Timpul, iulie 1900 (nr. 144-168)

1900-07-18 / nr. 158

No. 458 norocite populații, știm că Colegiul propa­gandei și cele­l­alte ordine religioase ro­mane au început rugăciuni comune, chiar de la prima știre a desastrului. Astă­zi, mărindu­se primejdia și neliniș­tea, credem necesar ca cetatea noastră să ia parte mai activă la aceste rugăciuni. Prin urmare, viua noastră dorință, d-le Car­dinal, este să reamintiți tuturor comunită­ților necesitatea de a adresa umile rugă­ciuni către A­tot-puternicul, pentru ca el să inspire tuturor gândiri de concordie și de pace, și să pue ast­fel capăt ruinelor și măcelurilor. Și pentru ca aceste rugăciuni, pe cari le solicităm în favoarea fraților noștri depăr­tați, să fie mai cu folos, dăm tuturor și din toată inima bine­cuvântarea apostolică-Misionarii catolici sunt în China în număr de 759.« « * Am primit astă­zi următoarele depeși: Bruxelles, 28 iulie Consulul Belgiei la Shanghai comunică că Sheng­­ l-a anunțat că toți misionarii din Paoting-fu au fost asasinați. Misionarii belgieni din Mongolia sunt în viață. Gu­vernul chinez are de gând să se stabi­lească la Huang­ fu, în cazul când trupele aliate ar înainta spre Peking. Washington, 28 iulie O telegramă a consulului american din Ci­ Fu, de la 26 iulie, zice că, după cere­rea amiralilor trupelor aliate, a exprimat guvernatorului din Shantung dorința lor de a primi știri directe de la miniștrii străini din Peking. Guvernatorul a răspuns că un decret imperial îl informează că mi­niștrii străini sunt în viață și că guvernul le dă proviziuni. Bom­a, 28 Iulie Oficialul publică o ordonanță care o­­prește importarea armelor și a munițiuni­­lor de resbel în China. Ne­w­ York, 28 iulie După o depeșă primită de Tribuna, cu data de 27, miniștrii străini la Peking ar fi în viață și siguranța lor garantată. Li- Hung-Ciang ar fi declarat că înaintarea trupelor străine spre Peking nu mai este necesară. New­ York, 28 iulie Ziarul World află din Washington că depeșa lui Conger adresată guvernului său este falsă. Guvernul Statelor­ Unite are do­vezi absolute că această depeșă a fost ci­frată de Sheng. Paris. 28 iulie Legațiunea chineză la Paris a primit un decret imperial din 24 iulie, după care miniștrii străini sunt în viață, în afară de baronul Ketteler. Decretul adaugă , dăm diferitelor lega­­țiuni legume, fructe și hrană ca o dovadă de interesul ce le purtăm. Londra, 29 Iulie S’a publicat o carte albastră asupra e­­venimentelor din China, cuprinzând între altele, ultimul raport al d-lui Mac­Donald, ministrul Angliei la Peking, cu data de 28 Maiü, dând seamă despre­ întrunirea pe care au avut-o miniștrii străini, la 26 Mai­, pen­tru a se sfătui asupra situațiunei. Minis­trul Franței a arătat convincțiunea că este p primejdie de grave tulburări. Ministrul Ita­­tel împărtășea temerea ministrului Fran­ței ; ministrul Rusiei credea că primejdia nu era atât de apropiată precum credea d. Pichon, ministrul Germaniei a declarat că era cu totul de prisos să se aștepte vre­ o măsură priincioasă din partea guver­nului chinezesc. D. Mac­Donald mai dă seamă de con­vorbirea pe care o avusese cu Prințul Cing, care a declarat de două ori încredințarea că miniștrii străini vor fi protegiați și a declarat că Boxerii sunt vrăjmașii­ țârei. Cartea albastră arată cu de amânuntu negocierile Angliei cu cele­l­alte Puteri eu­ropene în privința acțiunei