Timpul, octombrie 1899 (nr. 220-244)
1899-10-01 / nr. 220
ANUL AL DOUAZECI ȘI UNU - NO. 220 m NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an....................................30 lei » pe 6 luni.....................................18 lei » pe 3 luni............................... 10 lei Pentru străinatate un an . . . .50 lei Sbb Păi «Băi ziarul noatru se găsește cu 9,20 b. Numărul la Agence de joumaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile, REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 EDIȚIA Armw TIMPUL VINERI 1/13 OCTOMBRE 1899 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame ...., III . . . 250 » . . . . » II . . . 5.— S«i Papă» anunciurile se primesc M Agenția /-lavas, 8 place de la Bourse. j REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 0 REFORMA IMPORTANTA D, ministru de justiție a publicat acum câteva zile în ziarul nostru introducerea expunerei sale de motive privitoare la reforma procedurei civile, pe care a elaborat-o spre a o prezintă Parlamentului în cursul sesiunei viitoare. Din această expunere se vede mai ínteiu că scheletul lege de procedură actuală va fi menținut, astfel că șirul capitolelor și al articolelor va rămâne același, modificându-se numai textul prin suprimări și adăugiri. Ideia principală care a călăuzit pe autorul proiectului este principiul că un Cod de procedură civilă trebue mai ales să se conformeze pe cât este cu putință cu moravurile și obiceiurile țarei. Este vorba de a face ca procedură civilă să fie mai simplă, de a tranșa numeroasele controverse care creiau nesiguranță și dredeau loc la arbitrarii. Foarte bine a făcut d. Dissescu că n’a modificat încă procedura înaintea judecătoriilor de pace. Această parte a procedurei are o lege specială și este bine ca să se aștepte mai întéiu aplicarea modificărilor ce se vor introduce în procedura pentru tribunale și Curți, pentru a pune mai în urmă în concordanță procedura instanței inferioare cu aceea a instanțelor superioare. Introducerea proiectului de lege nu ne dă decât liniamentele principale ale reformei. Am avut însă prilegiu de a vedea proiectul întreg și știm că el conține unele reforme de mare însemnătate. De pildă, el dispune ca petițiunile prin care se intentează procesele, trebue să cuprindă expunerea complectă a litigiului. O dată cu prezentarea petițiunei, cel care cheamă în judecată va depune și actele principale asupra cărora își întemeiază acțiunea. Prin aceasta se înlătură unul din mijloacele dilatorii care provocau mai întotdeauna prelungirea proceselor, căci partea care se apără nu va mai putea să ceară comunicare de acte decât în cazul când se va prezenta vr’un act nou care n’a putut fi adus de la început dintr’o pauză anume determinată. Tot așa se modifică procedura privitoare la citațiunile în justiție, în sensul de a se înlătura pe cât este cu putință șicanele și întârzierile. De pildă, citațiunile moșnenilor se vor face astfel ca ei să fie de două ori înștiințați că vor primi citațiuni și ca procedura citațiunilor să fie îndeplinită de portăreț. Controversele privitoare la opozițiuni și la absența unora din defendori, vor fi definitiv tranșate. Afară de acestea, reforma se atinge și de chemările în garanție, de apeluri, de revizuiri, pe care proiectul le cam restrânge spre a împiedeca întrebuințarea acestui mijloc, ca un fel de a patra instanță, de intervențiuni, de perempțiuni, de cestiunile de competență care sunt tranșate în toate modalitățile lor, de interogatorul judiciar, de jurământ care rămâne religios și civil, sistem absolut necesar într’o țară ca a noastră, de cercetări și expertize care până acum dedeau loc la controverse nesfârșite. Toate aceste puncte sunt cu amănunțime cuprinse în reforma d-lui ministru Dissescu. Dar punctul principal este partea proiectului privitoare la urmăririle și execuțiunile silite în materie mobiliară și imobiliară. Aci reforma propusă de d. Dissescu modifică în mod esențial procedura actuală, lăsând debitorului destule mijloace pentru a se apăra în contra unor urmăriri ilegale, dar