Timpul, septembrie 1895 (nr. 195-218)
1895-09-01 / nr. 195
•—r--A ANUL AL ȘAPTESPREZECELEA.“ No. 195 EDIȚIA A TREIA ABONAMENTELE Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani TIMPUL * în țară pe un an.....................................40 lei n pe 6 Iani.....................................20 lein pe 3 Iani.................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bani rumărul la Agend de joumaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 gi la toate chioșcurile. CADAVRUL LIBERAL Reacționarii In curgerea verei acesteia s’a petrecut la noi un fapt care merită serioasa băgare de seamă a tuturor celor ce se interesează de afacerile publice. Faptul e acesta, ivindu-se îndoeli asupra corectitudinei unor însemnați funcționari de la Galați și guvernul pornind din propriul său impuls urmăriri judecătorești, partidul liberal a dus din acest prilej o violentă campanie împotriva guvernului și partidului conservator ca să ne dăm seamă de monstruozitatea acestui fapt, trebue să reamintim pe scurt ceea ce am spus eri: Ivirea unui abuz nu poate fi imputată unui guvern, oricine ar fi cel care a comis abuzul. Numai atunci i se poate face guvernului vină, și grea vină, când el caută să acopere abuzul și să scape pe abuziv de răspundere în fața legii. Dacă abuzuri se vor fi făcut la Galați, nu guvernul poate fi clar acuzat, și în toată afacerea aceasta nimic nu i se poate imputa ministrului, care având numai el cunoștință de densa, n’a stat nici o clipă la gânduri ca să seziseze justiția. Corectitudinea cabinetului conservator e în afară de orice îndoială și, din toată afacerea, nimic rea nu se poate resfrînge asupra reputațiunii sale. Campania furibondă dusă de partidul liberal cu acest prilej, trebue deci considerată ca unul din nenumăratele acte cari arată firea pătimașă și nedreaptă a acestui partid. Dar însemnătatea lucrului nu se mărginește aci. Nedrept a fost cu noi întotdeauna partidul liberal, pătimaș peste orice măsură; actele și intențiunile noastre au fost necontenit atacate de el cu cea mai mare înverșunare. O nedreptate mai mult, din partea lui, nu poate să ne impresioneze. E însă în campania partidului liberal mai mult decât o nedreptate față de noi: e desvăluirea unui imens zeü, a unei putreziciuni hidoase care amenință să imposteze țara întreagă. Tradițiunea la noi, din cauza nenorocitului trecut despre care am pomenit eli, era ca să se înăbușe orice afacere urîtă în care ar fi fost amestecați partizani ai stăpânirei. Precum într’o familie se așează de indulgență față cu membrii vițioși, căutându-se a se ascunde cu orice preț păcatele lor, așa și în familia politică se uza de cea mai nesecată îngăduință față cu partizanii necinstiți. In zadar rumoarea publică desemna pe abuzivi, în zadar se ridicau acuzări precise contra partizanilor cu vază — justiția nu îndrăznea să se miște, pentru că guvernul ocrotea pe vinovați și înlătura de la capetele lor mâna drept pedepsitoare a legii. Fără a ne depărta mult în trecut, ajunge să amintim scandaloasele ocrotiri acordate de guvernul liberal atâtor partizani bandiți și nenumăratele abuzuri și crime înăbușite de acel guvern, pentru a arăta cât de puternic înrădăcinată a fost tradiția aceasta. In vremea acelui guvern, formula «e de-ai noștri» își avea toată puterea; pentru «ai noștri» nu era nimic cu neputință și toate erau îngăduite, chiar realizarea celor mai nebune pofte. Legile și toate garanțiile vieței sociale nu însemnau nimic față , cu voința unui partizan; astfel am văzut prefecți cari jefuiau pe administrații lor mai reți decât hoții de codru, am văzut deputați și senatori până în gât înglodați în cele mai murdare tripetagiuri; am văzut miniștri călcând toate legile pentru a realiza beneficii ilicite; am văzut furând de la Stat ca și de la particulari; am văzut violând; am