Japoniei. A­­ceasta a insistat să i­ se dea încredințarea că intervențiunea sa nu va produce vre­un conflict cu Rusia. Rusia a declarat, la 28 iunie, că nu voia să împedice acțiunea Ja­poniei, de­oare­ce ea declară că va lucra în înțelegere cu Puterile. Viena, 29 iulie După Fremdenblatt s-au luat în porturile austro-ungare măsuri pentru a împedica trimiterea de arme și munițiuni de rasboiü în China. Petersburg, 29 iulie Patru regimente de cazaci din Siberia s’au mobilizat și s’au întrunit în divizie cu statul lor major la Omsk. Patru batalioane de infanterie din Za-Bai­al au fost mobi­lizate și se află întrunite în brigadă, cu statul lor major la Cita. Shanghai. 28 Iulie Nouă misionari englezi au fost asasinați la Hu-Ciu. Au mai sosit trei vase de rasboiu. Sunt acum 2500 de oameni în forturile de la Wusung și 3000 la arsenal. întăriri sosesc zilnic. Hong­ Kong, 28 Iulie Sosesc scrisori care anunță că afișe ostile străinilor s’au lipit în orașul Canton. Hong­ Kong, 28 Iulie Vasul-amiral italian Freremosca a sosit. Londra, 29 Iulie Jurnalele publică o depeșă din Shan­ghai care spune că se hotărîse, ca măsură o precauțiune, să se pue în stare de apă­rare concesiunea franceză din acest oraș. In urma cererei autorităților franceze, a fost însărcinat cu direcțiunea lucrărilor co­mandantul încrucișătorului olandez Hol­lande. Borna, 29 iulie Agenția Stefani a primit din Hong­ Kong o depeșă cu data de azi chiar, anunțând că vasele italiene Stromboli și Vesuvio au primit ordin de a aștepta la Singapur tru­pele italiene pentru a le escorta. Vasul Vettor Pisani își va urma calea spre China. Cinci încrucișători englezi și ș­ase regi­mente indiene vor rămânea la Hong­ Kong, de­și provincia Canton este liniștită. ȘTIRILE ZILEI S’au disolvat următoarele consilii comunale rurale : Răchita (Dolj), Dră­­gugești (Bacau), Fundeni (Tecuciu), Buciumi (Iași), Aluniș (OU), Găvanu- Valea-Rea (Argeș), Vlădești (Comr­­luiu) și Merenii-de-Jos (Vlașca). & * m S'a acordat medalia Res plata man­cei pentru învățământul primar clasa II, d-lui Alexandru Timotescu, învă­­țător-diriginte la școala din comuna Cocioc, județul Ilfov. * * * ULTIM CU VÂNT La tribunal. Președintele.— Ai făcut pe d. de față măgar și ai fost condamnat să plătești 10 leu­ni vre­o observație de făcut ? Acuzatul, furios.—Sigur, am de ob­servat că e un măgar care nu face 10 lei. Moș­ Neagu. TIMPUL PSICHOLOGII POPORULUI ROMÂN Am publicat intr’un număr prece­dent răspunsurile primite la chestio­narul formulat de Noua Revistă Ro­mână asupra psih­ologiei poporului român. Dăm astă­zi o altă serie de răspun­suri.* D. Gr. T. Coandă, B2 de ani, directorul băncii populare din Pitești, accentuează că răspunsurile d-sale se referă la Românul și producțiunile sale de azi — în nici un caz la cel dinaite de 1876. I. Nu cunosc o anume operă literară care să exprime toată firea sau aspira­­țiunile neamului românesc , — cu atât mai puțin, și firea și aspirațiunile lui. Cu toate astea opera literară a lui Ion L. Caragiale exprimă mult firea ro­mânească de azi. Poesiile lui Coșbuc și ale lui Emi­­nescu, arată sensibilitatea țăranului; nu ne vorbește nici de egoismul, nici de sălbăticia, nici de cruzimea lui. In ce privește aspirațiunile neamului românesc — nu avem aspirațiuni, deci nu putem avea opere literare cari să le exprime. Cu toate acestea un patriotism cu­minte se poate învăța din «Istoria