunt a­­devărații reacționari de fapt, pe când noi conservatorii reprezintăm elementul moderat care voiește progresul treptat, păstrând nea­tinse libertățile constituționale și instituțiunile democratice de care țara se bucură de la 1866 încoace. Este clar foarte firesc ca demo­crații, mulți puțini cât sunt ei, să nu aibă nici un interes de a pune umorul pentru a ajuta pe colecti­viști la resturnarea partidului con­servator de la putere. Ei știu­ bine că, în ziua când noi am părăsi puterea, am fi înlocuiți prin regimul așa zis liberal care, de la 1888 încoace, nu s’a schimbat de­cât prin faptul că apucăturile liberale, care existau la unii disi­­­­denți, s’au contopit în vechea co­lectivitate. Ce ’i așteaptă, dar, în caz de venirea liberalilor la putere ? Autoritarismul cel mai sfruntat, lo­virile cele mai neomenoase în liber­tățile noastre ale tuturor, în fine bine­facerile pe care țara le-a gus­tat în destul înainte de 1888. Aceasta o știe toată țara, afară de colectiviști. Democrații mai știu că sub regimul conservator câmpul e deschis pentru ori­ce idei, că le­gile și libertățile sunt respectate și ocrotite. Ce interes ar avea clar nuanțele democratice de a da mână de ajutor colectiviștilor? Ei preferă de a avea ca adver­sari pe conservatori, cari îi combat pe tărîmul legal, de­cât pe pseudo­­liberali cari, când sunt la putere, nu lasă loc pentru nici o opiniune și voesc să absoarbă toată activi­tatea publică în folosul lor. Iată explicația atitudinei nuanțe­lor democratice în alegerile actu­ale. Pentru acela, care o judecă după eticheta partidelor, poate părea stranie; pentru acela însă, care merge în fondul lucrurilor și apreciază motivele precum le-am expus noi mai sus, această atitu­dine este cu totul firească. T­ELEGRAME Alegerile in Spania Madrid, 11 Septembrie. Rezultatele cunoscute ale alegerilor pro­vinciale sunt următoarele : 811 ministeriali liberali; 87 conservatori; 33 tineri conservatori disidenți sau sylveniști ; 18 carliști; 32 republicani ; 11 indepen­denți. Lipsesc rezultatele mai multor provincii. Francezii in apele Madagascarului Paris, 11 Septembrie. S-au desemnat 4 corăbii pentru a merge să întărească diviziunea navală a Oceanului Indian la apele Madagascarului. Adesiune Berna, 11 Septembrie. Guvernul danez a informat guvernul fe­deral că aderează cu începere de la 1 Oc­tombrie la convenția internațională pentru protecțiunea proprietății industriale. Din Norvegia Christiania, 11 Septembrie. D-niî Sivert Nielsen, președinte al fos­tului Storthing, și Blebr, fost ministru de Stat, amândoui șefi ai stăngi, au fost aleși membri ai Storthingului. Noul ministru italian la Münich Munich, 11 Septembrie. Prințul regent a primit în audiență de concediu pe ministrul italian Cora, căruia i-a dat marele cordon al ordinului St. Mi­­hail. Apoi a primit in prezența ministru­lui d. de Crailsheim pe noul ministru al Italiei, d. Fingini. Vas grecesc la Triest Triest, 11 Septembrie. Yachtul regal grecesc «Sfakteria» a sosit ori. Va sta o lună la Triest. Comandantul yach­­tului și consilierul Krekich, ce ține loc de guvernator al orașului, au schimbate vizite. Din Statele­ Unite New-York, 11 Septembrie. Republicanii au repurtat o victorie com­plectă la alegerile Statului­ Maine. D. Clea­ves a fost ales guvernator. Incendiu teribil Alger, 11 Septembrie. Un imens incendiu de păduri învăluie ora­șul Bonn. Cerul s’a întunecat pe o întindere de vr’o 100 kilometri. O căldură arzătoare se simte până la Tunis. Un abonat ne întreabă dacă este ade­vărat că d. Dimitrie Sturdza, în timpul când era ministru de finanțe însărcinat cu controlul