văzut ucigând — fără ca vinovații să fie trași la cea mai mică răspundere, fără ca victimele, deși țipați în gura mare, să poată căpăta cea mai mică satisfacere. Opiniirile făcute de guvernul liberal pentru a scăpa de răspundere pe Angelescu și pe Marcani, vor rămâne, în mintea tuturor și în istoria țărei, ca ultimele desperate convulzii ale acestei nenorocite tradițiuni. Partidul conservator, care de cine ne bucurăm de regimul constituțional, a avut toate sarcinile grele și a trebuit să puie umărul la fiecare progres realizat de țară, a socotit că e venit momentul ca să se curme și acest roü — cel mai mare din toate și cel mai greu de vindecat — făcând ca legea lege să fie pentru toți. Firește că guvernul și-a dat perfect seamă de greutatea sarcinei pe care și-o ia în spate și de pericolele luptei pe care o întreprinde, și pentru ca să nu clădească pe nisip, pentru ca sănătos răgaz să ridice înpotriva asalturilor pe care neapărat aveau să le dea năravurile tulburate dintr'o liniște seculară, guvernul conservator a căutat mai întâiü să puie justiția la adăpost de orice înflurire: inamovibilitatea magistraturei a fost primul pas spre însănătoșire. Apoi, când a venit clipa încercărei grele, când bănuială s’a ridicat contra unor însemnați funcționari membrii ai partidului său, guvernul, deși singur în cunoștință despre bănuială, n’a pregetat să puie justiția în mișcare. Până astăzi, la noi, e primul act de soiul ăsta, e prima curagioasa încercare d’a rupe cu o tradiție nenorocită, care săpa adânc la temelia tînărului nostru Stat. Și cât de mare e valoarea acestui act, cât de folositoare trebuie să fie roadele lui, o înțelege oricine și dă seamă de imensitatea răului lovit. In contra acestei acțiuni, dureroase dar sănătoase, s’a ridicat o reacțiune, o rea și neagră reacțiune: guvernul conservator nu numai că n’a găsit aprobare la partidul liberal, ci și-a atras din partea lui cele mai violente atacuri. De când deține puterea și oricâte chestiuni grele au fost în discuție, încă niciodată partidul conservator n’a fost atacat cu atâta înverșunare ca acum. Aceasta e însemnătatea întreagă a campaniei duse cu atâta furie de partidul liberal împotriva noastră. Nu-i convine acestui partid calea deschisă de guvernul conservator, căci acțiunea începută de dânsul e pentru gruparea liberală o adevărată amenințare de moarte. Nu mai e chip să fiiințeze un partid ca cel liberal, dacă guvernul, oricare ar fi, e silit să nu mai cruțe pe partizani și să lase fiecăruia răspunderea faptelor sale. Și silit va fi orice guvern, d’aci nainte, să meargă pe calea dreaptă deschisă de guvernul conservator. Instinctul conservării, firesc oricărui organism, îi face pe liberali să se ridice cu atâta îndârjire, fără a băga măcar de seamă cât de hotârîtor se pierd în ochii tuturor oamenilor sănătoși la judecată și la simți minte. E, în fond, o dreaptă răsplată. Atâta amar de vreme am fost învinuiți de liberali, fără nici un motiv serios, că suntem reprezentanții reacțiunei politice; și acuma au ajuns bârfitorii noștri să fie cu adevărat reprezentanții unei reacțiuni, mai groaznică decât orice reacțiune politică , aceea care are drept țintă păstrarea și mai departe a celei mai ticăloase tradiții. Betrapm fljl D. »a O știre de cea mai mare gravitate ne sosește astăzi, tocmai în ajunul alegerilor generale, atunci când partidul liberal împăcat, strâns unit — cel puțin de formă, — se va prezenta în fața alegătorilor. Știrea este de o mare însemnătate și o reproducem sub toată rezerva, numai pentru a ne face datoria de reporteri conștiincioși. Viitorul apropiat va dovedi dacă informațiunea noastră — pe care de altmintrerea o credem foarte întemeiată — a fost sau nu adevărată. Este pur și simplu vorba despre retragerea d-lui Dmitrie Sturdzi din capul partidului liberal și trecerea