Timpul, noiembrie 1899 (nr. 245-268)
1899-11-02 / nr. 245
ANUL AL DOUĂZECI ȘI UNU — No. 245 EDIȚIA A TREIA UN NUMAR 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.............................30 lei » pe 6 luni.............................18 lei » pe 3 luni.............................10 lei Pentru străinătate un an . . . . 50 lei Eu Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 1icurești, Calea Victoriei — 70 UN NUMĂR 10 BANI ANUNCIUITIF INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 2.50 » . ...» II ... 5.— Ies Pari« anunciurile se primesc la Argenția Havas, 8 place de la Bourse. " REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 %, «a NOUĂLE TRATATIVE Halimaua cu tratativele de împăcare între grupările liberale a reînceput. Cine nu-și aduce aminte de diferitele faze prin care au trecut aceste tratative în timpul când liberalii erau la putere? Nu treceau trei luni fără ca să nu se vorbească de încercări de împăcare ; se discuta săptămâni întregi și, în urmă, lucrurile rămâneau baltă ca și mai înainte. Era oare vorbă de principii, de idei, de deosebiri de vederi în privința unor cestiuni însemnate în politica externă sau internă ? Ferească Dumnezeu! Liberalii nu se sinchisesc de asemenea probleme ; vorba era de împărțirea tormnței guvernamentale. Colectiviștii erau în cașcaval și ceilalți stateau pe din afară. Era firesc ca și aceștia din urmă să ceară partea lor. Nu se putea ca unii să aibă folosul și alții numai ponosul. Aci se reducea toată lupta omerică a nuanțelor liberale, cestiunea șefiei era numai un pretext, căci era vădit că nimeni dintre protagoniștii liberalii nu putea să înlocuiască pe d. Dim. Sturdza. D. Stătescu n’avea nici puterea de muncă, nici prestigiul necesar, advocat de cauze grave, c-sa găsea mai mult folos în situațiunea sa de arbitru și de oracol și se ferea de a lua greaua răspundere a direcțiunei partidului. D. Aurelian își căuta de treburi ca un «bun părinte de familie» și nu avea nici o aplecare de a reîncepe experiența făcută în scurta sa trecere la guvern. Intr’un curent, lipsea încrederea între șefii liberalilor. Această stare de lucruri schimbații s’apare astăzi când liberalii sunt în opoziție ? Pe cât se vede, situațiunea partidului liberal este aceeași cum era înainte de căderea lor. Ba, este chiar mai rea, căci multe elemente valoroase i-au părăsit fără gând nici posibilitate de întoarcere. Acei cari au rămas alcătuiesc și astăzi tabere dușmane. Stăteștiștii stau la o parte și privesc la șeful lor precum găgăuții privesc la cometa Biela, despre care Falk proorocește că astă-noapte va arde pământul; rămășițele drapeliștilor se frământă în sec și voesc să intre în cetatea colectivistă pentru a provoca ne căi piezișe detronarea d-lui Dim. Sturdza, pe care n’au putut-o obține prin luptă deschisă. Lipsește dar și astăzi lealitatea și francheța fără de care o împăcare trainică este cu neputință. D. Aurelian tratează și amicii săi nu-l urmează; d. Stătescu răspunde că e bolnav și se ține departe de nouile tratative, cum a făcut tot ceauna când nu e vorba de a face vr’un reü. Mai este și tînărul Ionel, copilul răsfățat și delfinul colectivităței, care își pregătește culcușul pentru o șefie viitoare. Iată condițiunile în care se fac nouile tratative în vederea împăcărei elementelor liberale. Și să nu crează adversarii noștri politici că facem această constatare cu bucurie. N’avem nici un interes de a vedea perpetuându-se desbinarea în tabăra liberală și am saluta cu plăcere ziua în care adversarii noștri vor fi în stare să alcătuiască o opoziție serioasă și utilă mecanismului constituțional. Atunci se va încinge acea luptă dreaptă care trebue să existe între partidele constituite într’un Stat cu instituțiuni democratice. Nu vom mai asista poate la campanii desordonate și destrăbălate ca cele pe care le duc presa colectivistă de câteva luni încoace. In loc de clevetiri și insulte, poate vom vedea producendu-se argumente. Sunt unele chestiuni în care țara poate avea nevoie de conlucrarea celor două partide constituite, ori cât de dușmane ar fi pe tărîmul politicei interioare. Lupta între partide nu exclude această conlucrare morală și patriotică față cu străinătatea, când e vorba de interese obștești în