Timpul, aprilie 1895 (nr. 74-97)
1895-04-01 / nr. 74
fANUL AL SAPTESPREZECELEA. — No. 74 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an.......................... ... 40 lei „ pe 6 luni ......................20 lei „ pe 3 luni.......................................10 leî Pentru streinătate, un an...........................50 leî Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani Navigațiunea pe Prut Am făgăduit să expunem aci interesanta chestiune a navigațiunei pe Prut și ne împlinim azi promisiunea. Două cuvinte ca introducere. Atingând trei țeri, mărginind o jumătate din țara noastră în tot lungul ei și versându-se în Dunăre, Prutul poate căpăta, ca mijloc de comunicațiune, o importanță foarte mare pentru noi, dând un avănt puternic desvoltării economice a Moldovei. Pe de altă parte, lucrările de rectificare a rîului vor scăpa una din cele mai productive văi ale țărei de inundațiunile ce aproape în *’ fiecare an se produceau. Cele trei State riverane, Austro- Ungaria, România și Rusia, încă de la 1866 au încheiat o convențiune pentru înlesnirea și regularea navigațiunei pe Prut. In baza acelei convențiuni s’au executat diferite lucrări de îndreptare a cursului de la gura rîului în sus până la punctul Nemțeni, pe o lungime de aproape 321 de kilometri. Lucrările acestea s-au făcut sub privighierea unei comisiuni mixte a Prutului, în care cele trei State riverane sunt reprezentate prin delegațiilor în comisiunea europeană a Dunării. Rămânea, la 1887, de regulat partea rîului de la Nemțeni până la Novoselița, punctul extrem până unde Prutul poate fi făcut navigabil. Lungimea rîului între aceste două puncte e de aproape 400 kilometri. Diferite împrejurări, între care și modestia resurselor de care putea dispune comisiunea mixtă, făcuseră ca lucrul să stea pe loc. Guvernului românesc îi revine onoarea de a fi luat inițiativa pentru ca marea operă să fie complectată, și stăruințelor sale, pe care nimic nu le-a putut descuragia, se datorește rezolvarea definitivă a chestiunii. Pentru mai lesne înțelegerea lucrului, dăm aci copia unei note din 7 (19) iunie 1888, trimisă de ministerul nostru de externe ministrului plenipotențiar român la Petersburg și însărcinatului nostru de afaceri la Viena. «Mulțumită unor subvențiuni — zice nota ministerului de externe— acordate în mai multe rânduri de către Austria, România și Rusia, comisiunea mixtă a Prutului, ale căreia venituri sunt foarte mici, a reușit să asigure navigabilitatea acestui râd între Reni și Nemțeni — aproape 321 de kilometri. «In sus de Nemțeni, până la Novoselița, mai e încă un parcurs de vreo 400 de kilometri de făcut navigabil. «Resursele care sunt actualmente la dispozițiunea comisiunii, abia îi permit să asigure, pe exercițiul 1888, întreținerea navigabilității în jos de Nemțeni și să întreprindă, în susul acestei localități, lucrări noui numai pe o scară foarte restrînsă. «Pe baza budgetelor actuale, ale căror cheltueli sunt ireductibile, cheltuelile de administrațiune și de întreținere absorb cea mai mare parte a veniturilor anuale, astfel că pentru exercițiul 1889, când rămășița vechilor subvențiuni va fi epuizată — comisiunea dacă nu i se vor acorda noui ajutoare, se va afla * privată de mijloacele pecuniare îndestulătoare pentru a-și îndeplini însărcinările sale, ale căror obiect este dobândirea navigabilităței întregi a Prutului, între Reni și Novoselița. «Ingrijindu-se de această eventualitate, guvernul regal, în Noembrie 1887, a autorizat pe delegatul său a propune o nouă vărsare de fonduri în scopul de a urma, accelera și complecta opera încredințată comisiunii. «Această propunere, consemnată în protocolul No. 74, ședința din 3 (15) Noembrie 1887, a fost primită cu simpatie de către delegații Austriei și Rusiei. Declarațiunile lor ulterioare