Ro­mânilor» a d-lui Xenopol și din publi­­cațiunile d-lor N. Iorga și V. D. Păun. Nt. Trăsătura dominantă în firea Româ­nului de la opincă până la Vlădică, este azi nestatornicia. Grabă în toate actele sale, nici de cum studios, nici de cum obiectiv , ci gălăgios și neperseverent. Devenit ast­fel de pe urma politicia­nismului, cred că sub impulsia unei ge­­nerațiuni muncitoare și cinstite o reac­­țiune se va face, în bine. III. Cred că două mari calități are Românul: lipsa de dinasticism(P) și lipsa de ipocrizie. In ce privește defectele, avem multe și în această privință, pot arăta un fapt. La următoarea întrebare, pusă în mod incidental unui profesor naționalist (na­ționalismul este azi la modă): «Intre un profesor de naționalitatea d-tale și altul de altă naționalitate, pe care ai prefera d-ta, cunoscând că cel de naționalitatea d-tale nu-și prea cu­noaște materia și-o place să și cam tragă la măsea — dar, este un entusiast pro­pagator al iubirei de neam , iar cel de altă naționalitate, este serios profesor, cunoaște bine materia, vorbește perfect limba țării, dar nu face nici un haz și nu ține hangul naționaliștilor». La această Întrebare, zic, profesorul român mi a răspuns : — Ori­cum ar fi, ași preferi tot­dea­­una pe român. Aceeași întrebare, sub înrîurirea ches­tionarului d-voastră, am pus-o la alții, de alte naționalități și am obținut ur­mătoarele răspunsuri : Un Ungur: «Pate să fie de altă na­ționalitate ; dacă însă este profesor se­rios și patriot ungur, eu îl prefer unul Ungur, care are numai patriotismul în vorbe». Un Evreu : «De ce nu am cu toată învățătura și toți banii după pământ — vre-mi de la ori­cine mi-ar veni». Un Grec: «Grec­­ înainte de toate !». Conclusia ?... IV. Eu cred că răsboiul de la 1877. S’a văzut atunci, țăranul răbdător până la vitejie , suferind și murind, d’o parte; iar de alta, aceia cari s’au îm­bogățit din rechiziții, din furnituri de puști și tunuri, din jafuri de cari biata țară se resimte și azi. D. D. C. P. I. Nu există vre-una care să poată da firea Românului în general, de­oare­ce caracterele burgheziei și ale aristo­crației noastre nu sunt caractere româ­nești. In mod parțial, în ce privește cla­sele de jos (mahalagii) din orașe, «O scrisoare perdută» de Caragiale dă, până la oare­care punct, firea mahalagiului bucureștean dar nu firea Românului în general. Se mai poate semnala: «Sburătorul» lui Eliade și «Lascar Viorescu» de Kot­zebue. — A se observa că ori­ce actor ce se respectă, când joacă rolul unui țăran, își pune toată osteneala să vor­­­­beasca așa cum nu ar pricepe nici un țăran , scoțând vocea din gât ca și gu­șații și dând din mâini mai rău ca mo­rile de vânt. Apoi, mai toți autorii noștri repre­zintă pe țăranul român, ori bând, ori căscând, ori bătându'șî nevasta. Acești d-nî n’au trăit la țară cu țăranii noștri și-’i descriu după auzite. In scrierile lui Ion Ghika și Odobescu se pot găsi câte­va trăsuri adevărate ale țăranilor noștri. II. Pentru aspirații: «Deșteaptă-te ro­mâne» Fatalist : «Așa ’i-a fost scris». «Ro­mânul nu piere». Fudul. III. Românul ca ori­ce alt popor nu poate avea vre-o calitate sau vr’un de­fect personal, propriu, care să nu se mai găsească la vr’un alt popor. Dar are calități și defecte prin cari se asea­mănă cu alte­ popoare. Calitățile Românului sunt : bunătatea, dărnicia, toleranța. Defectele lui sunt : blazarea, nesocotința, risipa, lenea, lipsa