Timpul, ianuarie 1924 (nr. 246-265)

1924-01-03 / nr. 246

ANUL al XXIII-lea No. 246 ABONAMENTE 2 lei exemplarul Un an.............................. . Lei 800 6 luni................................... » 400 3 luni...................................»200 Pentru preoți, 5! Învățători, intelectuali, funcționari și muncitori »0 face o reducere de 50 °/c Pentru străinătate te iovii abonamentului cât și costa exemplarului este dublu TELEFON No. 6/58 SUBT DIRECȚII UNUI COMITET PRMF.MOTUL UCLDEA STADULES CU ! Cu toate stângăciile sale, așa de numeroase și uneori așa de Ciudate, d. N. Iorga are meritul de a fi unul dintre puținii noștri oameni politici de mare autori­tate, cari ascultă pulsul vieții ro­mânești. In mijlocul unor preo­cupări așa de var­ate și a atâtor lupte agitate, pasionate și sterile, cari dau de-o vreme, vieții noas­tre politice, aspecte de circ, d- Iorga culege atent ecourile vieții naționale. In vâltoarea, zvârcoli­rilor zilnice, ele îl atrag, îl cuce­resc și îi domină activitatea. Așa se explică de ce găsim în ziarul său așa de adesea, notițe care­ pun, în câteva cuvinte, vaste probleme culturale și sociale, pe lângă cari majoritatea oamenilor noștri politici trece nepăsătoare și chia­r inconștientă. In numărul de aseară al «Neamului româ­nesc» d. Iorga ridică astfel ches­tiunea teatrelor noastre națio­nale, stăruind în special asupra teatrului național de la Cluj. La acest teatru s’a constatat într’o seară, în momentul când trebuia să se ridice cortina, că erau de față numai cinci­ spectatori. Această dureroasă stare de lu­cruri ne este de mai de mult bine cunoscută. Am privit cum sau succedat la ministerul arte­lor diferite personalități, fără ca vreuna din ele să aducă primeni­­­­rea și priceperea fără cari sala teatrului național din Cluj va fi mereu goală. Căci cei «cinci spec­tatori» nu sunt un accident, cum bănuește d. Iorga, ci aproape o­­ regulă. Mijloacele de îndreptare? D. I Iorga intră din nou în zona obiș­nuitelor sale stângăcii, îndată ce atacă acest capitol. D)e aceea să schițăm în câteva linii repezi a­­­­ceste mijloace: a) Mai întâi e nevoe să avem în fruntea ministerului artelor, I­anborn. Un om politic de autori­tate, de mare autoritate, care de­parte de a se intimida de gestu­­l role de comandament ale d-lui .Vintilă Brătianu, să impună el, b­u gestul de comandă, programul lsău cultural. Căci așa, cu d Le- Ipădatu, sau cu un domn Lepă­ I datu oarecare, ce se poate face ? ]Nu se poate decât ceea ce vrea și acât vrea d. ’Vintilă Brătianu- $i­­d. ministru de fnanțe vrea foar­­­te puțin, pentru că dincolo de so­­­cotelile balanței sale se­­înțelege foarte puțin,excedenta­Dar, se va zice, de unde omul ? |Noi credem că el poate fi găsit- ID. Iorga, de pildă* Nu glumim,­­căci nu e de loc timpul glumelor. 1 Sacrificiile cerute de România­­ întreg.tă nu s’au terminat în ziua br. Și nouă nu ni s’ai­ fi părut ftantastică prezența d-lui Iorga l în fruntea departamentului arte­­llor, chiar în guvernul prezidat Ide d. Brătianu. Ne-ar fi interesat­­ numai acțiunea­­ sa culturală­­!Câtă vreme cei mai buni vor râ­de izolați, și nu vor voi să cste asemenea situații, cari ni­­ se par bizare, pentru că am ră­­mas încă la vechile concepții ale politicianizmului, nici un progres m va fi posibil, căci această izo­­­lare, de o mândrie îndreptățită fără îndoială, nu lasă oportunită­ților politice decât posibilitatea promovării la conducere a di­verșilor chirculești și lepădați. b) Firește că departamentul artelor avându-și omul de care e tevoe, el va ști să capete fondu­rile necesare, și apoi să le între­buințeze. Toată lumea știe că teatrele ,hiare din