permit de a crede că propunerea a găsit deja sau va găsi în curând aceeași primire la guvernele lor. «Comisiunea a însărcinat pe inginerul său să studieze parcursul Prutului între Nemțeni și Novoselița, și să-i supună programul lucrărilor de executat, cu devizul costului lor probabil. «Raportul inginerului asupra misiunii lui a fost depus și a fost transmis de fiecare delegat guvernului său. «După acest raport, conținând multe date tehnice și financiare foarte interesante, costul total al lucrărilor de executat în sus de Nemțeni până la Novoselița ar fi de 491.000 fr., fără a se socoti regia indirectă, adică legile, salariile și cheltuelile diverse ale personalului tehnic, ca la 10.400 fr. pe an. «Navigabilitatea complectă nu s’ar dobândi prin urmare decât într’un timp, de adică 24—25 ani. «Guvernul român dorește ca lucrările să se săvârșească în 5 ani, și spre acest sfârșit, ar fi indispensabil de a mări de la început puterile active ale serviciului tehnic printr-un complement de material, ar trebui ca noua parte proporțională a fiecărui Stat să fie de 145.000 franci de împărțit în Cinci anuități, dintre care cea dintâia ar fi de 45200 frc, în vederea cumpărării imediate a materialului complementar și celelalte patru consecutiv de 26200. Dânsul crede că repedea săvârșire a lucrărilor, sub niște condițiuni financiare, care să nu constituiască o îngreunare prea oneroasă a subvențiunei de acordat, ar avea folositorul rezultat de a desvolta prosperitatea țărilor, cărora Prutul, devenit navigabil pe tot parcursul său, ar prezintă o cale foarte economică de transport, și avântul astfel dat navigațiunei ar asigura comisiunea recetele necesare întreținerea și îmbunătățirei progresive a navigabilităței. «Această de pe urmă subvențiune ar permite de a se bucura de fructul sacrificiilor anterioare ale celor trei State în favoarea comisiunei Prutului, și s’ar pune astfel în deplină valoare, în deplin raport opera întreprinsă, urmată și săvârșită împreună. «înainte de a prezintă un proiect de lege înaintea Camerei deputaților, guvernul ar dori să știe dacă guvernele celelalte aprobă și ele modul său de vedere și dacă și ele sunt dispuse a lua măsuri în consecință, vă «Am prin urmare onoarea de a ruga să faceți pe lângă guvernul respectiv demersurile necesare în sensul propunerilor conținute în nota de față». Nu vom îngreuia pe cititori cu documentele privitoare la negocierile urmate; aceasta ne-ar lua prea mult loc, fără vreun folos pentru înțelegerea chestiunei. Vom da însă, într’un număr viitor, un rezumat al raportului d-lui inginer de Toncourt, din care se va putea lesne vedea importanța și dificultatea lucrărilor pentru regularea Prutului între Nemțeni și Novoselița. Mai adăugăm, pentru astăzi, că silințele guvernului românesc pe lângă guvernele austriac și rusesc, în ce privește înlăturarea greutăților financiare, au fost încoronate de isbândă complectă. Fiecare din guvernele interesate a acordat comisiunei mixte a Prutului o subvențiune de 145.000 lei. Și astfel, fără zgomot, s-a rezolvat o mare chestiune de cel mai însemnat interes pentru țara noastră. ----------------------------------------- TELEGRAME Discursurile d-lui de Bismarck Friedrichsruhe, 11 Aprilie Primind deputăția coloniei germane din Odessa, prințul de Bismarck i-a recomandat să nu uite că locuește în străinătate și că se află sub guvernul Țarului. Rusia este desigur un vecin mai bun decât mulți alții. A zis apoi membrilor deputațiunea : «Rămâneți germani dar nu tulburați amiciția rusogermană». Prințul a rostit de asemenea o alocuțiune cu ocazia prezentării de către directorii lui Norddeutscher Lloyd a modelului vaporului Printz Regent Luitpold. A relevat însemnătatea istorică a navigațiunei comerciale din Brema. A zis că guvernele orațelor hanseatice