tuturor instituțiunilor de credit, era în același timp și director al creditu­­­lui funciar rural ? Răspundem: Este foarte adevărat ! D. Dimitrie Sturdza era în același timp și ministru de finanțe și director al cre­ditului funciar rural, unde ca ministru, prin comisarul său­ pe lângă credit, avea datoria de a controla și a supraveghea operațiunile acestei instituțiuni. D. D. Sturdza însă a fost de o corecti­tudine exemplară. D-sa nu călcat nici­odată la credit și nu a iscălit nici un act, afară de statul lofurilor în care era cu­prinsă și leafa sa de director. -----------------------------------------------— Mișcarea electorală Din dealul Spirei, unde zace obosit de pro­paganda nopței, Zaharia ne trimite, printr’un om special, următorul viguros articol: «In fața avântului, entusiasmului popu­­lațiunea Capitalei, în fața hotărîrei nestră­mutate a cetățenilor de a scăpa de o admi­nistrație ineptă și coruptă, conservatorii se simt perduți. Succesul imens al ultimei în­truniri liberale de la Orfeu, flascul rușinos al întrunirei polițienești de la Dacia,­­i-a deprimat și­­ i-a descuragiat cu desăvîrșire, încă o opini­­­e a alegătorilor bucureșteni, și compania Brătescu-Filipescu va trebui să-­și facă geamantanele și să plece. Dacă conservatorii mai luptă încă, ei o fac pentru­ că mai au o ultimă speranță , fă­când să voteze agenții lor în locul absenți­lor, al morților, punând pe spionii lor să voteze de câte două și trei ori și strecu­­rând la urnă și pe toți străinii și incapabi­lii pe cari i-au înscris, pe nedrept, în liste, prin asemenea fraude dânșii cred că vor putea aduce un număr îndestulător de vo­turi cu care, dacă nu vor triumfa, cel pu­țin nu vor cădea într-un chip prea rușinos. Ei bine, partidul național-liberal a luat măsuri spre a împedeca sau a descoperi la timp aceste fraude. Am luat toate măsurile necesare pentru a descoperi fraudele și a urmări pe acei cari ar îndrăsni să se facă instrumentele mizera­bile ale regimului și a-i spori, prin aseme­nea nelegiuiri, voturile, pe care conserva­torii caută să le smulgă prin mijloacele cele mai nerușinate. Falsificatorii și instrumentele lor sunt prin urmare preveniți. De astă dată îi a­­sigurăm că riscă prea mult, expunându-se să cază sub asprimea legei. Zilele regimului sunt numărate și vino­vații nu vor avea să aștepte mult răsplata fără­de­legilor lor». Zaharia. O MICĂ SOCOTEALA E uimitoare naivitatea cu care Voința Națională cade în cursele pe care­­ le întind unii prieteni falși. Așa de pnăzi Naționalul, ca să se răs­­bune de zgomotul făcut de Voința în jurul unei oare­care circulari, s’a apucat să în­șire numele ziarelor care au publicat a­­­nunțuri de ale primăriei, în scopul, negre­șit, de a angaja pe Voința Națională în­­tr’o discuție din care trebuia să iasă sân­gerată. Organul d-lui Cantacuzino, nerod ca în­tot­deauna, a reprodus infamia Naționa­lului fără să­ priceapă perfidia. Și fiind­ că cei de la gazeta colectivistă au dat încă o dovadă că sunt mazete, vom face mai la vale o mică socoteală în urma căreia le va trece pentru tot­deauna pofta de a reproduce pe Naționalul. Mai intâiu, ținem să declarăm din ca­pul locului că noi nu facem o învinuire ziarelor roșii care, publicând anunțuri de ale autorităților, au fost plătite pentru a­­ceasta—în toate părțile sumei anunțurile se plătesc și prețul publicațiunilor este în raport direct cu importanța și tiragiul ga­zetei. Rândurile de mai la vale le publi­căm ca să învederăm că Voința Națio­nală, in graba de a ne ataca, pune ade­sea mâna pe arme care o rănesc. . La 1887—83, partidul roșiü avea, pen­tru a-i apăra turpitudinile, patru ziare de căpetenie: Voința Națională dirijează ca și azi de amicul lui Zaharia, Unirea con­dusă de d. Bibicescu, ajutor de primar pe atunci, Telegraful d-lui Fundescu și ÍE-­toile Roumaine, un fel de trâmbiță dogită cu ajutorul căreia se vorbea străinătății. Aceste ziare au încasat numai de la primăria capitalei în anul 1887—88 ur­mătoarele sume: Leî 150 724 132 189 124 344 166 222 218 42 450 62 35 35 Voința Națională . . Total ..... 