Ardeal, bune, rele, cu­m ar fi ele, oferă publicului eurs cu prețuri foarte reduse. Aceste teatre lucrează, evident, pierdere, și nu în acest loc vom ber­ceta sursa fondurilor perdute, facem și noi la fel. Acesta e un deziderat de absolută necesi­­ite. La teatrul Național din Cluj se vor duce și funcționarii s­ău plătiți în Ziua când le vom oferi un stat cu zece lei. c) Trebue să ne fie apoi, cu mult mai puțin indiferent, ceea­­ce se joacă. Prea ne-am prezentat Ardeal, până acum, cu orice iese- Burghezia înstărită de a­­toto,,pane ncă nu ea noastră, cum foarte bine spune d. Iorga, nu pate fi atrasă cu «Cinel-Cinel». Teatrele naționale, sânt, firește, și p­entru școlari și pentru sol­iți, dar nu pot fi teatre didac­tice. Asemenea teatre trebue să funcționeze în interiorul cazăr­ilor și al școlilor. Adjectivul «național» adăugat teatrului, nu înlătură arta. Cu «Cinel-Cinel» nu vom cuceri burghezia înstă­rită a Ardealului. Și trebue s-o cucerim. Orice operă de artă e bună în acest scop, fie ea și ma­ghiară, dacă nu e șovinistă. Scrii­torii acestor rânduri nu-și poate închipui o mai eficace propa­gandă culturală românească, de­cât cea a unor talentați actori ro­mâni jucând în românește o ini­moasă piesă maghiară. Toată lu­mea care nu este încă a noastră, și chiar cea care nu va fi nicio­dată desăvârșit a noastră, ar fi acolo. Bune simt în acest scop și lu­crările de mare spectacol, cari a­­trag prin figurație și nai. Numai să fie teatru senzațiv­româ­nesc, și să fie lume, în el. Lume venită de buna ei voe. d) Iar risipa să fie cu atâta rigoare exclusă, încât nici ideea ei să nu mai poată subsista. Căci numai așa banul public va merge acolo unde trebue. Numai așa teatrul va putea fi «un puternic mijloc de acțiune asupra­ sufletelor». V. B. Comisii peste comisii cum se rezolvă la noi toate chestiunile Este în­deobște cunoscut bi­rocra­tism­ul de care s­untem bântuiți de­­ multă vreme și care ne-a pus aproa­pe în fruntea țărilor cu veleități de supremație din acest punct de ve­­dere. De aceea, se vede treaba facem ce facem și mai adăugăm câte ceva, la organizarea biro­cratică actuală, dacă nu chiar înființând câte un nou subsecretariat, mult-nuTnindu-n­e harem­ și cu câte o comisie mai ma­re sau mai mică ! - Comisia pentru stu­diul cadastru­lui, comisia pentru controlul impu­nerilor, comisia pentru rezolvarea chestiunei locuințelor, comisia... ma­rea comisie pentru unificarea legiui­rilor, comisia pentru.... Ur­i­ce ar fi să înșirăm toate comisiile și para comisiunile, mai de curând înfiin­țate, n’am mai termina. Spunt misii importante în mai toa­te aceste comisii. Și diurnele aces­tor misii sunt și mai apăsătoare pentru bugetul țării, atât de nemi­­lostiv, când ej vorba de salarizarea corpului didactic, sau de aceea a funcționarilor. Așa se explică minunat cum toa­te chestiunile de mare însemnătate, ce așteaptă o rezolvare practică,­­ i­­mediată, sunt soluționate prin nu­mirea câte unei noui comisiuini, peni­tru fiecare chestiune în parte. Și întru­cât diurnele merg numai atâta timp cât funcționează comi­siile, nu mai încape îndoială că ele trebuie să funcționeze cât mai mult. Iată de ce nu se poa­t ajunge la o soluție în chestiunea scumpetei în aceea a locuințelor, ca și în atâtea altele ce interesează mulțimea. Comisiile funcționează, de zor, în­casând necontenit respectivele dilur­ne, și, firește, chestiunile rămân să fie rezolvate.... ad calenidas. ----------xxxxx---------­ Necesitatea intervenției Americei Un apel al c­ui Lloyd George Seafield, 30. ’ Ziarul «Daily Tele­graph» publică un articol al lui Lloyd George sub titlul: «Să convin­gem America ca să salveze Europa» în