au ajutat întotdeauna la ideii de naționalitate germană ca conservarea reprezentanți principali ai pavilionului german pe mare. Această onoare revine azi întregei națiuni germane care atașează pavilionul său la corăbiile sale. A terminat prin strigătul de: «Trăiască orașele hanseatice ! Dumnezeu să protejeze navigația lor». Din Rusia Petersburg, 11 Aprilie împărăteasa văduvă a sosit după amiazi. Perechia imperială s-a întors de la Țarskoe Selo și marele duce Mihail Alexandrovici și marea ducesă Olga s-au întors de la Gatchina. Mai multe detașamente de Cazaci ai Domnului plecați din Odesa la Vladivostock, spre colonisa teritoriul liniei de drum de fer din Ussuri și a o apăra astfel in contra surprinderilor tâlharilor, au adresat Țarului o telegramă de omagiu. Țarul a răspuns exprimând convingerea că Cazacii vor rămânea chiar într-un teritoriu depărtat, credincioși tradițiunilor lor. Răscoala din Tchural Simla, 11 Aprilie Un detașament de 300 oameni a plecat din Gilgit ca să întăriască garnizona din Thural. A trecut Thandar la 2000 picioare înălțime; starea sanitară a trupelor este minunată. • După ultimele știri, forțele lui Umra Khan sunt cu desăvârșire distruse; bandele fanatice pe care se bizuia s-au împrăștiat; triburile cele mai însemnate îi refuză concursul lor. Liberalii din Serbia Belgrad, 11 Aprilie. Partidul liberal a decis de a nu mai lua parte deloc la alegerile pentru skupcină. D. Avanumović, șeful partidului, și-a dat demisia Reducerea de taxe în Italia Roma, 11 Aprilie. Un decret reduce cu 0.50 bani taxa interesului bonurilor tezaurului. Cu începere de mâine interesul va fi de 2 °0 pentru bonurile de 6 luni, 3 ° 0 pentru cele 9 luni și 4 ° 0 pentru cele de 10 și 12 luni. Din Parlamentul francez Paris, 11 Aprilie, Camera a discutat budgetul. D. Jaures se plânge ca Senatul a suprimat în mod sistematic toate reformele democratice introduse în budget. D. Cochery a apărat toate conclusiunile raportului. D. Pelleton a reclamat reforme financiare. D. Richot a zis: «Noi am făcut un budget sincer, legal în echilibru ; socialiștii fac discursul, noi facem acte». A rugat Camera să nu continue o desbatere sterilă și să voteze propunerile Comisiunei care admite modificările Senatului, afară de 3. Camera a adoptat propunerile comisiunei afară de două amendamente. D. Richot a cerut reducerea taxei de impozit asupra Congregațiunilor religioase, dar Camera a votat, cu 301 voturi contra 233 cifrele comisiunei. Ansamblul budgetului s’a votat cu 421 voturi contra 83. Budgetul se va 101081X6 mâine la Senat. Deputatul soldat d. Mirman, fiind în concediu, a venit să asiste ori la Cameră în uniformă. Autoritatea militară l’a prevenit că dacă va mai veni la Cameră în uniformă, îi va retrage concediul. D. Mirman a asistat azi la ședință în haine civile. De la Lloydul austriac Triest, 11 Aprilie. Consiliul de administrație al Lloydului a decis să propue adunării generale de la 15 Mai, emisiunea unui împrumut de 4.000.000 pentru construirea unor vapoare mari pentru serviciul Levantului și Asiei orientale, conversiunea datoriei priorităților și distribuirea unui dividend de 5 ° C. Din Austria Viena, 11 Aprilie. Corespondența politică anunță că împăratul va merge la 8 Main la Pola; va asista a doua zi la asvârlirea solemnă a monitorului Mortarque și la 10—11 la manevrele navale în timpul cărora toată escadra cuirasatelor, încrucișătoarelor și a torpiloarelor va fi concentrată. Se proiectează regate și alte serbări. Accident în China Shanghai. 11 Aprilie Un accident teribil s-a întâmplat ori la fortul Woosung la îmbucătura fluviului Woosung. Un tun Armstrong de 40 tone a izbucnit în timpul exercițiului, dând foc in același timp unei mici magazii de iarbă de pușcă. Aproape 50 de ofițeri și soldați chinezi au fost răniți sau omorâți. Argentina și Chili Londra. 