de energie, credința că trebue să fie vecinie umilit. Amestecul sângelui grecesc 1u prea mare proporție în clasele de jos au dăruit pe Roarl­í și cu alte defecte grele ale Grecilor, ca : nestatornicia, înclinarea la hpții, lipsa totală a ori­cărei noțiuni de onoare, tendința de a maimuțări ori­ce e­xtrein, corupția și mai pre­sus de toate absolutul dispreț de naționalitate și limba românească. Această din urmă caracteristică nu se găsește la nici un alt popor de­cât la al nostru — adică la aristocrația noastră. Influența acesteia se resimte și asupra celorr’alte clase și mai ales a­­supra celor­l’alte clase asupra burgheziei­ IV. Cele patru puncte ale Divanuri­­lor ad-hoc și detronarea lui Cuza. D. Al. Dumitrescu, student, ’și-a făcut ob­servațiile în Buhuși (jud. Neamț) orașul d-sale’ natal; aceste observații se potrivesc deci mai mult moldoveanului: I) Ca operă literară, Creangă pare a întruni mai bine întreaga fire a neamu­lui românesc cele­l­ alte conținând pe unul sau altul din caracterele firei sale *)• II) Nepăsarea: se lasă cu totul pe seama celui de sus; în însă’și vorba trăgănată a moldoveanului se observă această nepăsare ; filosofia naturei îi este înrădăcinată și la ori­ce eveniment care i-ar sdruncina această temeinicie, cuvintele «cum o vrea Domnul» și «lasă că vom vedea ce o­mar fi și cu asta» pun capăt ori­cărei alte chibzueli. Toate defectele îi vin din această ne­păsare. III) Cu rîvnă am căutat să dau mai temeinice și doveditoare exemple la a­­ceastă întrebare,, dar nu am putut încă pune mâna pe unul mai caracteristic. Mulțimea și diversitatea lor mi-au ză­dărnicit înjghebarea celor mai covârși­toare , totuși am găsit drept calități. 1) Ospitalitatea care din calitate une­ori degenerează în defect. 2) Răbdarea—întru­cât aceasta poate fi o calitate. 3) O pătrundere a lucrurilor și o chibzuință a răspunsurilor care adesea pune în încurcătură pe s­rbul, țiganul sau evreul cu care e în contact­­ la a­­ceasta se mai adaugă și nota satirică ; firea lui mușcătoare face ca un simplu adevăr să devie șicană chinuitoare. 4) Veselia, pe cât pătura înaltă e disprețuitoare de prezent, neîncrezătoare în viitor, pe atât talpa românimel e în­crezătoare în tot ce o înconjoară. Ro­mânul, fiu supus și răsfățat al naturii, împărtășește vioiciunea ei. O săptămâ­nă de zile fie ea ori­cât de doborîtoa­­re—el o încheie cu o horă învârtită pe pajiștea verde. Aceasta vine din nepă­sarea lui. Moșule, da par’că nu v’ar merge tocmai bine semănăturile, întreb mai anul trecut pe un moșneag care cam cu jind privea la o horă.­­­ D’apoî ce să fac, dacă nu vrea să ne îndestuleze !­­a mai privesc și eu a­­cește flăcăi și însurăței—cari bat pămân­tul să-i iasă nevrednicia. Răspuns cred destul de caracteristic, mai luând în seamă și tonul molatec și tot o dată ironic cu care mi ’l-a spus. 5) Pe cât de molatici la vorbă, pe atât de hotărîți și energici la fapt. A­­­ceasta însă cam târziu așa că streinii adesea îi pot lăsa în urmă. Ca defecte : 1) Prea încrezător în natură și de aci disprețuitor de tot ce privește știința. 2) O complectă lipsă de inițiativă. 