oferind tot o dată creditorului mai multe garanții față cu șicanele și cu mijloacele de amânare ale zéü-platnicilor. Astfel și numai astfel se va putea stabili încrederea în acțiunea justiției pentru urmărirea creanțelor, lucru care va mări creditul prin siguranța ce se va da creditorului. Un singur punct este îndestulător pentru a arăta spiritul care a predomnit în elaborarea acestei părți a proectului . Noua lege va prevede că imobilele puse în urmărire vor deveni inalienabile din ziua în care s’a făcut comandamentul. Spre a înlătura însă orice surprindere, comandamentul va trebui să fie înscris pe un registru special. Astfel părțile interesate vor fi prevenite la timp și orice alienare economicoasă de imobile, făcută în dauna creditorului, va deveni cu neputință. Din aceste câteva puncte pe care le-am putut culege din legea proectată, reiese că avem a face cu o reformă serioasă care era de mult așteptată. Când proiectul va fi publicat in extenso,— lucru pe care credem că-l va face în curând d. ministru al justiției,— sperăm că toți acei cari se ocupă cu dinadinsul de această cestiune capitală, vor aduce contingentul lor de lumini în complectarea și desăvârșirea unei reforme absolut necesare. --------------------------------------------------- TELEGRAME Pedepsirea unui ofițer Paris. II Octombre In cel din urmă consiliu de miniștri ținut la Elyseu, generalul de Gallifet a dat președintelui Republicei sa iscălească destituirea sub-locotenentului Bernhardy, compromis în recenta manifestatiune din Montélimard. ----------------------------------*»*#«---------------------------------- UN INCIDENT EXAGERAT In chestia ziarului Adevărul noi n’am zis nimic până acum, mai intein, fiindcă avem de normă ca să nu vorbim de nici o chestie decât în deplină cunoștință de cauză și al douilea, fiindcă atunci când e sezisată justiția de o chestie e bine ca pressa să aștepte, înainte de a se pronunța, rezultatul anchetei judiciare. Fiindcă insă toate ziarele se ocupă de această chestie, nevoiți suntem să vorbim și noi de ea. Declarăm înainte de toate că dacă ar fi adevărat că poliția ar fi edictat o pedeapsă în contra Adevărului, pentru necuviința pe care a săvârșit-o acest ziar, interzicând vânzătorilor pe timp de opt zile vânzarea acestei gazete, noi am desaproba această măsură ca nelegală. Dar oare adevărat să fie că poliția a luat o asemenea măsură ? Atât din declarațiile poliției cât și din acelea ale vânzătorilor de ziare rezultă că există de mult un diferend între aceștia și administrația ziarului în chestiune, cel d’intern cerând să li se vândă foaia cu 6 bani, iar cea de a doua neconsimțind a o da decât cu 7 bani. Toți vânzătorii pe cari i-am întrebat noi înșine ne-au declarat că acesta e unicul motiv pentru care nu voiesc să vândă Adevărul. Poliția recunoaște că a pus să se rupă afișele prin care se anunța necuviința din Adevărul și măsura aceasta e pe deplin justificată și aprobată de toți oamenii cinstiți și de toți bunii Români. A invoca garanțiile pe care le acordă libertății presei Constituția țărei pentru o chestie de tarabă între administrația unei gazete și debitanții de ziare credem că e un lucru cel puțin deplasat. Astfel fiind, incidentul e mult exagerat și nu merită să detragă atențiunea publicului de la alte chestii mai importante. Slavă Domnului numai de lipsă de libertate nu se poate plânge presa în țara românească și dovada o avem în mulțimea gazetelor care au trecut chiar de la libertate la licență. Prevedem momentul când publicul va cere să fie și el nițel garantat în contra acestei escesive libertăți a tiparului. Negreșit că noi nu vom aproba decât măsurile care s’ar lua cu paza tuturor formelor legale. --------------------------------------------------PREA GRĂBIȚI Nerăbdarea e și ea contagioasă: junimiștii dând zor ca guvernul să rezolve toate chestiunile la ordinea zilei, iată că s’au asociat și Drapeliștii la această grabă bătătoare la ochi. De aci până la trimiterea unui ultimatum la adresa guvernului nu e decât un pas. Drapelul și Constituționalul nu sunt însă de acord