d-sale în viața privată. Așadar colectiviștii, cari au luptat timp îndelungat spre a găsi un conducător, cari au suferit incapacitatea și încăpățînarea d-lui D. Sturdza, cari au combătut adesea antipatia ce le inspiră această personalitate, sunt iarăși fără șef tocmai atunci când au să lupte în contra partidului conservator la alegerile generale. Iată acum motivele care au determinat se d. Dim. Sturdza să ia această deriziune . Toată presa a înregistrat săptămânile trecute știrea, că d. Dim. Sturdza a părăsit capitala fiind chemat de principesa Gorciakov, pe lângă care d-sa îndeplinește funcțiunea, gras remunerată, de intendent al averei și îngrijitor al moșiilor. Știrea era adevărată , principesa de VINERI 1/13 SEPTEMBRE 1895 ANUNGIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,4 . “BQlame...................n ........................ n i........................2,50 N........................5.■ .» Paris anunciurile se primesc la Agenția Eavas, 8 Place de la Bourse -------, Redacția și Administrația 23, BTRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani TELEGRAME Manevrele din Germania Stettin, 11 Septembre, împăratul Franz Joseph ți regele Albert au asistat la manevrele de azi; împăratul Wilhelm al II-lea comanda armata de Sud, împăratul german a conferit marele cordon al Vulturului roșu ambasadorului Szpegenyi și Vulturul roșu de clasa I șefului de secție d. Papiy. împăratul Franz Joseph a conferit un mare număr de decorațiuni printre care: marea cruce a ordinului Stulul Stefan, ministrului de resbel Bronsart de ScheUendorf și generalului Waldersee, marea cruce a ordinului lui Leopold în briliante, șefului cabinetului militar, d. Hanke, și mareșalului Curții, conte Eulenberg. Cele trei Majestăți, precum și lordul Roberts, au asistat la prânzul de la castel, înmormântarea arhiducelui Ladislas Budapesta, 11 Septembre, înmormântarea arhiducelui Ladislas s’a făcut după ceremonialul fixat. Se remarcau printre asistenți: familia, arhiducele Joseph, arhiducele Othon, reprezentând pe împăratul Franz Joseph, ceilalți membrii ai familiei imperiale, principesa Clementina, principesa Filip de Coburg, prințul de Thurn și Taxis, miniștrii, înalții funcționari civili și militari și corpul consular. Prințul Bulgariei era reprezentat prin un ofițer superior și consilierul curții, d. Fleischmann. Concediul d-lui Lobanow Petersburg, 21 Septembre. Agenția diplomatică rusească anunță că d. Lobanow va lua un concediu de patru săptămâni și va pleca Mercury la Contrexeville, spre a face acolo băi, după cum are obiceiu în fiecare an. Călătoria sa nu are nici un caracter politic. Cancelarul Germaniei în Rusia Petersburg, 11 Septembre. Cancelarul imperiului german a înapoiat azi d-lui Lobanow vizita sa de eli. Prințul de Hohenlohe a fost primit la Peterhoff de către împăratul Nicolae; audiența a fost destul de lungi. Apoi a fost primit de împărăteasa. Seara a fost prânz la prințul Lobanow în onoarea cancelarului german. Au asistat la acest prânz: d-nii Durnowo, Schisedkin, ambasadorul Germaniei, Austro- Ungariei, Eoghiterei și ministrul Bavariei. Numire in diplomatie Londra, 11 Septembre. Ambasadorul englez la Petersburg, sir Lascelles, au fost numit în aceiași calitate la Berlin. mase telegrafic pe intendentul său spre a-i exprima toată nemulțumirea asupra modului cum i se administrează interesele Intre altele, proprietara observase că mai multe câștiuri erau neplătite de arendași, că mai multe producte se vânduseră de către intendent, fără să se predea socotelele. In scurt, principesa zise intendentului la urma urmelor : — Domnule Sturdza, nu mai merge așa, trebue să alegi între politică și gospodărie Dacă ai poftă să faci politică, du-te la București și fă întruniri publice; dacă voești să rămâi intendent, atunci binevoește a te îngriji ceva mai mult