3) Pe cât de îndatoritori pentru că­lători și străini, pe atât de puțini bine­voitori între ai lor. Numai nevoia fiind mare, poate să mai stânjenească desbi­­narea lor. Evreii din această localitate având nevoie de o școală, au și clădit una chiar prea îndestulătoare pentru pute­rile lor. Românii în complectă liniște ascul­tau între ei că biserica lor din târgușor ar trebui reparată. De 4 ani de când necesitatea cerea o reparație, abia anul acesta derăpănarea ei devenind aproape amenințătoare—s’au hotărît de cele ce trebuesc făcute și hotărîrea lor a fost atât de temeinică,­­­în­cât în curând bi­serica lor va fi cea mai frumoasă de prin împrejurimi. Acest mic exemplu și altele de felul 1) Cât despre aspirațiuni, țăranul nostru nu e încurcat în liniștita și resignata sa muncă de vr’un ideal. lor împuternicesc calitatea care și-o a­­tribuesc el însu­și: «rabdă până ce cu­țitul ajunge la os» și gândul Românului e cel de pe urmă. In general vorbirea­ î măsurată, răs­punsurile scurte, învârtirea pălăriei în mâini, când îl adresezi vorba arată mo­destia și încurcătura țăranului de a vorbi cu vr’un «doctor în arbir» cum numește el pe cel cu carte; aruncarea capului pe spate, trecerea manei prin pletele lui lungi și punerea apoi a mânilor în șold, glasul puternic când e între al săi, ii arată curagiul, bărbăția pentru muncă, disprețul și sarcasmul pentru tot ce în­trece credințele sale. IV. Luptele lui Ștefan-cel-Mare—când e vorba de a-și apăra cu îndărătnicie moșia, neamul și religia. Anul 1877 când e vorba de înverșunare și sufe­rința a tot ce e mai îngreuitor, pentru a arăta cât și ce poate Românul. -----------------------------------------------------­ IN­FORMAȚIUNI D. C. Ollănescu, ministru de interne, a sosit în Capitală cu trenul de Ver­­ciorova, venind de la Găești. Inspec {lunile d-lui ministru Grădișteanu — Telegramă particulară — Drăgășani, 16 Iulie D. ministru de lucrări publice Grădiș­­teanu, după ce a inspectat linia ferată Ji­­blea-Rîul-Vadului și șoselele din județul Vâl­cea, astă­zi Duminecă, orele 5 p. m. a inau­gurat podul de pe apa Oltului de la Dră­gășani. O mare mulțime de locuitori a luat parte la această inaugurare. După serviciul religios pentru sfințirea podului, d. Matacha Constantinescu, pri­marul orașului Drăgășani, urează bună-ve­­nire d-lui ministru și aduce mulțumiri din partea orășenilor atât pentru cei cari au contribuit la această operă atât de folosi­toare orașului Drăgășani cât și pentru a­­tențiunea d­lui ministru de a veni în per­soană spre a prezida această inaugurare. D. ministru a răspuns arătând însemnă­tatea acestui pod pentru viitorul orașului Drăgășani și constatând că această lucrare este o dovadă mai mult de progresele ști­inței inginerești și de valoarea corpului teh­nic român. Urează o nouă eră de pros­peritate orașului și podgoriei Drăgășani. Pe lângă cetățenii întregului oraș cari a­­sistau la această solemnă inaugurare, mai veniseră o mulțime de săteni din comu­nele vecine atât din Vâlcea cât și din Olt. Mai erau prezenți d­in­ prefect Herescu, inginer Elie Radu, care a construit podul, Tache Cazan, proprietar, inginerii Arghi­­rescu și Iliescu, cari au condus lucrările, in­ginerul județului Vâlcea Franc inginer Dar­­vari, șef de cabinet, al d-lui ministru al lucrărilor publice, societatea de comerț din Drăgășani, etc. Decretul pentru numirea d-lui D. A. Laurian în postul de secretar-ge­­neral al ministerului instrucției pu­blice, precum și acel pentru numirea d-lui G. Capri in postul de șef de ca­binet la ministerul­­ instrucției s’au publicat In Monitorul Oficial de ert. Duminecă. D. colonel Alexandru Lipoianu, fost