care fostul prim-m­inistru aduce tributul său dorinței serioase a ame­ricanilor de a cunoaște situația ade­­vârată a Europei. Acei cari gândesc că acest numeros popor se gândește numai la bogății, îi face o mare ne- 1 Cute de Vice ministru de dreptate». Lloyd George urmează: «Dacă America va putea fi convinsă că este de datoria sa de a scăpa Eu­ropa de dezastru, dânsa nu va șovăi să intervină. Interese egoiste nu vor împinge America la o acțiune. Tre­bue să fie interese de caracter mai n­em [a "îndoială, impulsiv». Majoritatea protestează. Lloyd George declară că s’a reîn­­tors mai convins ca totdeauna, că nădejdea omenire­ în viitorul apro­ A luat vacanță și Camera Ședința de închidere Prezidează d. N. Bălănesc­u. Ședința se deschide la orele 3 și 5 d. a. Pe banca ministerială d-nii V. Bră­tianu, Al. Lapedatu, I. G. Duca, Ge­neral Văitoianu, R. Franasovici, Gh. Mârzescu. — COMUNICĂRI D. C. SPANIȘTEANU la sumar spune că atunci când a afirmat că nu se pot ocupa 700 catedre va­­­cante în învățământul primar nu a adus o învinuire ministerului de instruc­ție publică, ci o dovad că corpul di­dactic nu mai atrage tineretul din ca­uza tratamentului la care este su­pus. INGERINȚE ELECTORALE Pr. FLOREA DRAGHICI arată că a fost arestat la Lipova, unde are loc o alegere de senator și unde a fost în propagandă. Ofițerul care l-a arestat i-a spus că poate să aducă chestia în Par­lament, va dobândi o tresă. Generalul Vlădescu a fost arestat noaptea și ridicat numai în cămașa de noapte. Tot timpul cât vorbește­ autorul, ma­joritatea face zgomot și îl persiflează. D. ministru MÂRZESCU: Nu Cu­noști nici un caz de arestare, Dar dacă se va dovedi..., D. GR. IUNIAN. Promisiunile fă pe acea bancă nu mai au nici o valoare. A­ceasta pentru că d. ministru Tătărăs­­cu, a promis d-lui Răducan că va lua măsuri ca abuzurile să înceteze. Și abuzurile au sporit n'au încetat. Deci promisiunile d-voastră le pu­ D. președinte îl cheamă la ordine. D. ministru MÂRZESCU. Cele spu plat depinde de modul de colaborare se de d. Gr. Iunian m’ar dispensa dintre America și Europa. Dânsul de a răspunde. Totuși, pentru res­­t ele vă cu satisfacție că odată cu în­­pec­tul parlamentului răspund. ,Voi la furarea neînțelegerilor cu Irlanda cerceta cazurile de arestare și promi orice cauză de diferende a dispărut formal că de se vor dovedi vina­­dintre Marea Britanie și America. I­rați, aceștia își vor lua pedeapsa. Ic Cslelalte comunicări se amână. Se procedează la votarea proectu­­lui de buget al ministerului instruc­­țiunei publice. Bugetul este votat. Se ia în discuție bugetul ministe­rului de finanțe. D. MICȘA cere îmbunătățirea soar­­tei funcționarilor de la administrațiile financiare. D. V. BRATIANU spune că prin bugetul viitor — 1925 — se vor unifica și egaliza salari­le tuturor func­ționarilor publici. Anul acesta — adaugă d. minis­­tru de finanțe — se vor mai da în cursul anului, ca și în 1923 fonduri ce vor rezulta din excedente pntru despăgubirile de război. Nu putem da despăgubirile inte­gral până ce nu luăm deja inamic căci nu vrem să anticipăm, ca Fran­­­ța pentru ca apoi să avem dificite.. Bugetul se votează. Se mai votează apoi bugetul Ca­sei de Depuneri. Se mai votează credite extraordi­nare cum și recunoașterea calităței de persoană morală și juridică „Fun­dației .Vasiliu-Bolnavu". Cu acest prilej d. Leonte Moldo­­vanu cere ca această fundație să fie scutită de orice taxe. D. ministru Dr. ANGLESCU pro­mite că după sărbători, că va veni cu o lege compleetativă în acest sens. D. I. BRATIANU mulțumește de­putaților pentru concursul dat ope­rei legislative a guvernului. „Urându-vă sărbători fericite — spune d. Brătianu, vă doresc să ne revedem după vacanță cu puteri no­i spre a vota legile în legătură cu Cons­­­tituția cum și acelea pentru punerea în valoare a bogățiilor țărei. Buge­tul pe care l'ați votat acum e o do<ă­vadă de câte nevoi are țara, nevoi cari nu vor putea fi împlinite decât prin punerea în valoare a bogățiilor aces­tei țări. I­I. președinte ridică ședința la orele 5, anunțând pe cea viitoare pentru Marți 29 Ianuarie s. n. -xxxxx- T Marele mister al existenței consista in îm­prospătarea continuă a fondului, prin păstrarea form­elor, forme vechi, dar spirit pururea nou tată ce este conservatismul. M. EMINESCU Joi 3 Ianuarie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Calea Victoriei Ho, 6 Pasagiu­ Imob­iliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE — * Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului­ redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domni autori sunt rugați să-și păstreze copie Cei cinci dela Cluj Cum e administrată averea Statului -xxxxx-In jurul contractului cu societatea „Delta Dunari”.­VinovSc­­ia domnului ministru al domeniilor Societatea «Delta Dunării» ne tri­mite prin portărei un răspuns la articolul nostru asupra concesionă­rii transportului peștelui publicat în«Timpul» de la 19 Decembrie. E o osteneală de prisos- Nu putem pu­bli­ca un răspuns în care, în loc să se cerceteze în mod obiectiv chest­iu­­nea, se denaturează c­u bună știință adevărul și în locul dovezilor de care e nevoie, ni se servesc laude la adresa d-lui Chirculescu, semna­tarul contractului oneros. Insă pentru că «Delta Dunării», arte aerul sa spune, că o nedreptățim, vom face istorici pr complect, al ace­stei concesionări. IN CARE STA­TUL ESTE PUR ȘI SIMPLU FU­RAT. 1) După cum­ am urni arătat peș­tele prins în Delta­ Dunării și la gto­rile fluviului, ca tot peștele prins în apele Statului aparține Statului și pescarilor prinzători. 2) Valoarea încasată din vân­za­­rf­a vitregei cantități de pește se îm­parte în două: a) partea Statului (dijma) și b) partea pescarilor prin­zători. 3) Inaime de război transportul peșetlui se făcea de remorchere și vase particulare. ATUNCI, firește, și Stat­ul plătea transportul părței sale. i) După înjghebarea acestei floti­le Statul încasa de la pescari câte 45 bani pentru, transportul unui ki­logram de pește. PENTRU PAR­TEA SA, IIREȘTE NU MAI PLĂ­TEA NIMIC, PENTRU CA ACEA­STA AR FI ÎNSEMNAT SA-ȘI SCOATĂ DINTR’UN BUZUNAR CA SA-ȘI BAGE IN ALTUL. 5) Din venitul transportului fă­cut în vasele sale, Statul și-a în­treținut aceste vase, și a plătit per­sonalul, și a transportat partea sa de pește și a mai realizat în exer­cițiul 1922-1923 UN BENEFICIU DE 1 MILION DE LEI, din care, s’a vărsat 600 mii lei la Administrația de Tulce­a a pescăriilor Statului și 400 mii lei la Administrația halelor de pescării din Galați-E clar. Asupra acestor puncte so­cietatea «Delta Dunării» tace. Ca și cum situația de azi ar putea fi înțe­leasă fără examinarea celei prece­­dente. Dar să venim la situaț­a de azi, creiată de contractul concesio­narei. Nu vom mai intra în amănun­tele licitației. Vom spune numai că contractul de concesionare dela 23 iulie 1923 are caracterul unui act de bună învoială. 