asupra tuturor chestiunilor ce doresc să vază terminate. Așa de pildă, ziarul junimist crede că dacă nu s’a realizat încă împrumutul destinat a consolida datoria flotantă, numai d. general Manu, ministrul finanțelor, e de vină; organul Drapeliștilor e de părere contrarie, căci arată că în chestia împrumutului «intervin împrejurări din afară care pot paraliza orice bunăvoință și capacitate.» Drapelul nu vrea însă să recunoască că și în alte chestiuni pot interveni împrejurări din lăuntru și din afară, care, dacă nu paralizează cu totul orice bună-voință și capacitate, dar împiedecă rezolvarea lor grabnică. Dacă Drapeliștii ar judeca deci mai judicios și în alte chestiuni, ar ajunge desigur la concluzia că nu «a doua Capitală a țarei e fatală programelor», ci că «sunt împrejurări, etc. etc.» Chestiunile economice preocupă mult pe Drapeliști și nu putem contesta că ei dovedesc prin aceasta multă tragere de inimă pentru interesele țărei. Guvernul actual și-a dat seama—cum recunoaște și Drapelul—că propășirea economică a țerei trebue să primeze orice alte preocupări și a arătat prin programul de la Iași că înțelege și nevoile României și mijloacele de a le satisface. Dar Drapeliștii sunt nerăbdători. Ei ar fi voit ca în șase luni de zile guvernul să fi realizat întreg programul său economic , și protegiarea industriei, și crearea de nouă venituri, și lucrări pregătitoare pentru reînouirea convențiilor comerciale, și irigațiunile. Cu ceva mai multă judecată dreaptă Drapelul ar trebui să recunoască că toate acestea sunt chestiuni care nu se tratează cu repeziciune și ușurință. Fruntașii partidului conservator au studiat toate problemele acestea încă înainte de a le formula în programul din Main a. c. și sunt perfect edificați asupra principiilor generale ale proiectelor de legi ce vor supune Parlamentului , dar se știe că elaborarea unor asemenea proiecte în toate amănuntele lor nu se face decât în biururile ministerelor, unde miniștrii au la dispoziție toate datele de care au nevoe pentru a studia amănuntele, care trebue să complecteze principiile generale și sunt adesea mai importante decât principiile. Or, vor conveni și Drapeliștii că miniștrii nu pot prezintă nici presei nici Corpurilor legiuitoare proiecte necomplecte. Opoziția ar trebui să fie seamă de aceste împrejurări și să-și micșoreze zelul. Până la deschiderea primei sesiuni ordinare a Corpurilor legiuitoare mai sunt 45 de zile, plus 15—20 zile care se pierd de obicei cu formalitățile de constituire a celor două Camere. Mai există deci timp suficient pentru ca guvernul să arate țarei care a fost punctul activității sale pe tărîmul pregătirilor pentru opera legislativă a Parlamentului și pentru ca presa și lumea politică să-și spue cuvântul asupra acestor proiecte. Adversarii noștri politici să nu uite niciodată proverbul : «Graba strică treaba», ci să fie recunoscători guvernului care nu vrea să se înfățișeze cu proiecte elaborate în pripă. ---------------------------------------------------ciulul, care este artera principală ce întreține viața într-un Stat, legiuitorul a avut toată solicitudinea edicând regule, punând condițiuni și prevăzând pedepse destul de aspre pentru contravenienți. Este de asemenea cunoscută și împrejurarea că, în timpuri de criză, numărul falimentelor mărindu-se, ele dau naștere în același timp unul alt roü și mai mare, incendiurile. S’a observat că unii dintre comercianți, neținendu’și registrele în condițiunile cerute de lege, și spre a evita bancruta, nu au nici un scrupul de a se lăsa să devină victima unui incendiu premeditat și preparat, după ce au asigurat marfa, câteodată și imobilul, la verî una din societățile de asigurare, și în urmă, dânduse drept victime ale sinistrului, el î și ajung scopul, declarând încetarea plăților și impunând creditorilor un concordat forțat, deoarece ei nu pot fi calificați de bancrutaii în lipsa registrelor care s-au distrus de incendiu. Cu modul acesta, creditorii, ca și societățile de asigurare, sunt nevoiți a suferi perderi considerabile, deoarece acești comercianți