director general al telegrafelor și poș­telor, este numit membru in consiliul de administrațiune al căilor ferate, în locul remas vacant prin chemarea d-lui C. P. Ollănescu in funcțiunea de ministru secretar de Stat la de­partamentul internelor. Monitorul oficial de eli. Duminecă, publică decretul regal prin care d. N. Șuțu, licențiat în drept, fost inspector domenial, a fost numit în funcțiunea de secretar al consiliului de miniștri, în locul d-lui G. Vlahutzi-Slătineanu, demisionar. D. dr. V. Sion, șef de secție la un­tții de bacteriologie, a fost delegat de direcțiunea generală a serviciului sa­nitar să studieze starea sanitară a Su­­linei și să ia măsuri profilactice în­potriva ciumei. Fiftd­'I­M UE Eld­ După căldurile tropicale care au durat mai multe zile, era pe la orele 4 și jun. a început să cădă în București o ploae to­rențială. Pe la orele 5 ploaia cădea în adevărate torente și era amestecată cu puțină grin­dină. Puternice trăsnete au căzut de mai multe ori. Stradele orașului erau transfor­mate în adevărate gârle. Ni se semnalează mai multe inundații de pivnițe și case. Pe la orele 5 și câte­va minute ploaia a mai încetat. Cu toată ploaia, atmosfera nu s’a răcorit. * # * Furtuna a răsturnat chioșcul de ziare din fața bisericii Zlătari. Apa fiind mare în strada Regală și ca­lea Victoriei, a pătruns în pivnițele hote­lului Continental; la d. dr. Stoianovici din strada Melodiei 5, furtuna a desvelit an­­treul casei. Apa venind mare de peste un metru în fața poștei a intrat prin pivnițele localu­lui societățel, de asigurare „Națională“ ; de asemenea a pătruns în clădirea cea nouă. Pe str. Sf. Vineri era o adevărată gârlă și circulația era întreruptă ! In strada Bre­­zoianu apa a intrat în camerile de jos ale caselor d-lui Alexandru Algiu. In strada Berzei lângă Cișmigm apa a pătruns în pivnițele tuturor caselor. Din cauza furtunei biserica Sfinții A­ 1900 ICRD.4CBE N. IONESCI 1 . C— în Restaurantul din Strada Covaci 3 — București pe lângă SALA ECOXOHIC1 (cu in­trare separată) ce au înființat și unde se mănâncă foarte eftin au mai redes­chis și SALA RECORDASA DE VARA cu terasa și cabinele ei de vară unde mâncările și băuturile — a căror ca­litate e destul de cunoscută — vor fi ser­vite cu începere de la 26 Maiti a. c. CU PREȚURI NOI §1 MULT REDUSE postoll a fost desvelită pe jumătate; în strada Mihaiu-Voda un alt chioșc de jur­nale a fost răsturnat de furtună. In strada Polizu era o adevărată gârlă; apa era de peste un metru. Numeroși pomi au fost rupți de furtună. -------------------------------------------------------­ ABONAMENTE DE VILEGIATURA Cu începere de la 1 Iunie, in tim­­pul sezonului de vară, administrația Timpului primește abonamente pen­tru 15 zile și o lună. In țară Pentru o lună .... Lei 3.50 » 15 zile .... » 1.80 Străinătate Pentru o lună .... Lei 5 » 15 zile.... » 2.75 Persoanele care pleacă la băi sau la țară pot trimite sumele respective în mărci poștale. Nu se va da curs nici unei cereri pentru schimbare de adresă, în caz când abonamentul nu este achitat. ÎNTÂMPLĂRI Sergent pun gășit.—Sergentul de poliție, Ungureanu Dumitru, a reclamat secției 22, cum că i s-a furat suma de lei noul 300, pe când se afla în cârciuma d-lui Toma din fața Regiei monopolurilor tutunurilor, dimpreună cu o amanta a sa. Se bănuește că ea ar fi autoarea furtului. Hoț romantic.