2,893 ■Wr ' **•! JOI 1/13 SEPTEMBRE 1894 ANUNCIURI șI INSERȚII .. ' \ Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 Eeclame.......................... III......................2,50 \ i i / \.............„ II...................5, Barls anunciurile se primesc la Agenția— L*' Havas, 8 Place de la Bourse ------­f Redacția ți Administrația C‘ — 23, STRADA DOAMNEI, 23 -Un esemplar 15 Bani Adică d. Bibicescu, ajutorul de primar, a ordonanțat pentru gazeta sa, gazetă al cărei tiragiu n’a trecut nici­odată peste 500 de lei, cifra colosală de 4.250 lei în anul când gazetarii colectiviști, din micile lor economii, aveau câte trei­zeci și patru­zeci de birje pe piață. Și acum, dacă raționamentul Voinței Naționale că ziarele care publică anun­țurile autorităților sunt vîndute acelor au­torități este adevărat, el ne duce la În­cheierea că gazetele mai sus citate erau vîndute primăriei în 1887 și că Voința Națională a fost vîndută lui Lerescu în 1892, de­oare­ce au primit, în acel an, 132 de lei și 50 de bani de la primăria Ca­pitalei. E­eftin, dar, la dreptul vorbind, nici nu face mai mult. Mai rămân de lămurit două puncte: suma atribuită Independentei Române și banii dați d-lui C. Bacalbașa. Pentru cea dintâia, cerceteze Voința Națională registrele Independentei și sun­tem siguri că, cât e ea de neobrăzată, tot se va rușina de acuzația ce ’l-a adus când va vedea scopul pentru care ’i s’a dat acea sumă. Cât despre d. Bacalbașa, în schimbul acelei modeste cifre a lucrat un studiu interesant și foarte voluminos asupra acci­zelor, studiu care se va publica în curând și care va dovedi că autorul n’a fost nici pe jumătate răsplătit pentru munca ce a depus. De alt­fel, desfidem pe Voința Na­țională să ne dovedească cum că d. C. Bacalbașa, de când s’a retras de la Lupta, a mai scris, fie acolo, fie in alt ziar, mă­car un singur rând. Dar n’am încheiat încă socoteala cu or­ganul lui Zaharia. D -zeu să-l aibă în a lui pază !» Muzica a Intonat imnul rusesc. împăratul a plecat la 8 seara la Viena. M. S. a mulțumit tuturor funcționarilor pentru primirea cordială ce i-au făcut, mai cu seamă , guvernatorului și mareșalului nobleței prințul Sanguszko, cărora le-a zis : «Iubirea și fidelitatea ce­­ mi-au fost ma­nifestate este o nouă dovadă că ne înțe­legem și că putem avea încredere unii între alții. Sper să mai vizitez în curând această țară iubită. Entusiasmul era foarte mare. Prințul Sanguszko a primit marele cor­don al ordinului Leopold și prințul Sa­­pieha o scrisoare din cele mai grațioase. Lei 56 51 Telegraful.................... 73 33 42 Total . . . . 315 Lei 480 300 334 75 L'Étoile Roumaine ... 600 475 243—20 116 70 Total . . . . 2,693—20 Lei 471 264­ 60 206—40 128 60—80 233—60 65—60 90 158—40 195­ 20 115—20 134—40 Unirea, gazeta d lui Bi­ 78—40 bicescu, a primit................ 55—20 217—60 188—80 88 273­ 60 27—20 32 300 59—20 336 41—60 84—80 198­ 40 40 Total . . . . 