Timpul, septembrie 1895 (nr. 195-218)

1895-09-01 / nr. 195

•—r--A ANUL AL ȘAPTE­SPRE­ZEC­ELEA.“­ No. 195 EDIȚIA A­ TREIA ABONAMENTELE Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani TIMPUL­­ * în țară pe un an.....................................40 lei n pe 6 Iani.....................................20 lei­n pe 3 Iani.................................10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bani rumărul la Agend­ de joumaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 gi la toate chioșcurile. CADAVRUL LIBERAL Reacționarii In curgerea verei acesteia s’a petrecut la noi un fapt care me­rită serioasa băgare de seamă a tuturor celor ce se interesează de afacerile publice. Faptul e acesta, ivindu-se îndoeli asupra corectitudinei unor însem­nați funcționari de la Galați și guvernul pornind din propriul său impuls urmăriri judecătorești, par­tidul liberal a dus din acest prilej o violentă campanie împotriva gu­vernului și partidului conservator ca să ne dăm seamă de mon­struozitatea acestui fapt, trebue să reamintim pe scurt ceea­ ce am spus eri: Ivirea unui abuz nu poate fi imputată unui guvern, ori­cine ar fi cel care a comis abuzul. Numai atunci i se poate face guvernulu­i vină, și grea vină, când el caută să acopere abuzul și să scape pe abuziv de răspundere în fața legii. Dacă abuzuri se vor fi făcut la Galați, nu guvernul poate fi clar acuzat, și în toată afacerea aceasta nimic nu i se poate imputa mi­nistrului, care având numai el cunoștință de densa, n’a stat nici o clipă la gânduri ca să seziseze justiția. Corectitudinea cabinetului con­servator e în afară de ori­ce îndo­ială și, din toată afacerea, nimic rea nu se poate resfrînge asupra reputațiunii sale. Campania furi­­bondă dusă de partidul liberal cu acest prilej, trebue deci considerată ca unul din nenumăratele acte cari arată firea pătimașă și nedreaptă a acestui partid. Dar însemnătatea lucrului nu se mărginește aci. Nedrept a fost cu noi în­tot­dea­una partidul liberal, pătimaș peste ori­ce măsură; ac­tele și intențiunile noastre au fost necontenit atacate de el cu cea mai mare înverșunare. O nedreptate mai mult, din partea lui, nu poate să ne impresioneze. E însă în campania partidului liberal mai mult de­cât o nedrep­tate față de noi: e desvăluirea unui imens zeü, a unei putreziciuni hi­doase care amenință să imposteze țara întreagă. Tradițiunea la noi, din cauza nenorocitului trecut despre care am pomenit eli, era ca să se înăbușe ori­ce afacere urîtă în care ar fi fost amestecați partizani ai stăpâ­­nirei. Precum într’o familie se așează de indulgență față cu membrii vi­­țioși, căutându-se a se ascunde cu ori­ce preț păcatele lor, așa și în­­ familia politică se uza de cea mai­­ nesecată îngăduință față cu parti­zanii necinstiți. In zadar rumoarea publică desemna pe abuzivi, în za­dar se ridicau acuzări precise con­tra partizanilor cu vază — justiția nu îndrăznea să se miște, pentru că guvernul ocrotea pe vinovați și înlătura de la capetele lor mâna drept pedepsitoare a legii. Fără a ne depărta mult în trecut, ajunge să amintim scandaloasele ocrotiri acordate de guvernul li­beral atâtor partizani­ bandiți și ne­număratele abuzuri și crime înă­bușite de acel guvern, pentru a­­ arăta cât de puternic înrădăcinată a fost tradiția aceasta. In vremea acelui guvern, formula «e de-ai noștri» își avea toată puterea; pen­tru «ai noștri» nu era nimic cu neputință și toate erau îngăduite, chiar realizarea celor mai nebune pofte. Legile și toate garanțiile vie­­ței sociale nu însemnau nimic față , cu voința unui partizan; astfel am văzut prefecți cari jefuiau pe ad­ministrații lor mai reți de­cât hoții de codru, am văzut deputați și senatori până în gât înglodați în cele mai murdare tripetagiuri; am văzut miniștri călcând toate legile pentru a realiza beneficii ilicite; am văzut furând de la Stat ca și de la particulari; am