11 Aprilie. Ministrul Republicei Argentine a primit de la ministrul afacerilor străine din Buenos Aires o depeșă care zice că relațiunile republicei cu Chili sunt amicale și că nu e nici un motiv de neînțelegere intre cele două țări. -------------------------------—---------------------------- Maltratarea dobitoacelor Eri—după spusele unui ziar de obiceiu bine informat — un căruțaș a comis un act de o sălbăticie ne mai pomenită, cilie Fulea, trecând pe strada Regală, cu căruța prea încărcată și calul ne mai putând să tragă, mizerabilul căruțaș înfuriat a uns calul cu gaz și i-a dat foc! Din fericire, au intervenit trecătorii, au aruncat repede o pătură peste sărmanul dobitoc și i-au scăpat viața. Căruțașul a fost imediat arestat. Autorul acestei crime odioase va fi dat judecății și are să fie pedepsit. Să ne întrebăm însă ce penalitate îl așteaptă și dacă codul nostru nu este prea blând față cu cei ce maltratează dobitoacele ? Art. 385 din Codul penal prevede o osândă de 5—0 lei amendă și la caz de recidivă de 3 zile închisoare pentru acei cari maltratează dobitoacele în public (!) sau le va supune la o povară mai presus de puterea lor. Să admirăm mai întâiu această bunătate de inimă a legiuitorului care are aerul să admită maltratarea în grajd, dar să nu o permită în public pare ca i-ar fi mai mult milă de acei cari, asistă la bătae decât de dobitocul care o rabdă. Mai notați un lucru : Dacă Vie Fulea este proprietarul calului , atunci scapă cu amenda de cinci lei căci nu va fi recidivist, dacă însă calul aparține stăpânului lui Fulea, atunci se schimbă treaba : îl așteaptă șase luni de închisoare, nu pentru tortura suferită de sărmanul dobitoc, ci pentru paguba adusă proprietarului. Ce bine zugrăvește acest articol sufletul omenesc, și cu câtă prisosință dovedește el adevărul proverbului românesc: «mai aproape este pelea decât cămașa»—pielea omului, bineînțeles, nu a calului. Numeroasele acte de sălbăticie ce se comit aproape zilnic sub nasul sergenților de oraș, în centrul Capitalei, ar trebui să deștepte îngrijirea legiuitorilor noștri. E bine să ne gândim a îndulci mizeriile de care suferă oamenii, să reducem orele de lucru, să însănătoșim locuințele, dar n’ar trebui oare să ne îngrijim și d’e soarta sărmanelor dobitoace care ne dau așa mare ajutor în lupta noastră cu nevoile ? In toate țările civilizate s’au înființat societăți pentru protejarea animalelor, s’au votat legi speciale foarte aspre pentru acei cari le maltratează. N’ar fi oare bine să imităm exemplul acelor instituțiuni și în loc de a ne organiza în societăți spre a ne da pe ghiață la Cișmigiu sau a ne fotografia reciproc mutrele, să îndreptăm activitatea noastră spre apărarea dobitoacelor în contra barbariilor despre care vorbim îsem. -----------------------------.......................——-------- SAMBATA 1/13 APRILIE 1895 ANITNCIURI și INSERȚII linia 30 liteir» petit pag. IV Reclame III I -JI 0,402,50 Im Paris anunciurile ss primeau la Agentifa Banas, 8 Plac« de 1» Bours# Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 231— Un esemplar 15 Baq2 ' FŐSTÜL „SPEAKER ENGLEZ Demisiunea.—Scena de adio.—Părintele d-lu’ Peel. — Președinția și parlamentul englez. — Meritul d-lui Peel Speaker-ul de până acum al Camerei comunelor și-a luat Luna rămas bun de la colegii săi. Era o scenă solemnă jucată după tradiționalul obiceiu. D. A. Wellesley Peel, care și-a îndeplinit funcțiunea timp de 11 ani cu cea mai mare imparțialitate și a demisionat din motive de sănătate, a ținut un discurs scurt, apoi a dat mâna fiecărui deputat și cancelarul tezaurului, cum se intitulează în Englitera ministrul finanțelor, i-a mulțumit cu cuvinte cordiale în numele guvernului și a promis, aprobat de toți, că va propune Reginei ca să acorde demisionatului