4,250 Mperatul Franz Josef la Lernte (Prin fir telegrafie) Lemberg, 11 Septembre împăratul Franz Iosef a vizitat azi di­mineață palatul cel nou al justiției. Apoi a asistat la deschiderea solemnă a nouei instituțiuni pentru orfanii israeliți. După amiazi s’a dus din nou la expo­ziție. M. S. a lăudat caracterul serios al ei. împăratul a fost salutat pretutindeni cu entusiasm. La 6­­/2 s’a dat un prânz de Curte. D-nil Voronin, atașat militar rus la Viena, și Pantoșkin, consulul Rusiei la Lemberg, au fost invitați. împăratul a ținut toastul următor în onoarea Țarului, a cărui zi onomastică era eri: «Beau în sănătatea scumpului meu amic, împăratul Alexandru, și literal Oameni buni, vă rugăm să citiți cu a­­tențiune lista candidaților partidului liberal pentru consiliul comunal al capitalei. A vrut să facă paradă, să ia ochii lu­mii și a înșirat pe listă toate «stelele» de pe firmamentul sau: Fleva, Paladi, Gră­­dișteanu, Lascar și alții. Nu e vorbă, oamenii aceștia de paradă nu s’ar ocupa de Primărie, dacă ar fi a­­leșî, ba nici n’ar călca p’acolo. Gogeamite bărbați de Stat nu se ocupă cu nimicuri cu comuna Bucureștilor. Dar să ne închipuim un moment că lista e serioasă și că iluștrii candidați, o­­dată aleși, și-ar împlini mandatul cu tot­­dinadinsul, înstalându-se la comună și jertfindu-și timpul și puterea pentru ad­ministrarea ei. El ! Cu cine-ar mai compune liberalii ministerul ? Ori d. Dumitru Sturdza ar trebui să fie toate opt departamenturile— lucru peste putință, cu tot extra­ordinarul talent cu­mulativ al omulețului, ori am vedea por­tofoliile ministeriale la subțioara unui To­­boc, Ulmeanu și a altor ipochimeni de soiul acesta. Soluțiuni imposibile, și una și alta. Nu ne rămâne clar decât să presupu­nem că partidul liberal-național, marele partid, a renunțat la guvern pentru a pune mâna. .. măcar pe Primăria Ca­pitalei. E puțin lucru, puțin de tot pentru un așa de mare și puternic partid. Dar ce să faci: în dorul muzelor, te mulțumești și cu rugul. *------------------------♦-----------------------­COMUNELE sub CONSERVATORI Iată câte­va din îmbunătățirile aduse de conservatori comunei Turnu-Măgurele și orașelor din județul Teleorman : S’a înființat gimnaziul real; S’au construit localul școalei de fete și marșeul din piața «Libertăței»; S’a făcut mobilier școalelor ; S’a construit localul pentru perceperea taxelor comunale ; S’a construit la marginea orașului un spital h­oleric; S’a reparat și învelit cu tablă de fier grajdul comenzei găsit în ruină ; S’a instalat telefon de la cazarma pom­pierilor la foișorul de foc ; S’au înființat din nou 4 sacale la comanda de pompieri; S’au cumpărat cai necesari serviciului cu­rățeniei ; S’au cumpărat două turbine stropitoare pentru stradele orașului; S’au construit cantoanele de la bariera Oltului și cel de lângă comuna Odaia . S’au înființat din nou cotige de lemn îm­preună cu harnașamentul lor, necesare pen­tru curățitul stradelor. S’au făcut din nou 232 stâlpi de lemn și s’au înlocuit cei putrezi de la felinarele așe­zate pe stradele orașului. S’a înființată din nou 73 stâlpi de fontă cu felinarele lor; S’au înființat 2 camioane de fier; S’a curățit de noroi oborul de cereale și s’a format un canal pentru scurgerea apelor; S’a asortat biuroul verificatorilor ; S’au făcut reparațiunile necesare la loca­lurile comunale, care se găseau în ruină sub liberali; S’a făcut mobilierul necesar bi­roului de servitori; S’au curățit și reparat toate puțurile din oraș ; S’a nivelat terenul localului primăriei și s’a făcut grădină ; S’a șoseluit strada nouă, s’au format tro­tuare pe strada Grivița și s’au reparat cele alte trotuare după strade . S’au făcut trotuare de basalt pe strada Independenței. S’au făcut reparațiuni pe stradele Regele Carol, Mircea­ Vodă, Grivița. S’au făcut jgheaburi de scurgeri pe stra.

Next