pot invoca cu succes că incendiul le-a causat pagube colosale, iar autorii, de regulă, rămân nedescoperiți, invocându-se, câteodată, că incendiul a provenit din neglijența sau imprudența veziunei persoane neresponsabile. Acest fapt constituind cel mai sfruntat atentat la morala publică și socială, precum și la creditul comercial, trebue să ne preocupe pe toți și să căutăm a lua toate măsurile trebuincioase pentru preîntâmpinarea lui. De aceea vă rog, domnule prefect, să atrageți cea mai serioasă atențiune a tuturor agenților administrativi și de poliție, atât din comunele urbane cât și din cele rurale, asupra acestui fapt și a-l obliga să depună toate stăruințele posibile pentru preîntâmpinarea răului sau descoperirea autorilor, făcându-le în același timp cunoscut că ministerul este ferm hotărît a aplica cele mai aspre pedepse oricărui funcționar care nu ’și va face datoria în asemenea cazuri, și, la cel mai mic denunț, se va ordona în contra lor cea mai severă anchetă. Primiți, d-le prefect, asigurarea considerațiunei mele. Ministru: G. Gr. Cantacuzino. ---------------------------------------------------------------— ■ CONTRA INCENDIATORILOR Am spus eri că ziarele colectiviste fac atâta gălăgie în jurul circulărei d-lui ministru de interne asupra incendiilor pe temeiul unor greșeli de copiat strecurate în textul trimis Monitorului Oficial. Azi s’a publicat în foaia oficială textul rectificat al acestei circulări și s’a răpit astfel opoziției noua armă de gălăgie ce’și făurise. Iată textul exact al circulării, așa cum a apărut în Monitorul de azi : Domnule prefecte este îndeobște cunoscut faptul că pentru desvoltarea și siguranța comei IM AJUNUL RESBOIULUI Nu se cunoaște încă răspunsul Angliei la nota Transvaalului prin care acesta din urmă cerea un răspuns până azi, Mercur, la orele 5 p. m. Depeșile de azi nu aduc nici o lămurire în această privință, dar toate împrejurările pledează pentru concluziunea că ostilitățile vor începe în curând, dacă n’au și început în, intervalul de era până azi. Guvernul din Pretoria, împins de opinia publică a Burilor care interpretau dezitațiunile Angliei ca un mijloc de a câștiga timpul necesar pentru trimiterea trupelor de întărire, crezând de ll altă parte că va putea obține câteva victorii ușoare asupra trupelor engleze puțin numeroase pe câmpul răsboiului, s’a hotărît în fine să trimită guvernului englez un ultimatum formal. Prin această notă Republica sud-africană propune : 1. Ca toate diferendele, de o parte și de alta, să fie reglementate printr’un arbitragiu amical sau printr’un mijloc amical oarecare ce s’ar conveni între Transvaal și Anglia ; 2. Ca trupele engleze care se află la hotarul Transvaalului să fie imediat retrase ; 3. Ca toate ajutoarele de trupe sosite în Africa de Sud să fie retrase într’o perioadă de timp potrivită, ce se va conveni între Anglia și Transvaal și cu garanția de o parte și de alta că nici un atac nu va avea loc în contra oricărei posesiuni engleze in tot timpul nouilor negociațiuni. Dacă nie primește această condițiune, guvernul din Transvaal este gata să retragă pe burghezii armați cari se află la hotar 14. Ca trupele engleze care sunt încă pe mare, să nu fie debarcate în nici o parte din Africa de Sud. Nota se sfârșea cu fixarea termenului de Mercuri (era), ora 5. p., pentru primirea răspunsului englez și cu concluziunea că in cazul când n’ar primi până atunci un răspuns satisfăcător, guvernul Transvaalului se va vedea silit să considere această atitudine a Angliei ca o declarațiune formală de răsboiu, degajându-se în același timp de răspunderea consecințelor. Cum depeșile de azi nu menționează nimic despre veri-un răspuns al Angliei, e probabil că guvernul din Londra nici n’a găsit de cuviință să mai stea de vorbă cu Transvaalul, deși ziarul Times afirmase ori că guvernul englez va răspunde printr’o notă scurtă comunicând Transvaalului că nu mai are nimic de discutat.