Timpul, aprilie 1897 (nr. 73-94)
1897-04-01 / nr. 73
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 73 UN NUMER 10 BANI ABONABENTELE Intră pe un an.......................... . 30 lei pe 6 luni............................................18 lei pe 3 luni................................... 10 lei Pentru streinătate, un an..........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux strangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român T§ EDIȚIA A TREIA NU SE POATE întrunirea pe care partidul conservator a ținut-o ori în sala Dacia avea de scop susținerea candidaturei generalului G. Manu la scaunul de senator la colegiul I de Ilfov, în alegerea ce se va face în ziua de 3 Aprilie. Era clar să fie o întrunire electorală ; împrejurările însă au făcut ca densa să ia un caracter mult mai accentuat și să devie o impozantă protestare a opiniunei publice în contra regimului liberal și o strălucită apoteoză a partidului conservator. Un public imens umplea sala astfel că îmbulzeala devenise primejdioasă. Și ce public ! Tot ce Bucureștii au ca cultură și inteligență își dăduse întâlnire in sala Dacia. Toate profesiunile liberale, profesori, medici, avocați, ingineri, tot comercial; toate clasele societății erau reprezentate. Scena era ocupată de fruntașii partidului conservator în cap cu venerabilul nostru șef, înconjurat de un stat-major numeros de bărbați marcanți. Nota caracteristică a întrunirei a fost perfecta armonie ce există în rândurile noastre. De astă dată s’a pus capât intrigilor și șoaptelor rău-voitoare care dedeau prilegiu adversarilor noștri să se compare cu noi în privința certurilor intestine și să pretindă că și noi suntem divizați în grupuri dușmănoase. Cuvântările rostite de fruntași ca d-nil general Manu, P. P. Carp, Take Ionescu și N. Filipescu sunt dovada cea mai vie despre acordul desăvârșit care domnește în partidul conservator. De altmintrelea, această unire a forțelor noastre nu s’a desmințit un singur moment de când ducem lupta în contra regimului liberal. Dacă a fost o mică deosebire între unii din noi, ea n’a constat decât în modul de a lupta, lucru ce atârnă mai mult de temperamentul fiecăruia. Singura perspectivă a revenirei d-lui Dim. Sturdza la putere a avut darul de a strânge rândurile noastre în fața primejdiei care amenință țara în lăuntru și în afară. Mișcarea ce s’a produs imediat în toate straturile societăței dovedește că opiniunea publică este conșcientă de gravitatea situațiunei și își dă seamă de necesitatea în care ne aflăm de a pune capăt unei stări de lucruri care periclitează interesele obștești ale țarei. Vom avea încă de multe ori prilegiul de a reveni cu de amănuntul asupra celor zise în întrunirea noastră de ori; astăzi ne mărginim a rezuma în puține rânduri impresiunea generală produsă în public. Nu se poate tăgădui că ea este foarte mare și că se pronunță cu putere în contra regimului liberal și în favoarea noastră. Și nu se putea altfel după cele petrecute de un an și jumătate încoace. Precum a zis prea bine ori unul din oratorii noștril, nici o putere, nici o presiune nu poate împiedeca manifestarea simțimintelor ce domnesc în fundul conștiinței publice. Ei bine! In fundul conștiinței publice domnește astăzi adâncă convicțiune că un regim ca acela pe care ni’l prevestește venirea la putere a d-lui Dim. Sturdza este cu neputință în țara românească. Nu se poate, a exclamat cu drept cuvânt d. Take Ionescu, ca în starea în care se află astăzi Orientul, destinele României să fie conduse de un om care în toată cariera sa politică n’a dat decât dovezi de ne destoinicie și de neprevedere, care a lovit în mai multe rânduri în simțămintele cele mai sfinte ale neamului nostru, care a subordonat întotdeauna interesele cele mai vitale ale țarei unor interese pitice de coterie, care a semănat întotdeauna patima și ura, și în loc de inimă are un sac de venin. Nu ! Nu se poate ca un asemenea om, în capul unei coterii de