de putinele cu varză și învielile agricole. Hotărește într’un fel, până la 1 Septembre, sau îți tai leafa. Când a auzit despre tăerea fetei, d. D. Sturdza s’a decis să demisioneze din funcțiunea mai puțin decât onorifică de prezident al partidului liberal. Comitetul executiv al partidului este convocat pentru Duminecă spre a lua o hotărire în urma acestei demisiuni. Se vorbește cu oarecare insistență despre înlocuirea d-l u. D. Sturdza prin d. Eugeniu Stătescu. Această candidatură întâmpină însă grave dificultăți, deoarece d. Stătescu a declarat și d-sa că este nevoit să se retragă în viață privată în urma scuipatului de la Sinaia, primit acum câțiva ani din partea d-lui Petre Grădișteanu. Cine va moșteni conducerea partidului liberal, nu se știe încă. Amănunte pe mâine. Suveranii noștri la Baiaz — Relație oficială — Luni, 21 August, la orele 11 2 dimineața, MM. IL. Regele și Regina au mers la gară pentru a primi pe RA. LL. RR. principele Ferdinand de România și principesa Maria, cari, împreună cu micul principe Carol și mica principesă Elisabeta, veneau la Ragaz pentru a vedea pe Majestățile Lor și pe Altețele Lor principesele mame de Hohenzollern și de Wied. Regele și Regina Îmbrățișată cu căldură pe Auguștii Lor Nepoți, și apoi mersera la villa Hermitage, unde aștepta A. S. principesa mumă de Wied Dejunul a fost luat în familie, în apartamentele A. S. R. principesei mamă de Hohenzollern, a cărei bucurie a fost mare, căci vedea pentru întâia oară pe micul principe și pe mica principesă. La orele 2 după amiazi, M. S. Regele, împreună cu AA. U. RR. principele Ferdinand și principesa Maria, urmați de suite, merseră cu trăsurile pentru a vizita frumoasa peșteră și băile de la Pfäffers, iar la orele 51/a, Majestățile Lor au condus la gară pe Altețele Lor Regale, cari S au întors la Weimburg. Sâmbătă, 26 August, la ora 0/s după amiazi, MM II Regele și Regina, împreună cu A. S. R principesa mamă de Hohenzollern și A. S principesa mamă de Wied, urmați de suite, au părăsit Răgazul pentru a merge la Weimburg ca să facă vizită A A. SL BR principelui și principesei de Hohenzollern. La gara din Ragaz se aflau o mulțime de persoane, între care d. C. Nacu, fost ministru, cu familia; d. medic-inspector general Teodori, cu familia, cart arară bună călătorie Majestăților Lor, și oferiră M. S. Reginei frumoase buchete de flori. La sosirea la gara Rheineck, Majestățile Lor au fost întâmpinate de AA. LL RR. principele Leopold și principesa Antoanetta de Hohenzollern, de AA. LL RR. principesa de Flandra, cu AA. LL. RR. principele Albert și principesa Henrietta de Flandra, de A. S. R. principesa Josefina de Hohenzollern și A S. principesa Luisa de Hohenzollern , iar pe peronul gării se afla o mulțime de persoane. Majestățile Lor îmbrățișară cu căldură pe Augustele Lor rude și ’Și luară rămas bun de la principesa mamă de Wied, care a continuat călătoria spre Mainau, pentru a face vizită marelui duce și marei ducese de Baden, după care Regele și Regina, împreună cu principesa mamă de Hohenzollern, porniră în trăsuri la Weimburg, unde vor petrece câteva zile în sinul Augustei Lor familii. In cursul celei din urmă săptămâni petrecute la Ragaz, M. S. Regele a binevoit a primi în audiență pe Em. Sa Mgr. Zardetti, fost arhhiepiscop catolic la București ; pe d. A. O. Aepli, fost ministru plenipotențiar al Sințezei la Viena; pe d. Tachard, fost ministru plenipotențiar al Tranției la Bruxel, și alte persoane, cari s’au grăbit a solicita această înaltă favoare,n registrele Majestăților Lor s’au Înscris ?