văzut violând; am­ văzut ucigând — fără ca vino­vații să fie trași la cea mai mică răspundere, fără ca victimele, deși țipați în gura mare, să poată căpăta cea mai mică satisfacere. Opiniirile făcute de guvernul liberal pentru a scăpa de răspundere pe Ange­­lescu și pe Marcani, vor rămâne, în mintea tuturor și în istoria țărei, ca ultimele desperate convulzii ale acestei nenorocite tradițiuni. Partidul conservator, care de cine ne bucurăm de regimul constitu­țional, a avut toate sarcinile grele și a trebuit să puie umărul la fie­care progres realizat de țară, a so­cotit că e venit momentul ca să se curme și acest roü — cel mai mare din toate și cel mai greu de vin­decat — făcând ca legea lege să fie pentru toți. Firește că guvernul­­ și-a dat per­fect seamă de greutatea sarcinei pe care și-o ia în spate și de perico­lele lupt­ei pe care o întreprinde, și pentru ca să nu clădească pe nisip, pentru ca sănătos răgaz să ridice în­potriva asalturilor pe care neapărat aveau să le dea năravurile tulburate dintr'o liniște seculară, gu­vernul conservator a căutat mai întâiü să puie justiția la adăpost de ori­ce înflurire: inamovibili­tatea magistraturei a fost primul pas spre însănătoșire. Apoi, când a venit clipa încer­­cărei grele, când bănuială s’a ridicat contra unor însemnați funcționari membrii ai partidului său, guvernul, deși singur în cunoștință despre bănuială, n’a pregetat să puie justi­ția în mișcare. Până astăzi, la noi, e primul act de soiul ăsta, e prima curagioasa încercare d’a rupe cu o tradiție nenorocită, care săpa adânc la te­melia tînărului nostru Stat. Și cât de mare e valoarea acestui act, cât de folositoare trebuie să fie roadele lui, o înțelege ori­cine­­ și dă seamă de imensitatea răului lovit. In contra acestei acțiuni, dure­roase dar sănătoase, s’a ridicat o reacțiune, o rea și neagră reacțiune: guvernul conservator nu numai că n’a găsit aprobare la partidul li­beral, ci și-a atras din partea lui cele mai violente atacuri. De când deține puterea și ori­câte chestiuni grele au fost în discuție, încă nici­odată partidul conservator n’a fost atacat cu atâta înverșunare ca acum. Aceasta e însemnătatea întreagă a campaniei duse cu atâta furie de partidul liberal împotriva noas­tră. Nu-i convine acestui partid calea deschisă de guvernul con­servator, căci acțiunea începută de dânsul e pentru gruparea liberală o adevărată amenințare de moarte. Nu mai e chip să fiiințeze un partid ca cel liberal, dacă guver­nul, ori­care ar fi, e silit să nu mai cruțe pe partizani și să lase fie­căruia răspunderea faptelor sale. Și silit va fi ori­ce guvern, d’aci nainte, să meargă pe calea dreaptă deschisă de guvernul conservator. Instinctul conservării, firesc ori­cărui organism, îi face pe liberali să se ridice cu atâta îndârjire, fără a băga măcar de seamă cât de ho­­târîtor se pierd în ochii tuturor oamenilor sănătoși la judecată și la simți minte. E, în fond, o dreaptă răsplată. Atâta amar de vreme am fost în­vinuiți de liberali, fără nici un mo­tiv serios, că suntem reprezentanții reacțiunei politice; și acuma au a­­­juns bârfitorii noștri să fie cu ade­vărat reprezentanții unei reacțiuni, mai groaznică de­cât ori­ce reac­­țiune politică , aceea care are drept țintă păstrarea și mai departe a celei mai ticăloase tradiții. Betrapm fljl D. »a O știre de cea mai mare gravitate ne sosește astăzi, tocmai în ajunul alegerilor generale, atunci când partidul liberal îm­păcat, strâns unit — cel puțin de formă, — se va prezenta în fața alegătorilor. Știrea este de o mare însemnătate și o reproducem sub toată rezerva, numai pentru a ne face datoria de reporteri conștiincioși. Viitorul apropiat va dovedi dacă in­­formațiunea noastră — pe care de altmin­­­trerea o credem foarte întemeiată — a fost sau nu adevărată. Este pur și simplu vorba despre re­tragerea­ d-lui D­­mitrie Sturdzi din ca­pul partidului liberal și