îmbuibați și de guzgani rozători, având în contra sa o mare parte din liberali, pe democrați, și pe toată opozițiunea conservatoare, în fine toată suflarea neatârnată a țarei, nu se poate ca regimul unui astfel de om să nu fie spulberat într’o clipă de puterile vii ale țarei. Nu se poate ! --------------------—»«&»&*---------------------- TELEGRAME Scontul Băncii Germaniei Berlin, 1o Aprilie. Banca Imperiului a redus scumptul său la 3 la sută și acela al lombarzilor la 4 la sută. Alegerea patriarhului ecumenic Constantinopol, 10 Aprilie. Alegerea patriarhului ecumenic s-a fixat pe Mercur. Din Camera franceză Paris, 10 Aprilie. Camera deputaților. D. Habert cere numirea unei comisiuni de anchetă parlamentară pentru afacerile Panamei. D. Meline declară că Camera nu se poate substitui puterii juridice și că justiția trebue să’și urmeze cursul. Ordinea de zi pură și simplă primită de guvern, s’a adoptat cu 262 voturi contra 244. Camera s’a amânat până la 18 Maiü. --------------------------------------------------------------------- EVENIMENTELE DIN ORIENT Știri grave au sosit ori și azi de la granița turco-greacă , luptele au început între forțele grecești și turcești. Din mulțimea de telegrame nu se poate distinge decât un fapt cert, că sângele a curs, dar nu suntem Încă duminiți asupra punctului de a ști dacă luptele s’au dat între armata regulată grecească și armata turcă sau numai între insurgenți greci și armata Sultanului, cum pretind depeșile de sursă grecească. Oricum ar fi însă, nu putem ascunde temerea că situația e foarte gravă in Tesalia și că răsboiul între Greci și Turci e aproape inevitabil. Iată depeșile primite eri și azi: încăierările dintre Grecii și Turcii Paris. 10 Aprilie Se anunță din Atena Agenției Havas că o depeșe din Larissa confirmă știrea care zice că 3000 de insurgenți au intrat în Macedonia. Londra. 10 Aprilie Se anunță din EWassya: Agenției Renter că se confirmă știrile privitoare la ostilitățile dintre trupele neregulate grecești și trupele turcești. Cea mai mare parte a diviziei lui Hakki-pașa, cantonată la Grevena, înaintează in contra insurgenților. Edhem pașa va ordona (sic) armatei turcești de a înainta îndată. Printre agresori s-au vizat și uniforme grecești. Situația se consideră ca foarte gravă. Edhem pașa rémâind în cartierul general pentru a aștepta știri ulterioare, a ordonat generalilor de divizie de a se ține gata de a merge înainte. Rezervele au părăsit îndată lagărul Ellassua îndreptându-se către linia de apărare. Se anunță din Atena lui Daily Cronicle că comandantul portului din Trusliani a telegrafiat că o bandă de insurgenți trecând granița. Turcii au atacat posițiunile grecești din Tonika și Prilanza. Comandantul n’a cerut decât o companie de întărire. Incidentul nu se consideră ca grav. Atena. 10 Aprilie. O depeșă din Larissa zice că insurgenții macedoneni au angajat lupta cu Turcii, cari au părăsit posturile lor. Insurgenții au dat foc acestor posturi. Lupta între insurgenți și trupele turcești continuă.Un căpitan turc a deschis focul în contra unui port grecesc, al cărui șef, un sergent grec, a fost rănit. In direcțiunea acestui port se aude o împușcătură vie. Constantinopol, 10 Aprilie. A doua divizie a escadrei va pleca Luni. Poarta declară că Edhem-pașa a primit deja instrucțiuni și că nu mai are nevoe de ordine noi. Depeși oficiale zic că o bandă de neregulați greci a pătruns pe teritoriul otoman în direcțiunea lui Netzovan. Statul major turc a luat toate dispozițiunile necesare. Agenții diplomatici ai Serbiei și Bulgariei au dat ieri la Yldiz-Kiosk, asigurarea că aceste două State vor remăne liniștite dacă Grecia ar începe resbelul. Londra, 10 Aprilie. Se anunță din Ellassua ziarului Times că consiliul de resbel s’a întrunit. Pare probabil că trupele turcești vor lua îndată ofensiva. Se telegrafiază din Ellassy a Agenției Reuter că Edhem pașa a primit ordinul de a trece granița grecească, dacă s-ar constata în