—In definitiv, iar asemenea răspuns ar echivala cu răci un răspuns. Acum a dispărut orice speranță în intervenirea vers unei împrejurări care să înlăture răsboiul. Puștile vor lua foc. Deocamdată Burii au avantagii militare superioare, căci trupele engleze de întărire n’au sosit încă în Africa de Sud.„Dar la sfârșitul lui Octombre (st. nou) vor fi acolo 22.000 de soldați englezi și mai târziu va mai sosi un întreg corp de armată compus din 41.700 oameni, 96 tunuri, 2150 căruțe și 17.000 cai. Cum și transportarea acestui corp de armată reclamă 100 de corăbii de câte 4000 tone, iar armata engleză nu are o organizație pregătită pentru résboiți, va trebui să mai treacă cel puțin două luni până ce Anglia va dispune în Africa de Sud de totalul de 63.700 oameni. Până atunci Burii ar putea obține oarecari succese pe câmpul de resboiu. E importantă telegrama din Londra, reprodusă mai jos, anunțând că lord Rosebery, șeful partidului liberal care se află acum în opoziție,și-a exprimat părerea că în fața notei din urmă a Burilor, care e identică cu o declarațiune de resboiu, națiunea engleză își va strânge rîndurile și va amâna pentru un timp mai oportun diferendele dintre partide. Se crezuse până acum că partidul liberal va desaproba răsboiul și declarațiunea lordului Rosebery risipește această credință. Ziarele străine publică un incident care caracterisează de minune futilitatea cauzelor care au provocat răsboiul. Dintre minerii englezi din Johannesburg cari au fugit de acolo, unii au debarcat la Plymouth, în Anglia, și au fost intervievați de mulți ziariști. Un miner tânăr, inteligent, a răspuns repede: — Răsboiul acesta ? E ceva montat, nimic altceva. — De ce ? — Noi o știm bine. Ne-a pus să cerem drepturi de vot de care n’avem nevoe. Ne-a pus să cerem câte o pușcă de care nu ne vom servi nici o dată. Ne-au descoperit niște nenorociri pe care nu le-am suferit nici o dată ! — Totuși, situațiunea uitlanderilor nu e bună de loc ? — Noi am plecat în Transvaal ca să câștigăm acolo parale. Toată lumea câștiga. Cum nici unul n’aveam intenția să rămânem toată viața în Transvaal, puțin ne păsa de drepturile politice. — Atunci ? — Atunci răsboiul nu se va face pentru noi, ci pentru «grosul» care vrea să aibă toată țara. * * * Am primit azi depeșile următoare: Londra, 11 Octombre Lord Rosebery declară într’o scrisoare particulară că cu toate că politica engleză în Transvaal, în ultimii ani, dă loc la critice, nu se îndoește că în fața unui ultimatum al Burilor, care este identic ca o declarațiune de résboiu, națiunea își va strânge rîndurile și va amâna la timp mai oportun diferendele care există între partide. Pretoria, 11 Octombre Ziua nașterei d-lui Krueger a fost sărbătorită azi cu entuziasm. D. Krueger a vorbit Burilor cari se duc la hotar, spunându-le să aibă încredere în D-zeu și amintindu-le vechile victorii ale Burilor. O proclamațiune invită pe Burghezii cari locuesc afară din țară să intre în rîndurile armatei, sub pedeapsa unei amende sau a închisorii. Cel mai mare entuziasm domnește în Transvaal și în Statul liber Oranje, în urma atitudinei guvernului. Telegrame entuziaste sosesc din diferite lagăre și exprimă speranța unei victorii sigure. Supușii britanici au jurat credință Republicei. Mai toți naturalizații din cap au plecat la hotar pentru a apăra independența Transvaalului. Cape-Town, 11 Octombre Se așteaptă cu multă curiositate atitudinea pe care o va lua ministerul Capului, în caz de răsboiu. S vonul după care cabinetul are de gând să-și dea demisiunea, nu se confirmă încă. Răspunzând la o interpelare la adunarea legislativă, d. Schreiner, prim-ministru, declară că știrea care vorbește de niște femei și copii cari se duceau din Transvaal și in Statul Oranje în colonia Capului și cari au fost maltratați, este falsă. Cape Town. 11 Octombre O proclamațiune a lui sir A. Milner declară că toate persoanele care vor ajuta pe inamicul în contra căruia se face răsboiu, vor fi considerate ca culpabile de crimă de înaltă trădare. Londra, 11 Octombre Brigada a doua a primei divizii din corpul de armată destinat Africii de Sud, se va îmbarca la 20 Octombre (st. n.) la Southampton. ---------------------muam----------------------