trecerea d-sale în viața privată. Așa­dar colectiviștii, cari au luptat timp îndelungat spre a găsi un condu­cător, cari au suferit incapacitatea și în­­căpățînarea d-lui D. Sturdza, cari au combătut adesea antipatia ce le inspiră această personalitate, sunt iarăși fără șef tocmai atunci când au să lupte în con­tra partidului conservator la alegerile ge­nerale. Iată acum motivele care au determinat se d. Dim. Sturdza să ia această de­riziune . Toată presa a înregistrat săptămânile trecute știrea, că d. Dim. Sturdza a pă­răsit capitala fiind chemat de principesa Gorciakov, pe lângă care d-sa îndepli­nește funcțiunea, gras remunerată, de intendent al averei și îngrijitor al moșiilor. Știrea era adevărată , principesa d­e­ VINERI 1/13 SEPTEMBRE 1895 ANUNGIURI și INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV...................0,4 . “BQlame...................n ........................ n i........................2,50 N­........................5.­■ .» Paris anunciurile se primesc la Agenția Eavas, 8 Place de la Bourse -------­,­­ Redacția și Administrația­­ 23, BT­RAD­A DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani TELEGRAME Manevrele din Germania Stettin, 11 Septembre, împăratul Franz Joseph ți regele Albert au asistat la manevrele de azi; împăratul Wil­helm al II-lea comanda armata de Sud, împăratul german a conferit marele cordon al Vulturului roșu ambasadorului Szpegenyi și Vulturul roșu de clasa I șefului de secție d. Papiy. împăratul Franz Joseph a conferit un mare număr de decorațiuni printre care: marea cruce a ordinului S­tulul Stefan, ministrului de resbel Bronsart de ScheUendorf și gene­ralului Waldersee, marea cruce a ordinului lui Leopold în briliante, șefului cabinetului militar, d. Hanke, și mareșalului Curții, conte Eulenberg. Cele trei Majestăți, precum și lordul Ro­berts, au asistat la prânzul de la castel, înmormântarea arh­iducelui Ladislas Budapesta, 11 Septembre, înmormântarea arh­iducelui Ladislas s’a făcut după ceremonialul fixat. Se remarcau printre asistenți: familia, ar­­h­iducele Joseph, arh­iducele Othon, repre­zentând pe împăratul Franz Joseph, cei­l­alți membrii ai familiei imperiale, principesa Cle­mentina, principesa Filip de Coburg, prințul de Thurn și Taxis, miniștrii, înalții func­ționari civili și militari și corpul consular. Prințul Bulgariei era reprezentat prin un ofițer superior și consilierul curții, d. Fleisch­mann. Concediul d-lui Lobanow Petersburg, 21 Septembre. Agenția diplomatică rusească anunță că d. Lobanow va lua un concediu de patru săptămâni și va pleca Mercury la Contrexeville, spre a face acolo băi, după cum are obiceiu în fie­care an. Călătoria sa nu are nici un caracter politic. Cancelarul Germaniei în Rusia Petersburg, 11 Septembre. Cancelarul imperiului german a înapoiat azi d-lui Lobanow vizita sa de eli. Prințul de Hohenlohe a fost primit la Pe­­terhoff de către împăratul Nicolae; audiența a fost destul de lungi. Apoi a fost primit de împărăteasa. Seara a fost prânz la prințul Lobanow în onoarea cancelarului german. Au asistat la acest prânz: d-nii Durnowo, Schisedkin, ambasadorul Germaniei, Austro- Ungariei, Eoghiterei și ministrul Bavariei. Numire in diplomatie Londra, 11 Septembre. Ambasadorul englez la Petersburg, sir Las­­celles, au fost numit în aceiași calitate la Berlin. mase telegrafic pe intendentul său spre a-i exprima toată nemulțumirea asupra modului cum i se administrează interesele Intre altele, proprietara observase că mai multe câștiuri erau neplătite de a­rendași, că mai multe producte se vându­­seră de către intendent, fără să se predea socotelele. In scurt, principesa zise intendentu­lui la urma urmelor : — Domnule Sturdza, nu mai merge așa, trebue să alegi între politică și gospodărie Dacă ai poftă să faci politică, du-te la București și fă întruniri publice; dacă voești să rămâi intendent, atunci bine­­voește a