­­ Niță Marinescu din șoseaua Basarabilor No. 205, a fost arestat pe când sărea gardul casei din strada Lu­­minei 19 și condus la secție ; aci s-au găsit asupra lui mai multe obiecte de furat. Niță a fost trimis poliției. Pentru un smeu. — Costică C. Șerban, minor din strada Romană No. 207, a dat cu o piatră în uizul său Costică Georgescu, tot minor din strada Toamnei No. 43, spărgându-I ochiul drept. Cauza este o ceartă pentru un smeu din patru coase cu rotocoale roșii. Rănitul, într-o stare disperată, a fost tri­mis la spitalul Colentina, iar agresorul a căpătat o corecțiune la secția 10, plus alta acasă la părinții săi. Fiu denaturat.— In strada Li vedea cu Duzi No. 74, se auzeau dese certuri pro­vocate de un anume Nicolae, fiul unor bătrâni părinți, cari după ce se munciseră o viață întreagă ca să agonisească pâinea de toate zilele neprocopsitului lor copil, acesta găsea de cuviință ca să-­și maltrateze părinții, cerându-le mereu bani, pentru a-­și satisface gusturile sale ștrengărești. Bieții părinți tot sperau­ în îndreptarea odraslei lor, însă era răbdarea lor ajunse la culme, căci onorabilul Nicolae nu găsise alt­ceva mai bun de făcut de­cât să sară asupra lor, amenințându-I cu cuțitul. Lecția respectivă,fiind avertizată, a pus gh­iara pe denaturatul fiu, expediându-la la arestul poliției, Fratricid.­ Două frați Ghiță și Stănică Mihăilescu, din strada Sf. Nicolae, Câmpul Teiului, s’au luat aseară la ceartă pentru o datorie de bani. De­odată Ghiță puse mâna pe o bardă și isbi cu putere pe fratele său în spate. Nenorocitul Stănică Mihăilescu căzu jos în nesimțire, iar fratele său dispăru. Secția respectivă a transportat pe rănit, a cărui stare e disperată, la spitalul Co­lentina, și a luat măsuri pentru prinderea criminalului frate. Crima de la Filaret.­O crimă s-a să­vârșit aseară, la orele 7 și jumătate, în câm­pia Filaretului. Un individ Alecu Georgescu, în complicitate cu alți trei, Relu Cristache, Constantinescu M. Gheorghe și Nicolae Ioaniin, s-au luat la ceartă cu un anume Vasilescu Constantin. La un moment dat, Alecu Georgescu scoase un briceag și-l înfipse în șira spi­­nărei lui Vasilescu. Dar criminalul nu se mulțumi numai cu atâta, ci îl mai dete și o a doua lovitură de cuțit în cap. Rănitul, într’o stare desperată, a fost dus la spitalul Brâncoveneasa, toți.Criminalul și complicii lui au fost ares­înecat.­Un tânăr, Gheorghe Bibilescu, în vârstă de 16 ani, s’a dus erl să se scalde in Dâmboviță, în fața abatoriului. Venind uraganul și apucându-l în apă, nenorocitul tânăr n’a mai putut eși afară și s’a înecat. Până aseară târziu nu i s’a găsit încă cadavrul, care a fost luat de valurile rîului. Crimă fioroasă.—In orașul Dorohoiu a sosit știrea din comuna Broscăuți, cum că locuitorii din numita localitate au fost a­­dânc emoționați în urma unei crime din cele mai monstruoase petrecută acolo. Fata Zoița I. Coralciuc, în etate de 19 ani, născând un copil din flori și voind să ascundă proba faptei sale, cum dădu la lumina zilei pe noul născut, îl sfărîmă cu un ciocan oasele craniului și când încă ne­vinovata ființă nu încetase "de a mai fi, îngropă de viu pe fiul său íntr’un zămnnc de lângă casa mamei sale, Catrina I. Co­­ralciuc. Niște săteni descoperind din întâmplare fapta monstruoasă a mamei criminale, de­nunțară faptul autorităților, care cercetând lucrurile, descoperiră adevărul, arestând în același timp pe mama asasină.

Next