6) Dar licitație ori bună învoială« contractul concesionării prevede la art. 5 că: 7) Societatea «Delta Dunării» are dreptul să dubleze prețul transpor­tului. AUTORITĂȚILE NU POT OPRI această majorare de preț­ 8) Acelaș articol din contract pre­vede că STATUL ESTE SCUTIT DE ORICE PLATA PENTRU TRANSPORTUL COTEI SALE DE PEȘTE. Stipulațiunea aceasta este catego­rică. Nerespectarea ei schimbă baze­­le contractului de concesionare. In întâmpinarea ei societatea «Delta Dunărei» recunoaște că STATUL PLĂTEȘTE AZI ACEST TRAN­SPORT. De pe această dispoziție nouă, con­trară prevederilor contractului de concesionare? Alegațiunea societății că are chel­tueli marii în întreținerea vaselor este o copilărie. Cheltuelile de în­treținere privesc numai societatea concesionară. Prin urmare discuția este inutilă și abuzul evident. STA­TUL ESTE FURAT CA UN CO­DRU. I 9) Ce primește Statul în schimb? 1 Contractul prevede 35 la sută din venitul net al societăț­i. Dar aceasta este numai o iluzie, pentru că Statul nu poate controla ven­irile socie­tății- Statul poate controla conform contractului numai veniturile din transportul peștelui. Nu poate exercita însă nici un con­trol asupra transporturilor, asupra materialelor, asupra mărfurilor de altă natură, asupra pasagerilor de tot felul. Statul va primi deja numai cât va voi societatea să-i dea și «Delta Du­­nărei» nu va voi nici­odată să-i dea­ mai mult decât suma minimă prevă­­­zută în contractul de concesionare, adică 170.000 lei. anual!­n rezumat, înainte de contractul cu societa­tea «­Delta, Dunării» Statul nu plă­tea nimic pentru transportul cotei sale de pește și avea pe lângă acea­stă gratuitate un beneficiu anual de 1 milion lei. După contract statul încasează de la șoc. «Delta Dunării» 170 mii lei anual. Perde câștigul său anual de 1 mi­lion lei. Și Pe deasupra mai plăteș­te capiul pentru cota sa de peste 1.250.000 lei anual. In total o pagubă de 2 milioane 80 mii lei, anual pentru Stat sau un e­­gal beneficiu pentru «Delta Dună­rii». Dacă mai socotim și navlul înca­sat de societate de la pescari «Del­ta Dunării» ajunge la un beneficiu net de peste­­ 1 milioane lei anual- Acestea fără să mai socotim alte venituri necontrolabile ale societa­­tei și fără să mai vorbim, de faptul că se­ pregătește și cedarea atelie­relor Statului de la T­ulcea, pe cari după cum e vorba «Delta Dunării» le va obține gratuit. a Acestea sunt faptele. Printr'o dispoziție oneroasă a d-lui ministru de domenii se aruncă banii Statului în faosul unei societăți par­ticulare. Și nu întâmpinările socie­­tăței concesionare, făcute prin por­tărel ori altfel vor putea înlătura gravitatea abuzului făptuit oricâte laude s’ar aduce în aceste întâmpi­nări d-lui Chirculescu, secretarul ge­neral al ministerului de domenii. De altfel publicul așteaptă nu apă­rarea societății «Delta Dunărei» ci explicațiile d-lui ministru al dome­niilor. G. MEL. Conflict bulgaro-sârb? Declarațiile d-lui Țancoff.­-Comentariile presei sârbe din. Sofia, 29. — Cu ocazia discuției la răspunsul mesajului, primul-minis­­tru d. Al. Țancoff a făcut ori în So­branie următoarele declarații: «Dela­ 9 iunie autoritatea regatu­lui nostru a crescut considerabil. Bulgaria este singurul stat din cele învinse, care și-a îndeplinit și își va îndeplini punctualmente toa­te obligațiunile ce și le-a asumat prin tratatele de pace. Cerem însă să se recunoască și drepturile ce s’au dat Bulgariei prin aceste tratate, adică accesul la ma­rea Egee, care treb­iește neîntâr­ziat înfăptuir­ilelaț­inile noastre cu­ România sunt amicale. Tratativele angajate pentru idicarea sechestrului exis­­tent supra averilor supușilor bul­gari din România ,continuă într’un spirit amical și după toate probabi­litățile vor fi duse la bun sfârșit-Relațiunile cu Grrecia sunt de ase­menea bune- Urăm succes viitoarei republici elene. Iugoslavia nu ne răspunde cu a­­celaș tact, cum procedăm noi. Cre­dem că bărbații de stat sârbi nu au dreptate, când bănuesc bunele in­­tențiuni ale guvernului bulgar. Mărul discordiei îl constituie Ma­cedonia, provincie care are