te îngriji ceva mai mult de pu­tinele cu varză și învielile agricole. Ho­­­tărește într’un fel, până la 1 Septembre, sau îți tai leafa. Când a auzit despre tăerea fetei, d. D. Sturdza s’a decis să demisioneze din funcțiunea mai puțin de­cât onorifică de prezident al partidului liberal. Comitetul executiv al partidului este convocat pentru Duminecă spre a lua o hotărire în urma acestei demisiuni. Se vorbește cu oare­care insistență despre înlocuirea d-l u. D. Sturdza prin d. Eugeniu Stătescu. Această candidatură întâmpină însă grave dificultăți, de­oare­ce d. Stătescu a declarat și d-sa că este nevoit să se re­tragă în viață privată în urma scuipa­tului de la Sinaia, primit acum câți­va ani din partea d-lui Petre Grădișteanu. Cine va moșteni conducerea partidului liberal, nu se știe încă. Amănunte pe mâine. Suveranii noștri la Ba­iaz — Relație oficială — Luni, 21 August, la orele 11­­ 2 dimi­neața, MM. IL. Regele și Regina au mers la gară pentru a primi pe RA. LL. RR. principele Ferdinand de România și prin­cipesa Maria, cari, împreună cu micul principe Carol și mica principesă Elisa­­beta, veneau la Ragaz pentru a vedea pe Majestățile Lor și pe Altețele Lor prin­cipesele mame de Hohenzollern și de Wied. Regele și Regina Îmbrățișată cu căl­dură pe Auguștii Lor Nepoți, și apoi mer­­sera la villa Hermitage, unde aștepta A. S. principesa mumă de Wied Dejunul a fost luat în familie, în apar­tamentele A. S. R. principesei mamă de Hohenzollern, a cărei bucurie a fost mare, căci vedea pentru întâia oară pe micul principe și pe mica principesă. La orele 2 după amiazi, M. S. Regele, împreună cu AA. U­. RR. principele Fer­dinand și principesa Maria, urmați de suite, merseră cu trăsurile pentru a vizita frumoasa peșteră și băile de la Pfäffers, iar la orele 51/a, Majestățile Lor au con­dus la gară pe Altețele Lor Regale, cari S au întors la Weimburg. Sâmbătă, 26 August, la ora 0/s după amiazi, MM II Regele și Regina, îm­preună cu A. S. R principesa mamă de Hohenzollern și A. S principesa mamă de Wied, urmați de suite, au părăsit Ră­gazul pentru a merge la Weimburg ca să facă vizită A A. SL BR principelui și principesei de Hohenzollern. La gara din Ragaz se aflau­ o mulțime de persoane, între care d. C. Nacu, fost ministru, cu familia; d. medic-inspector general Teodori, cu familia, cart arară bună călătorie Majestăților Lor, și oferiră M. S. Reginei frumoase buchete de flori. La sosirea la gara Rheineck, Majestă­țile Lor au fost întâmpinate de AA. LL RR. principele Leopold și principesa An­­toanetta de Hohenzollern, de A­A. LL RR. principesa de Flandra, cu AA. LL. RR. principele Albert și principesa Hen­rietta de Flandra, de A. S. R. principesa Josefina de Hohenzollern și A S. princi­pesa Luisa de Hohenzollern , iar pe pero­nul gării se afla o mulțime de persoane. Majestățile Lor îmbrățișară cu căldură pe Augustele Lor rude și ’Și luară rămas bun de la principesa mamă de Wied, care a continuat călătoria spre Mainau, pentru a face vizită marelui duce și marei ducese de Baden, după care Regele și Regina, împreună cu principesa mamă de Hohen­­zollern, porniră în trăsuri la Weimburg, unde vor petrece câte­va zile în sinul Au­gustei Lor familii. In cursul celei din urmă săptămâni pe­trecute la Ragaz, M. S. Regele a bine­voit a primi în audiență pe Em. Sa Mgr. Zardetti, fost arhhiepiscop catolic la Bu­curești ; pe d. A. O. Aepli, fost ministru plenipotențiar al Sințezei la Viena; pe d. Tachard, fost ministru plenipotențiar al Tranției la Bruxel, și alte persoane, cari s’au­ grăbit a solicita această înaltă favoare,­n registrele Majestăților Lor s’au Înscris ?>«r" 'v­ d. N. Ionescu, fost ministru , consulul țărei la Zurich , d. dr. Serfiozi și d. dr. Can­­tacuzino, și mai multe alte persoane, atât Români, cât și străini. Sănătatea Majestăților Lor este bună. ——■----------------------------------------—----­ Reformele pentru Armenia .