care nu poate fi deosebite între Români. In asemenea cazuri o opoziție tare și organizată este un bine; ea umple un gol în organismul politic și poate da conducătorilor afacerilor publice și mai multă tărie în acțiunea lor pentru apărarea intereselor țărei. Unească-se dar adversarii noștri liberali. Unească-se cât de curând. Atunci se va vedea că regimul conservator nu se bizuie pe slăbiciunea protivnicilor, ci pe valoarea sa proprie și pe o muncă cinstită și fără preget. --------------------wheew------------—— TELEGRAME Revoluția din Venezuela Puerto-Caballo, ix Noembre Cu toate reclamațiunile comandanților flotelor streine, generalul Paredes a refuzat a se preda și s-a declarat gata sa combată trupele generalului Castro. Ciuma Paris. 11 Noembre După Le Temps, un singur caz de ciumă ar fi fost constatat la Philippeville. De la Zile n’a fost nici un caz nou la Bongie. Triest. 11 Noembre Direcțiunea Lord-ului austriac a primit o depeșă din partea căpitanului vaporului Berenice, datata din Porto-Praia, 9 Noembre, spunând că trei călători au murit de ciumă. Ofițerii și echipagiul sunt sănătoși. Lisbona. 11 Noembre Ziarele anunță că profesorul de bacteriologie Pestana, care se întorcea de la Oporto, a fost atins de ciumă la sosirea lui la Lisbona. Situația din Austria Vierta. 11 Noembre Sub comisiunile celor două comisiuni însărcinate cu examinarea chestiilor diferitelor sume pe care trebue să le aducă Austria și Ungaria, au continuat azi în ședințe comune discuția asupra sumei ce trebue să aducă. Se vor întruni din nou mâine, în ședința comună. Se speră că discuția va lua capăt la finele ședinței. Viena. 12 Noembre Sub-comisiunile comisiunilor însărcinate cu examinarea diferitelor sume pe care trebue să le aducă Austria și Ungaria, au continuat astăzi negociațiunile lor, în ședințe comune, fără a ajunge la un resultat definitiv. Decisiunea hotârîtoare a comisiunei ungare a invitat pe d. Szell, ministru-președinte, ca să ceara prin mijlocirea contelui de Clary, președintele consiliului, dacă comisiunea austriacă ar fi gata să continue negocierile comune pe baza unei propuneri făcută de comisiunea ungară. In cazul unui răspuns afirmativ, negocierile se vor urma la Budapesta. ----------------------mm*---------------------răsboiul di africa de sud — Prin fir telegrafic — Luptele din Vest Londra, 11 Noembre Generalul Buller telegrafiază, cu data de 10 Noembre, că un detașament care plecase în recunoaștere lângă Oranjeriver a avut să lupte în contra Burilor la 4 mile spre est de Belmont. Colonelul Keith Falcorser a fost omorît, trei locotenenți și două oameni au fost răniți. Generalul Buller vestește că Burii au omorît la 6 Noembre pe două indigeni cari päzeau rezervoriile de apă la sud de Kimberley. Londra, 11 Noembre După depeșile oficiale, Burii au început bombardarea lui Kimberley la 7 Noembre, după ce au învitat pe comandant a se preda. Tirul lor n’a pricinuit până acum nici o stricăciune. Londra, 11 Noembre Se vestește din Cape Town Agenției Reuter că o depeșă sosită din Mafeking, fără dată, spune că un atac general al Burilor a fost respins. Burii au perdut 50 de oameni; perderile Englezilor sunt neînsemnate. Se crede că această depeșă vorbește de operațiunile din săptămâna trecută. Cape Town. 12 Noembre O telegramă fără dată, sosită din Kimberley, vestește că o luptă a avut loc lângă Cartresfarm, în împrejurimile lui Kimberley. Englezii au avut un mort și un rănit. Burii au avut șase morți, însă perderile lor trebue să fie mai considerabile. Londra, 12 Noembre Generalul Buller telegrafiază următoarele detalii cu privire la lupta care a avut loc lângă Belmont: colonelul Gough cu două escadroane de husari, o baterie de artilerie și o companie și jumătate de infanteriști călări a întâlnit 700 de Buri cu un tun la 9 mile la vest de Belmont. Lupta a început prin focul artileriei. Infanteria călare primi ordinul de a merge până în lagărul vrăjmașului, ocolind flancul Burilor. Executând această mișcare, trupele au suferit perderi simțitoare. După lupta care a ținut trei ore, trupele s-au întors în lagăr fără a fi urmărite de inamici. Un locotenent a murit în urma rănilor sale. Luptele din Natal D'Urban, 11 Noembre Șeful Schiel și cellalți prizonieri au mulțumit guvernului din Natal, în numele Olandezilor, pentru îngrijirea cea bună ce li se dă. Estcourt, 12 Octombre La 9 Noembre, despre ziuă, s’a auzit bubuitul tunurilor. Detunăturile artileriei erau mai tari ca de obicei. Se crede că tunurile de marină engleză cu calibru mare au deschis focul. Luptele din Sud Aliwal-North. 