nevoe de libertate și ordine. Macedonia are dreptul să trăias­că. Bulgaria va continua politica sa externă, tinzând la legarea de ra­porturi prietenești cu toate statele și la asigurarea păcii. Cerem însă să se repare Un mare rău făcut Bulgariei. Bugetul nostru este simțitor, în­cărcat cu cheltueli necesare pentru întreținerea armatei voluntare. Bulgaria ch­eltuește anual pentru întreținerea acestei­­ armate, peste Un miliard le va­ Credem dar ca Bul­garia să fie autorizată să recruteze pe viitor armata de care are nevoe în mod obligatoriu-Armata ne este necesară pentru menținerea or­dinei interne și apă­rarea granițelor. Pericol de milita­rizarea Bulgariei, nu poate exista». * 1 Belgrad, 30. — Expozeul d-la Trankoff în Sobranie a provocat mare emoție în cercurile politice, deoarece se crede că Bulgaria tre­­buie să afle pe cineva în dosul ei pentru a arăta aroganță și a-și de­masca adevăratele sale scopuri în Macedonia. Declarația adresată către Bel­grad că Macedonia constitue pri­cina di­scordiei între cele două țări și cerând autonomia acesteia, e considerată în mod unanim ca o provocare și o negare a tratatelor de pace. Guvernul a ținut două ședințe in care a examinat instaurarea for­mală a vechiului regim în Bul­garia și a convocat de urgentă pe ministrul iugoslav la Sofia, Rakici, spre a obține informatiuni mai a­­mănunțite. Presa cere o acțiune energică și promptă. Ziarul ,,Politika“ scrie : „Sforțări mai mari sunt necesare a­­cuma spre a înăbuși răul, pe când la 9 iunie Iugoslavia ar fi putut a­­juta pe Stambolinski să-l înăbușe în germene. Ziarul ,,Vremea“ cere executarea unor măsuri eficace, deoarece dato­ria guvernului e de a împiedica, chiar cu mâna armată, reînceperea lui 1915 și a asigura pacea poporu­lui iugoslav. Cum călătorim Afară d­e mu­merioase d­e deracri și accidente cari te obligă să-ți faci testamentuu­i chiar pentru o călăto­rie d­e la Jbucurieș­ti la Filești, ace­lași obligat­.« rămâne și pentru ca­zurile întâmplătoare când călăto­rești fără accident. Căci de la Bu­­cuu­reș­ti, până­­ la Târgoviște trebue să faci un popas de lum­inum cules ore la Titlu. În acest interval trebue sa stai în vagon, care, bine înțeles e ca geamurile sparte și neîncăl­zit. Te-ați ma­i putea, duce să te dez­gheți în restaurantul gării, dar n’le poți, fnce pentru că nu știi când pleacă trenul. Funcționarii gării Tu­fcu îți dau în această pr­ivăsață răspunsuri foarte precise : trenul 106 pleacă peste 4 ore sau peste 5 ore, sau peste o oră, pentru că sim­plonul are o întârziere de opt ore, trenul personal deci Temnișoai­a o întârziere de 5 ore etc. Zadarnic cauți să­ te descurci, în­trebi pe alt, domn funcționar care îți dă cu totul alt răspuns. La urmă ești nevoit să t convingi că e ba­bilonie și resemnat îți reiei locul în vagonul de pe linia patra, neîncăl­zit și neluminat. Stai o oră­, sta­i două, stai stfel Bați din picioare ca o iapă ner­voasă, căci altfel ai îngheța com­plect. Tresari ca în așteptarea unui mare eveniment, când auzi, în sfâr­șit vre­un șuera­t­ de mașină. Dar nu e,decât un înșelător intermezzo, diverse manevre. Și iar aștepți. Pâ­nă când !­­ugeți să te duci în restaurant, dar n’o faci, pentru că dacă ai mai a­­vea și neghiobia să perzi un tren, acolo te uită Dumnezeu. Și Doam­ne, finim,os mai e în gara Ti­tu, mane centru de încrucișare ! Prin urmare, vedeți, cum spunea d-l. Tancred,' căile ferate s’au nor­­ malizat...