speaker o deosebită dovadă de bunăvoință pentru serviciile sale eminente. De această scenă de adio se leagă un interes dublu, scrie Neue Freie Presse, nu numai din cauza persoanei aceluia, pentru care s’a făcut, dar și din cauza ultimei fraze a discursului său, cu care și-a luat rămas bun. Pentru d. A. Wellesley Peel nu poate exista o distincțiune mai mare decât aceea de a fi fiul lui Sir Robert Peel și de a se fi arătat, ca speaker, demn de numele ce poartă. Dacă aluzia ministrului finanțelor, că Regina ’i va da o dovadă de bunăvoință, însemna că poate să se aștepte a* fi numit peel, trebue să reamintim că Sir Robert Peel a refuzat numirea în Camera Lorzilor și că — așa spune o legendă — a povățuit și pe fiii săi să nu intre in Camera Lorzilor. Familia Peel a avut totdeauna oameni, cari au ținut mai mult la conștiința meritului câștigat decât la mândria distincțiunilor dobândite. Sir Robert Peel a fost fiul unui țesător de bumbac; în ziua când demagogul Hunt i-a spus, făcând aluzie la propria sa origină: «Ești primul gentleman în familia d-tale, eu sunt primul negustor într’a mea», el sja simțit desigur mai înălțat decât în ceasul când ’i s’a oferit demnitatea de peer. Fiul său se poate mulțumi, că, părăsind fotoliul speaker-ului, ia cu sine lauda și recunoștința tuturor partidelor, căci nu e puțin lucru a se coborî în așa mod de la acest post pe atât de onorabil pe cât e de important. In documente, a căror dată se urcă cu 650 de ani înapoi, cuvântul Parliament se întâlnește pentru prima oară și tot atât de vechi, e și numele speaker-ului, care la început avea numai misiunea să dea citire hotărârilor Adunarei. Istoria parlamentului este și istoria președintelui. Cât timp puterea parlamentului a fost legată de domnia schimbăcioasă a partidelor tory și whig, președintele avea o sarcină relativ ușoară: înainte de 1453, când trebuia să fie baronet, ca și mai târziu când putea să descindă și din burghezia orașelor, speakerul trebuia să apere numai demnitatea și imunitatea Parlamentului în afară, în jurul Camerei, funcțiunea era foarte ușoară. Așa a rămas până la anul 1846, când tatăl președintelui care a demisionat acum, luptând pentru desființarea taxelor de intrare asupra grânelor, a eșit din partidul tory, trăgând cu dânsul 50 de deputați în partidul peelist. Din timpul acesta se cunoaște fraza lui Peel: «Văd trei drumuri în fața mea. Nu pot merge pe cel d’entain din motivul acesta, nici pe al douilea din motivul acela, prin urmare trebue să aleg pe cel d’al treilea. «Drumul al treilea a fost reforma partidelor în Camera Comunelor și aceasta îngreuna și funcția de speaker. Fiul lui Sir Robert Peel a simțit greutăție acestea și le a învins cu succes față cu tumulturile și obstrucționismul deputaților irlandezi, față cu opunerile încăpățînate ale lui Bradlaugh, dar nu le-ar fi putut domina fără întărirea exorbitantă a regulamentului și a măsurilor disciplinare. in nici o reprezintațiune a poporului mulțimea puterilor disciplinare nu conține o mai mare ispită pentru președinte ca în cea engleză, a cărei întreagă existență s-a desvoltat din tradițiuni istorice. Totuși nici un președinte nu și-a părăsit, de decenii, fotoliul cu atât regret din partea tuturor partidelor, ca d. A. Wellesley Peel. Dacă acesta și-a terminat cuvântarea de adio cu dorința, ca Parlamentul englez să continue a ocupa nu numai o pozițiune durabilă, ci cea d’intuiü și cea mai distinsă din lume, mândria aceasta, cu care a făcut aluzie la importanța istorică și politică a Camerei Comunelor nu este nejustificată. Nici un Parlament din lume nu are o istorie și nici unul o putere egală cu cel din Englitera. Pe piatra comemorativă a elocinței parlamentare, ca și pe aceea a luptei parlamentare pentru drepturile poporului, Englezii stau in frunte, începând