­ Prin fir telegrafic — Constantinopol, 11 Septembre Ambasadorii Franței și Rusiei au luat cunoștință de concesiunile turcești făcute prin Turhan-pașa în afacerile din Arme­nia spre a le comunica guvernelor lor. Ambasadorul englez le-a declarat tar­dive, adăugând că guvernul trebue să se co­munice direct la Londra. Confirmarea acestor concesiuni printr-un viade lipsește încă în acest moment. Cei trei ambasadori au fost încunoștiin­­țați la 7 Septembre de concesiunile pe baza sancțiunei scrise a Sultanului. Poarta a primit o altă comisiune de control, cu care ambasadorii să poată co­munica în mod direct. Cele 5 puncte principale ale postulate­lor Puterilor sunt deci primite de Poartă și sancționate de Sultan. Acum e vorba de a ști dacă Puterile care au intervenit vor fi dispuse să pără­sească deciziunea privitoare la intrarea de delegați străini în comisiunea de control, deciziune la care mai multe Puteri par că atribue mai multă însemnătate de­cât amănuntelor propunerilor de reforme. Dacă speranțele Turciei in această pri­vință se realizează, chestiunea armenească va fi rezolvată. Cei trei ambasadori sunt fără instruc­țiuni­ ­ umilire cu Delyaonis Arangjamentul financiar al Greciei. — Chestiunea macedoneană.—Fierbe­rea in Balcani. — Mișcarea din Albania. — Pericolul unui conflict viitor. Un colaborator al ziarului Neue Freie Presse a vizitat în Atena pe actualul prim­­ministru al Greciei. — Am voit să vă vorbesc,­­i-a spus d. Deryannis, de­și avem astăzi recepțiune diplomatică, pentru că consider ca o va­loare înaltă de a primi pe un străin care poate lumina străinătatea asupra modului nostru de a vedea. Avem pentru moment mari griji poli­tice. Chestia financiară ne preocupă in mod extraordinar. Sperăm că suntem pe calea, care învinge dificultățile. Am elabo­rat împreună cu toți miniștrii punctele principale pentru un aran­jament cu cre­ditorii noștri. Acesta ține seamă de toate interesele, ale capitalului și ale țărei, care e greu împovărată. Sper că vom obține ceea ce a obținut și Serbia: o învoială fa­vorabilă. Hotărîrea noastră mai trebue să mai treacă odată prin consiliul de miniș­tri. Acesta va avea loc zilele acestea. Apoi vom trimite instrucțiuni reprezentan­ților noștri din Londra, Paris și Berlin, cari vor avea să intre imediat în tratări cu creditorii. Cât de importantă e chestia aceasta, e­­xistă totuși una și mai importantă : situa­ția în Balcani și chestia internațională. Peninsula e în fierbere, spiritele sunt agitate. Pe noi ne privește înainte de toate chestia macedoneană Ea nu vrea să se liniștească, mereu se ivesc bande noui, or­dinea nu e restabilită. Aceasta e foarte important pentru noi. Fie­care știe că si­tuația din Macedonia ne privește. Ea a­­tinge țara noastră, întregul ei viitor. Guvernul nostru are sprijinul întregei Grecii, are majoritatea în Cameră și spe­ranța de a’i avea mult timp. Aceasta pen­tru că suntem în realitate expresia țărei. Cunoaștem dorințele și speranțele ei Noi nu voim de­cât să le îndeplinim. Când a isbucnit mișcarea macedoneană, ea a provocat natural și nci o iritație mare. Am avut întruniri, cari au luat rezoluțiuni unanime. Ce atitudine să aibă guvernul ? El știe că în Balcani hotărăște un moment psih­ologic. Spiritele, odată deșteptate, nu se mai pot înfrâna. Există două direcțiuni în cari un guvern poate proceda in ase­menea ocaziuni: una, cea conservatoare, rămâne fără șovăire pe tărâmul tratatului din Berlin; cea­lalta merge după acele elemente care obțin ceva prin tulburările lor. Din nenorocire sistemul din urmă s’a dovedit mai practic. Acei care violează tra­tate, care restoarnă starea lucrurilor, do­­bândesc dreptate și succes. «Noi Grecii», zic liberalii noștri, «nu suntem puternici. Puterea celor slabi constă in stima legilor». De aceea noi­­,voim să rămânem în cadrul tratatului din Berlin, de aceea susținem Poarta. Suntem cu totul

Next