înarmările navale Paris. — Societatea Națiunilor a hotărât să-și rezerve dreptul de a fixa data și locul întrunirei sale­co­­misiunei maritime care trebue să se ocupe de extinderea convențiunei din Washington asupra Statelor nesem­­natare. , , , Un apel care trebue sa fie ascultat Societatea studenților în medici­­nă din București, datând de 49 de ani, intenționează să-și clădească­­ in local propriu­, cu săli de lectură, bibliotecă, cămin, tipografie, can­­tină etc. Clădirea va cuprinde șapte etaje și lucrările urmează să înceapă în primăvară, pe un­ teren donat de Primăria Capitalei. Vasta noastră bibliotecă va fi a­­tunci, ca și până acum locul, unde fiiii țării de pretutindeni, vor găsi cărțile necesare pentru studiile în­delungate — cărți, cari în prezent ating pentru um­od, sume fabuloase. Clădirea odată terminată, stu­denții români, meritași și lipsiți de mijloace, vor găsi un adăpost în căminul nostru, care va umplea un gol simțit, înlesnind traiul în Ca­pitală excesiv de scump. • Diar fondurile noastre sunt foar­te reduse, facem un apel călduros la d­v. să ne sprijiniți în opera ce întreprindem, din nădejdea, că nu ne veți lips d­­e ajutorul bănesc, pe care veți crede de cuviință să ni-1 acorda­ți. Numele contribuitorilor, va ră­mâne pe placa, unde vor fi înscrise toate instituțiile și, toți Românii cari au susținut cea mai veche și cea mai măreață operă de cultu­ră națională din țară­, contribuind prin aceasta la sporirea elementu­lui românesc ajuns în minoritate la unele facultăți din propria noas­tră Universitate. Sumele se trimit pe adresa: Sac. Stud. în Medicină, b-dul Elisabeta I, București. Sperând într’un sprijin neîntâr­ziat primiți vă rog,­­călduroasele noastre mulțumiri. « Acest apel al societații studenți­lor în medicină este adresat în pri­mul rând tuturor primăriilor. Toate comunele trebue să acorde după puterile lor sumele din cari să se dureze căminul și biblioteca studenților. Ministerul instrucției ar trebui să-și însușiască această frumoasă inițiativă, laolaltă cu ministerul de interne. In modul acesta se va putea In­tra mai repede. mm împrumuturi pentru consolidarea Păcii 1­­1’W7 < — Lomba, 31 — Ziarul ..Evening Standard’’ anunță că guvernul bri­tanic va căuta să se informeze pe lângă România, Iugoslavia și Po­lonia despre măsurile ce au de gând să ia pentru a garanta creditele a­­cordate de Franța în legătură cu drepul de prioritate pe care-l au a­­iiații asupra obligaț­ii­lor finan­ciare ale acestor țări- Paris. 31. — Comentând informa­țiie relat ve la demersul englez pe lângă România, Polonia și Iu­goslavia privitor la creditele pe care Franța le-a perm­is acelor țar z­arul «Temps» comunică: Acest demers al Angliei consti­­tue un fel de răspuns la opunerea Franței față de împrumutul ali­mentar german. In această privin­ță se poate ușor răspunde că Fran­ța nu s’a opus acestui efedit, dar că a cerut cuma să se lămurească în prealabil dacă Germania nu poa­te găsi într’adevăr la ea cerealele și grăsimile de cari are nevoie, sau dacă nu dispune de devizele mucesa­­re spre a plăti aceste cumpărături- Italia are de primit 40 la suă din sum­ele cari statele succesoare tre­­bui să le plătească­ Dacă, cum scrie «Gbrnare d’Italia , plățile germa­ne sunt problematice, ea nu se poate pretinde ca statele succesoare, care trebue să fie menajate ca aliați, să îndeplinească riguros­­ îndatoririle lor. Dacă Italia va reclama aceste plăți, se va expune a fi tratată în mod identic de unul din creditorii săi, nu de către Franța care nu ad­mite acest fel de a proceda, dar pro­babil de către Anglia- Națiunile aliate au obț­nut cre­dite în Franța pentru că au nevoe să se înarmeze și mai bine în scop de a-și apăra frontierele lor. Aceas­ta înarmare este cu atât una nece­sară cu cât politica engleză n’a și­ut să consolideze în mod sufici­ent pacea din Europa. ----------xxxxx­ m l 1 i

Next