11 Noembre Burii au tăiat telegraful la sud de Aliwal-North, la 7 Noembre. Mase considerabile de Buri sunt la 8 mile de ani. Burii au tăiat tăbliile podului umblător lângă Daltonsport. Trecerea de la Zoutban la Naansport, pe fluviul Oranje, este acum întreruptă. Cape Town. 11 Noembre După știrile din Dordrecht, Burii nu făcuseră până aseară aparițiunea lor în fața lui Aliwal-North. Cu toate acestea sunt așteptați la fiecare Moment. Sosirea și plecarea întăririlor Cape Tourn, 11 Noembre Trei vase de transport, având pe bord 3676 de oameni, au sosit. Două au plecat la D’Urban. Trupele din al treilea vas vor debarca probabil la Cape Town, Windsor. 11 Noembre Trecând în revistă un regiment de horseguarzi, care se duce în Africa pentru a se uni și a ajuta pe camarazii lor cari se luptă cu atâta bravură pentru Regina și pentru Patrie, Regina și-a luat adio de la el înainte de plecare și a exprimat convingerea că horse-guarzii își vor face datoria precum și-au făcut-o până acum. Regina se va ruga lui Dumnezeu ca să facă ca toți să se reîntoarcă sănătoși și nevătămați. Londra, 12 Noembre Transportul Rossincastle, având pe bord batalionul al douilea din regimentul West Yorkshire, a sosit azi la Natal, D’Urban. 12 Noembre Vasele de resboiü au debarcat, la 8 Noembre, brigada de marină cu 20 de tunuri. Atitudinea puterilor străine Constantinopol, 12 Noembre In consiliul de miniștri de alaltă eră, cabinetul s’a ocupat de complicațiunile pe care le-ar putea cauza răsboiul Transvaalului și de atitudinea ce va avea Poarta într-un asemenea caz. O plângere a presei portugheze Lisabona, 12 Noembre Asociațiunea ziariștilor portughezi a adresat președintelui consiliului o protestare în contra represiune! presei portugheze, care nu poate măcar să’și exprime simpatiile pentru vreunul din beligeranții din Africa de Sud. ----------------------►S3 K**---------------------tru asociațiune ilicită care tindea la schimbarea formei de guvern. S’au făcut de asemenea perchizițiuni la ziarul La Croix. După La Liberté, un milion opt sute de mii de lei ar fi fost confiscați la Assompționiști. Un consiliu de miniștri Paris, 11 Noembre Consiliul de miniștri ținut la Elysen a aprobat proiectul care cere ca candidații la funcțiuni guvernamentale să facă un stagiu în stabilimentele secundare ale Statului , a mai aprobat un proiect care acordă o pensie de 6000 de lei văduvei colonelului Klebb și un proiect modificând organisarea consiliilor de răsboiu în timp de pace și înapoiând tribunalelor ordinare cunoașterea de crime și delicte de drept comun. Numite Paris. 11 Noembre Generalul Duchesne a fost numit comandant al corpului al 7-lea de armată. Procesul Zola Paris. 11 Noembre. Zola a cerut președintelui Curiei cu jurați din Versailles pentru procesul său care va începe la 23 Noembre, să dea ordin ca să se asculte ca martori pe d-nii Schwarzkoppen și Panizzardi, foști atașați militari, pe calea rechizițiunei. ------------------------------ EVENIMENTELE DIN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Procesul complotului Paris, 11 Noembre Procesul de la înalta Curte.— Audiența de la 11 Noembre. D. Bernard, procuror general, refuză discursul ținut de d. Devins și arată că acuzații trebue să fie judecați de înalta Curte, căci, dacă nu au făptuit un atentat, au comis o crimă care conduce la atentat (crime attentatorie). Sfârșește cerând Senatului ca să se declare competinte. D. Devin explică și cere Senatului ca să nu iasă din legalitate. Audiența se ridică. In ședință secretă, înalta Curte se declară competinte cu 157 de voturi contra 91. Nici un incident Perchizițiuni Paris, 11 Noembre D. Fabre, judecător de instrucție, a ordonat numeroase perchizițiuni ln Paris și în provincie, la părinții Assompționiști, pen MARȚI 2/14 NOEMBRE 1899 REFORMA CODULUI DE PROCEDURA CIVILA Expunere de motive (Urmare *) III Din disposițiile procedurei civile nici unele n’au provocat critici mai vii și mai