mod neîndoios că printre bandele grecești intrate pe teritoriul turcesc se aflau și soldați de ai armatei regulate. Trupele turcești înaintează mereu asupra neregulaților greci. Constantinopol, 10 Aprilie. Un comunicat al Porții anunță că comandantul șef al trupelor turcești, Edhem-pașa, a telegrafiat ori că trupele grecești au trecut granița la 2 leghe de Krania, la un semnal al goarnei, au distrus cu focuri de tun fortul Baltimos și au dat foc corpurilor de gardă din Venica, Ripti și Strunga. Poarta a adresat ambasadorilor o depeșă circulară zicând că Grecii sunt agresorii și făcându-i răspunzători că au provocat starea de resbel. Constantinopol, 10 Aprilie, 6 ore 20. (întârziată de autoritățile otomane). Azi dimineață întrunirea ambasadorilor a fost întreruptă de incidentul de la granița turco-grecească. In ceea ce privește afacerile grecoturcești, cercurile diplomatice sunt de părere, că dacă isbucnește resbelul, acțiunea în contra Greciei trebue să înceteze, dar va trebui să se continue acțiunea din Creta, căci nu se poate lăsa musulmanii la bunul plac al insurgenților. In sferele Porții se zice, că comandantul-șef Edhem-pașa, a primit ordine de a înainta asupra Larisei, unde speră să sosească poîmâne. Constantinopol, 11 Aprilie. Atacul grec s-a operat în trei puncte ale graniței, pe niște cărări abrupte, de-a lungul munților Pindului, Spiros și Chassia, între Diskata și Metowo. Ziarele turcești anunță că Grecii au fost respinși peste tot. Turcii au avut un mort lângă Krania. Pagubele Grecilor sunt considerabile. Un ofițer și 17 oameni au fost prinși prizonieri. Ziarele turcești relevează mai cu deosebire faptul că atacurile au fost executate de trupe regulate grecești. Se anunță că două corăbii cu pânze grecești au încercat să debarcheze 700 de oameni la Preveza, dar au fost împedicate de focul forturilor. O corabie cu pânze a fost scufundată. Turcii au făcut câțiva prizonieri-1400 de greci atacând Marda au fost respinși după o luptă de o oră. Atena. 11 Aprile. Se asigură că s-au dat ordine severe pentru a împedica ca trupele regulate grecești să ia parte la conflictul de la graniță. Cercurile oficiale declară că guvernul nu știe nimic asupra intrării în Turcia a insurgenților, cari au fost înarmați și echipați de «i Ethnike Hetaira». Răspunderea începutului ostilităților se aruncă asupra posturilor turcești cari au deschis focul în contra posturilor grecești care au fost silite să riposteze. Ministrul de resbel este în comunicație permanentă cu prințul moștenitor și cu șefii militari ai Tesaliei. După o depeșă din Larissa, insurgenții au ocupat Baltimo, unde blochează 800 de soldați în cazarmă. Insurgenții au trimes 9 soldați făcuți prizonieri la Kalabaka. In seara de 10 Martie Turcii au atacat odată pe insurgenți la Trikhaba. Atacul a început în momentul trecerii ultimei bande de 200 de oamenni. Turcii au cerut întăriri și au adresat mustrări vii posturilor grecești. Trupele grecești nu se amestecă. Resultatele sigure ale luptelor ce s’au dat nu se cunosc încă. Se zice că 2 insurgenți greci și trei voluntari italieni au fost omorîți.k *Jc A se vedea restul telegramelor la Informațiuni. MAR^ ^/13 APRILIE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERJII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 szecime...................... » III......................... 2.50 * ...................... » II.........................5— Ibi Paris anunelurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. ■ . ! iț —REDACȚIA SI ADMINISTRATIV : . • București, Pasagiul Român 18 ATM*,M........... ~'*/ ÎNTRUNIREA noastra de la dacia Intrunirea ținută eri de partidul conservator în sala Dacia, in scopul de a proclama candidatura d-lui general Manu la colegiul I de Senat de Ilfov și de a se face de către fruntașii partidului, declarațiuni asupra situației, a fost din cele mai impozante, mai alese și mai numeroase. întreg ilustrul stat-major al partidului conservator