>«r" 'v d. N. Ionescu, fost ministru , consulul țărei la Zurich , d. dr. Serfiozi și d. dr. Cantacuzino, și mai multe alte persoane, atât Români, cât și străini. Sănătatea Majestăților Lor este bună. ——■----------------------------------------—---- Reformele pentru Armenia . Prin fir telegrafic — Constantinopol, 11 Septembre Ambasadorii Franței și Rusiei au luat cunoștință de concesiunile turcești făcute prin Turhan-pașa în afacerile din Armenia spre a le comunica guvernelor lor. Ambasadorul englez le-a declarat tardive, adăugând că guvernul trebue să se comunice direct la Londra. Confirmarea acestor concesiuni printr-un viade lipsește încă în acest moment. Cei trei ambasadori au fost încunoștiințați la 7 Septembre de concesiunile pe baza sancțiunei scrise a Sultanului. Poarta a primit o altă comisiune de control, cu care ambasadorii să poată comunica în mod direct. Cele 5 puncte principale ale postulatelor Puterilor sunt deci primite de Poartă și sancționate de Sultan. Acum e vorba de a ști dacă Puterile care au intervenit vor fi dispuse să părăsească deciziunea privitoare la intrarea de delegați străini în comisiunea de control, deciziune la care mai multe Puteri par că atribue mai multă însemnătate decât amănuntelor propunerilor de reforme. Dacă speranțele Turciei in această privință se realizează, chestiunea armenească va fi rezolvată. Cei trei ambasadori sunt fără instrucțiuni umilire cu Delyaonis Arangjamentul financiar al Greciei. — Chestiunea macedoneană.—Fierberea in Balcani. — Mișcarea din Albania. — Pericolul unui conflict viitor. Un colaborator al ziarului Neue Freie Presse a vizitat în Atena pe actualul primministru al Greciei. — Am voit să vă vorbesc,i-a spus d. Deryannis, deși avem astăzi recepțiune diplomatică, pentru că consider ca o valoare înaltă de a primi pe un străin care poate lumina străinătatea asupra modului nostru de a vedea. Avem pentru moment mari griji politice. Chestia financiară ne preocupă in mod extraordinar. Sperăm că suntem pe calea, care învinge dificultățile. Am elaborat împreună cu toți miniștrii punctele principale pentru un aranjament cu creditorii noștri. Acesta ține seamă de toate interesele, ale capitalului și ale țărei, care e greu împovărată. Sper că vom obține ceea ce a obținut și Serbia: o învoială favorabilă. Hotărîrea noastră mai trebue să mai treacă odată prin consiliul de miniștri. Acesta va avea loc zilele acestea. Apoi vom trimite instrucțiuni reprezentanților noștri din Londra, Paris și Berlin, cari vor avea să intre imediat în tratări cu creditorii. Cât de importantă e chestia aceasta, există totuși una și mai importantă : situația în Balcani și chestia internațională. Peninsula e în fierbere, spiritele sunt agitate. Pe noi ne privește înainte de toate chestia macedoneană Ea nu vrea să se liniștească, mereu se ivesc bande noui, ordinea nu e restabilită. Aceasta e foarte important pentru noi. Fiecare știe că situația din Macedonia ne privește. Ea atinge țara noastră, întregul ei viitor. Guvernul nostru are sprijinul întregei Grecii, are majoritatea în Cameră și speranța de a’i avea mult timp. Aceasta pentru că suntem în realitate expresia țărei. Cunoaștem dorințele și speranțele ei Noi nu voim decât să le îndeplinim. Când a isbucnit mișcarea macedoneană, ea a provocat natural și nci o iritație mare. Am avut întruniri, cari au luat rezoluțiuni unanime. Ce atitudine să aibă guvernul ? El știe că în Balcani hotărăște un moment psihologic. Spiritele, odată deșteptate, nu se mai pot înfrâna. Există două direcțiuni în cari un guvern poate proceda in asemenea ocaziuni: una, cea conservatoare, rămâne fără șovăire pe tărâmul tratatului din Berlin; cealalta merge după acele elemente care obțin ceva prin tulburările lor. Din nenorocire sistemul din urmă s’a dovedit mai practic. Acei care violează tratate, care restoarnă starea lucrurilor, dobândesc dreptate și succes. «Noi Grecii», zic liberalii noștri, «nu suntem puternici. Puterea celor slabi constă in stima legilor». De aceea noi,voim să rămânem în cadrul tratatului din Berlin, de aceea susținem Poarta. Suntem cu totul