întemeiate decât cele care sunt privitoare la execuția silită. Și nici nu putea fi altfel. Lupta desbaterilor, în adevăr, este mai aprinsă atunci când ea a ajuns la acea perioadă care se numește execuția hotărîrilor. Până aci dreptul câștigat era un ce platonic. In noua perioadă el ia un caracter nou. Acum și datornicul și creditorul sunt mai mult, unul apropierea învingerei, împlinirea datoriei sale, celalt apropierea victoriei, realisarea dreptului său. Legea aceea care ar putea pune în acord perfect interesul unuia și altuia ar fi desigur cea mai bună. Dar poate dânsa realisa acest acord? Nu. Tot ce dânsa poate face, tot ce putem cere de la legiuitor este o conciliare, o satisfacție imperfectă a acestor două interese. O experiență de treizeci și cinci de ani de zile ne arată că parte din disposițiile Codului nostru de procedură, relative la execuția silită, este, aci un mijloc de șicană pentru datornicul de rea credință, aci vătămătoare creditului public. Acestea sunt în scurt cuvintele pentru care reforma actualului Cod se întinde și în această parte. Textul art. 374, care azi, prin laconismul său, dă loc la mai multe controverse,l-am modificat determinând verificările ce are de făcut tribunalul, pentru a putea acorda execuatorul hotărîrilor judecătorești date în țara streină. Art. 375 ’l-am modificat punându’l în concordanță cu art. 20 din legea autentificării actelor și determinând competința autorităților pentru învestirea actelor autentificate de consulatele și legațiunile române din străinătate. La art. 376 am adăugat o disposiție finală pentru a tăia controversa ivită azi în cas de perimarea oposiției și a-l pune în concordanță cu art. 257 modificat. Art. 380 l-am desființat, deoarece este desființată și constrângerea corporală. In art. 382 am desființat cazul posibilității executării pe simpla bănuială a fugei datornicului, căci ea poate da loc la multe vexații. In aliniatul le am introdus și risipa averei nemișcătoare pentru aceeași rațiune. In aliniatul d am introdus și cașul insolvabilitatea de obște cunoscută (notorie). Art. 383 am dat o redacție mai precisă și, în vederea grabnicei deslegări ce se cere, am indicat domiciliul unde urmează a se face citația părților. Am redactat art. 386 așa încât să concordeze cu legea vacanțelor. Am schimbat redacția art. 387 pentru a înlătura comunicarea specială pentru executare, înlocuind’o cu somația sau comandamentul, iar art. 388 ’l-am pus în concordanță cu articolul precedent. La art. 389 am adăugat o nouă disposiție finală, în privința curgerei termenului de un an în caz de contestație, deoarece cel ce execută nu poate fi bănuit de neglijență. Art. 390 l-am complectat prin disposiția finală pentru înlesnirea aplicărei art. 382, iar în art. 391 am întins sancțiunea și la ipotezele art. 388 și 389. Actualul art. 397 asemănând în cașul executărei pe vârstici cu nevârstici, nu protege îndestul pe aceștia. De aceea am dat o altă redacție, adăugând disposiția finală privitoare la suspendarea executărei până la alcătuirea representanței legale, care va trebui să se facă de urgență, prin mijlocirea tribunalului domiciliului ,nevârsticilor. In art. 398 am introdus, pentru înlături A se vedea Timpul No. 214 242, 243 si 244, rarea străgănirilor, principiul încunoștiințărei colective ca și în art. 321, alin. 2. In art. 399 am păstrat principiul general că contestația se poate face de orice interesat sau vătămat prin executare, cuprinzând astfel în aceeași procedură și pe însăși partea contra căreia executarea se face și pe cel de al treilea care s-ar vătăma prin executare. Se pare la prima vedere că pentru terții contestația este inutilă, căci dânșii se pot apăra în destul cu principiul relativitatei lucrului judecat, pe care ’l pot invoca pe cale de apărare. Așa este în abstracția juridică, însă în fapt terții sunt nevoiți a intra în acțiune ca să împedice o vătămare, ce o dată împlinită nu s’ar mai putea repara sau cu greu s’ar dobândi îndreptarea a ceea ce s’a primejduit. Astfel învederată utilitatea contestației, naște întrebarea de a se ști dacă contestația este obligatorie sau facultativă ? Dacă este o adevărată cale de reformă a hotărîrei sau un simplu obstacol la executare ? De răspunsul acestor întrebări ține