era adunat ori la Dacia, ca o protestare energică în contra revenirii la putere a celui mai urgisit om din țară , Dimitrie Sturdza. Dintre fruntașii partidului erau față d-nii Lascar Catargiu,P. Carp, general Manu, G. Gr. Cantacuzino, Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Filipescu, Gr. Triandafil, Iacob Negruzi, Ion Lahovari,C. Arion, D. A.Laurian, G. Boerescu, G. Disescu, D. Sturdza-Scheianu, Ionel Grădișteanu, fostul mareșal G. Filipescu, Al. Gatargiu, Theodor Văcărescu, P. Mille, I. Ciuflea, M. Deșliu, general Algiu, D. Alexandrescu, apoi d-nii coloneii Capșa și Alexandrescu, I. Suditu, N. Niculescu, I. Brabețianu, G. Vasiliu-Christescu (Berind), Th. Lerescu, Al. I. Ghica, G. Rădulescu-Motru, Barbu Păltineanu, Al. G. Florescu, Rosetti-Bălănescu, dr. Albescu, dr. G. Severeanu, Sava Vasiliu, I. Haralambescu, Al. Nedelcovici, Luca Elefterescu, I. Niculescu-Brăilițeanu, general Tamara, Edgar Mavrocordat, Scarlat Vârnav, N. Cerchez, Al. Gr. Ionescu, M. Caracostea, Mircea Dancovici, Șt. Iliescu, N. Negri, C. Vlahuți, N. Șoimescu, M. și Al. Seulescu, G G. Ioan, M. Beraru, Șt. Zarifopol, N. Boldur-Epureanu, Gr. Raicoviceanu, M. Isvoranu, Vladimir Ghica, G. Budescu, M. Alexandrescu, Petre Sfetescu, dr. Șabner-Tuduri, Al. Dristorian, G. Beldiman, N. Manu, N. Gatargiu, G. Hiotu, G. Baltă, G. Stoenescu, M. Gatargiu, D. Hernia, N. Ganea, Victor Ionescu, Th. Gincu, S. Gihosky, Dim. Nenițescu, căpitan Gorgăneanu, I. Văsescu, Leon Ghica, căpitan Creangă, Leon Bogdan, C. Georgescu, N. Vlaicu și alții al căror nume ne scapă. La orele 2 sosește Intern d. P. Carp și e primit în aplauze lungi și repetate. Imediat sosește apoi și d. Lascar Gatargiu și publicul isbucnește din nou în aclamațiuni entuziaste. Aceleași ovațiuni entuziaste se fac și la sosirea d-lor general Manu, Take Ionescu, G- Gr. Cantacuzino, Titu Maiorescu, N. Filipescu etc. D. Lascar Catargiu Șeful partidului conservator prezidează întrunirea. D-sa spune că deși întrunirea a fost convocată în vederea alegerii de la 3 Aprilie, oratorii care se vor succeda la tribună vor vorbi și asupra situației, mai ales că de câtva timp trăim într’o criză permanentă. D. pentru Catargiu mulțumește asistenței graba și numărul cel mare cu care a răspuns la chemarea partidului conservator și dă cuvântul d-lui general Manu, candidatul nostru la alegerea de Joul. II. general Manu Cea din urmă întrunire pe care am avut’o în localul acesta, spune d. general Manu, era în chestia Ghenadie și cel din urmă orator care a vorbit de pe această tribună a fost mult regretatul Alexandru Lahovari, pe care capitala și țara l’a condus cu atâta durere în suflet la ultimul locaș. (Aplause). Vă aduceți aminte cum pe toți v’a antrenat, cum pe toți v’a îndreptat spre soluțiunea necesară în chestia mitropolitană. (Aplause). Nici unul din oratorii de atunci nu pretindea că partidul conservator vrea să vie la guvern pe temeiul chestiunei Ghenadie. Am cerut numai rezolvarea chestiunii religioase fără a cere puterea. Așa am și făcut, am înlăturat și chestia religioasă și reaua administrațiune a d-lui Sturdza. (Aplause). ’ De când partidul liberal a luat puterea, țara nu numai că stă pe loc, dar a și dat înapoi. Astăzi, după ce s’a făcut o experiență tristă, suntem în drept să cerem ca situația aceasta nenorocită să înceteze, ca frânele puterii să treacă de la partidul liberal la partidul conservator. (Aplause prelungite). Azi trebue să ne gândim la mijloacele de a îndepărta de la guvern pe nedestoinicul partid liberal, fie, prin voința M. Sale Regelui, fie prin ajutorul opiniunei publice. Nu este dreptul nostru să cerem M. Sale Regelui gonirea liberalilor de la putere, dar opinia publică are dreptul să-și spue părerea, să exprime dorința ca partidul conservator să vie la guvern. (Aplause frenetice). Vorbind apoi de alegerea de la Aprilie, d. general Manu arată că primind să candideze pentru scaunul de senator (aplause) ,și-a dat seamă că alegerea aceasta nu are numai însemnătatea de a trimite încă un reprezentant al opoziției în Senat, ci să demonstreze că opinia publică nu este cu partidul liberal, ci cu partidul conservator. Țara, care, intr’un moment, a dat atâta încredere liberalilor încât a trimis unanimități în Parlament, s’a convins acum că partidul liberal n’a făcut și nu poate face nimic pentru țară. Țara a ajutat pe liberali, dar Parlamentul nu și-a făcut datoria. Gamerile acestea n’au făcut decât să tacă, oricâte nelegiuiri a comis guvernul, și să aprobe când pe d. Sturdza, când pe d. Aurelian, când probabil, iar pe d. Sturdza. Camera, care are mai ales misiunea de a cerceta cheltuelile Statului, n’a exercitat de loc controlul acesta, căci budgetul neechilibrat s’a votat în 24 de ore. Astfel de Corpuri legiuitoare sunt coapte pentru a fi disolvate. (Aplause). Alegerea de la 3 Aprilie nu are deci scopul unic de a spori numărul opozanților, ci de a indica cum că opinia publică este nemulțumită de starea actuală a țărei, creată de partidul liberal. Nu este clar aci locul de a desvolta programul partidului conservator, pe care, de altminteri, lați citit, l’ați auzit de la șeful nostru, d. Lascar Catargiu (Voci numeroase: «Să trăiască !»). Să mergem strâns uniți la vot și să arătăm că țara e nemulțumită. (Aplause). Vedeți: toate elementele conservatoare sunt adunate la un loc și sunt unanime a declara că țara e nemulțumită. (Aplause frenetice îndelung repetate). N. P.P. Carp (Publicul din sală cheamă la tribună pe d. P. P. Carp și îi face ovațiuni prelungite). Aclamațiunile d-v.—spune d. Carp— îmi indică că doriți de la noi să vă luminăm asupra situației. Aci e, însă, o greutate mai mare decât permit forțele mele. Mărturisesc că nu înțeleg situația (aplause zgomotoase) și vă desfid să’mî arătați pe cineva care înțelege situația. (O voce : «N’o înțelege nici Sturdza!» Ilaritate). Ceea ce se întâmplă in partidul liberal e ceva nemai pomenit. Un partid vine la putere cu pretențiile cele mai exorbitante zicând că are trei aliați: pe Rege, pe D-zeu și pe poporul; cu aliații aceștia a revendicat puterea. Dar n’au putut’o lua până ce nu le-am dat’o noî din propria noastră voință. Le-am dat puterea ca să dovedim că fraza goală nu dă puterea. (Aplause). Oricât ar zice el că au eșit din rărunchii Națiunei, e bine stabilit că dacă n'au capacitatea de a guverna, aduc și partidul și țara într’o situație grea. (Aplause). Noi avem un singur aliat, dar un aliat puternic : nepriceperea lor. (Aplause) Acest aliat ’și-a dovedit deja puterea, căci e mai tare decât forțele cu care se lăudau ei. In 18 luni ei n’au făcut nimic, absolut nimic. Oriunde întoarcem privirea nu vedem decât pustiu, pustiu și iar pustiu. Au promis economii și au mâncat și rezerva ce lăsasem noi, In casa de amortizare. Au zis că vor reduce evaluările budgetare și le-au umflat. In politica externă n’au făcut nimic ca guvern, dar au făcut mult ca rușine personală. (Voci: «Scuze»). La interne au redus câțiva subprefecți. La curte au întins o mână cutezătoare asupra Bisericei (Aplause). Toate acestea au pricinuit căderea d-lui Sturdza. Pentru că a dovedit că e nedestoinic, s’a dat puterea d-lui Aurelian ca mal destoinic , dar și acesta s’a arătat nedestoinic. Atunci nedestoinicul d’intern a gonit pe nedestoinicul cel l’alt, pentru ca tot un nedestoinic să ia locul unui alt nedestoinic. (Aplause, Ilaritate). Dar de aci nu poate să iasă decât încurcătură și iar încurcătură. D. general’ Manu a avut dreptate când a zis că candidatura d-sale e o candidatură de program, o reprobare a întregei purtări a guvernului. Această semnificație îî dăm noi toți în sînul partidului conservator. (Aplause). Alegerea aceasta să fie o protestare. Suveranul, care e corpul electoral, e cam capricios, dar și caprițiile au o margine. A venit momentul când nu se mai pot face experimentări in anima vili. (Aplause) D. general Manu își va face datoria în Parlament. Dacă d. general Manu