si soluția de dat la ce știa dacă hotărîrile date pe cale de contestație au autoritatea lucrului judecat ? Am crezut că nu este bine și nici se poate răspunde printr’un text de lege precis și categoric la aceste întrebări, rămânând ca, în fapt și după speță, tribunalele, față cu rînduiala art. 530, așa cum l-am modificat, combinat cu disposițiile art. 1201, să stabilească dacă hotărîrea ce se execută trebue schimbată sau numai lipsită de puterea sa executorie, și dacă hotărîrea dată pe cale de judecată împedică cu totul reînceperea judecății. Prin partea finală a art. 400 și prin noua redacție a art. 402, am tăiat controversa privitoare la dreptul de oposiție în materie de contestație și am scurtat termenul de recurs pentru același cuvânt : celeritatea judecăței pe calea aducere la îndeplinire a hotărîrilor. La art. 403, am adăugat o nouă dispoziție, determinând care este cel din urmă act de executare, înlăturând astfel o serie de neînțelegeri și îndoieli. Prin adăogirea dispoziției finale de la art. 405 am stabilit și o pedeapsă penală pentru a mări greutatea răspunderea acelora cari cu ușurință, în scop de a străgăni, împedică executarea, fac contestații nechibzuite. In art. 409, modificat prin legea din 1 Martie 1881, am restrâns privilegiul incesabilităței și neurmărirea pensiilor de retragere, recompenselor naționale și șefilor la funcționarii civili, militari și bisericești care țin de Stat, județ sau comună, excluzând astfel pe funcționarii plătiți din alte case publice, pentru că aceștia nu sunt funcționari publici în sensul legal al cuvântului și rațiunea legei nu li se poate întinde. Am tăiat astfel și neînțelegerea ce s a ivit asupra sensului cuvintelor case publice în care s’a căutat a se introduce unele societăți și epitropii. Excepția de urmărire am făcut-o aceeași pentru toți funcționarii tocmai în folosul militarilor pentru a le înlesni creditul. In art. 416 am făcut mici schimbări de redacție și cuvinte pentru o mai mare publicitate și înțeles al articolului. La art. 420 am adaos o disposiție finală pentru ca să se știe totdeauna unde sunt,lucrurile sechestrate. In art. 426 am introdus o schimbare însemnată. Sub imperiul lege de azi dacă un datornic era sechestrat de un creditor, celalți creditori nu mai puteau face nimic, decât să ia copie de pe primul proces-verbal, fără însă ca agentul să poată urmări și pentru celalți creditori, așa că dacă datornicul se înțelegea de bună-voie cu primul creditor, el ridica sechestrul lui, și datornicul putea înstrăina toată averea fără nici o împedicare. Acum însă, fiind urmărită averea și pentru cel l’alți, desființându-se un sechestru, averea rămâne sechestrată pentru cel’alți, și, deci, în siguranță pentru cell’alți creditori. In art. 431 am înlocuit cuvântul „tribunalul, curtea“ prin grefa respectivă, pentru ca această disposiție să se aplice și la judecătoriile de pace. După noua redacție a art. 444, prețul se plătește îndată la fața locului, nu acasă la cumpărător, iar primul adjudecator rémâne răspunzător după constatarea agentului. Am schimbat redacția art. 448, căci vechiul text este inaplicabil în fapt. Trebue dat agentului timpul material necesar pentru a face depunerea la casa de depuneri, nu la tribunal cum spune vechiul text. Prin partea finală a art. 449 am determinat cazul de răspundere al ofițerilor publici ce au executat. In art. 452, pentru motive de celeritate, am dispus că nu va fi drept de oposiție ca și în dreptul comun al contestațiilor. Pentru același cuvânt am redus la o lună termenul de recurs, din ziua pronunțărei hotârîrei. In art. 433 am întins dreptul de poprire la ori ce creditor, chiar când acesta n’ar avea act scris, însă în acest caz condițiile de admisibilitatea cererei de popreală sunt mai riguroase. In art. 457 am înlăturat cuvântul titlu, care este echivoc, are mai multe înțelesuri, și l-am înlocuit cu cuvântul causa, mai cu seamă că în sistemul ce am admis sa poate face poprire și fără titlu, adică probă scrisă. Prin disposiția finală introdusă la art. 458, am tăiat controversa creată de jurisprudență cu privire la contestațiile ce se pot face la poprire. Am recunoscut oricărei părți interesate, parte sau terțul, dreptul să facă contestație la poprirea care’l va temá,