Timpul, ianuarie 1924 (nr. 246-265)
1924-01-03 / nr. 246
ANUL al XXIII-lea No. 246 ABONAMENTE 2 lei exemplarul Un an.............................. . Lei 800 6 luni................................... » 400 3 luni...................................»200 Pentru preoți, 5! Învățători, intelectuali, funcționari și muncitori »0 face o reducere de 50 °/c Pentru străinătate te iovii abonamentului cât și costa exemplarului este dublu TELEFON No. 6/58 SUBT DIRECȚII UNUI COMITET PRMF.MOTUL UCLDEA STADULES CU ! Cu toate stângăciile sale, așa de numeroase și uneori așa de Ciudate, d. N. Iorga are meritul de a fi unul dintre puținii noștri oameni politici de mare autoritate, cari ascultă pulsul vieții românești. In mijlocul unor preocupări așa de varate și a atâtor lupte agitate, pasionate și sterile, cari dau de-o vreme, vieții noastre politice, aspecte de circ, d- Iorga culege atent ecourile vieții naționale. In vâltoarea, zvârcolirilor zilnice, ele îl atrag, îl cuceresc și îi domină activitatea. Așa se explică de ce găsim în ziarul său așa de adesea, notițe care pun, în câteva cuvinte, vaste probleme culturale și sociale, pe lângă cari majoritatea oamenilor noștri politici trece nepăsătoare și chiar inconștientă. In numărul de aseară al «Neamului românesc» d. Iorga ridică astfel chestiunea teatrelor noastre naționale, stăruind în special asupra teatrului național de la Cluj. La acest teatru s’a constatat într’o seară, în momentul când trebuia să se ridice cortina, că erau de față numai cinci spectatori. Această dureroasă stare de lucruri ne este de mai de mult bine cunoscută. Am privit cum sau succedat la ministerul artelor diferite personalități, fără ca vreuna din ele să aducă primenirea și priceperea fără cari sala teatrului național din Cluj va fi mereu goală. Căci cei «cinci spectatori» nu sunt un accident, cum bănuește d. Iorga, ci aproape o regulă. Mijloacele de îndreptare? D. I Iorga intră din nou în zona obișnuitelor sale stângăcii, îndată ce atacă acest capitol. D)e aceea să schițăm în câteva linii repezi aceste mijloace: a) Mai întâi e nevoe să avem în fruntea ministerului artelor, Ianborn. Un om politic de autoritate, de mare autoritate, care departe de a se intimida de gestul role de comandament ale d-lui .Vintilă Brătianu, să impună el, bu gestul de comandă, programul lsău cultural. Căci așa, cu d Le- Ipădatu, sau cu un domn Lepă I datu oarecare, ce se poate face ? ]Nu se poate decât ceea ce vrea și acât vrea d. ’Vintilă Brătianu- $id. ministru de fnanțe vrea foarte puțin, pentru că dincolo de socotelile balanței sale seînțelege foarte puțin,excedentaDar, se va zice, de unde omul ? |Noi credem că el poate fi găsit- ID. Iorga, de pildă* Nu glumim,căci nu e de loc timpul glumelor. 1 Sacrificiile cerute de România întreg.tă nu s’au terminat în ziua br. Și nouă nu ni s’ai fi părut ftantastică prezența d-lui Iorga l în fruntea departamentului artellor, chiar în guvernul prezidat Ide d. Brătianu. Ne-ar fi interesat numai acțiunea sa culturală!Câtă vreme cei mai buni vor râde izolați, și nu vor voi să cste asemenea situații, cari ni se par bizare, pentru că am rămas încă la vechile concepții ale politicianizmului, nici un progres m va fi posibil, căci această izolare, de o mândrie îndreptățită fără îndoială, nu lasă oportunităților politice decât posibilitatea promovării la conducere a diverșilor chirculești și lepădați. b) Firește că departamentul artelor avându-și omul de care e tevoe, el va ști să capete fondurile necesare, și apoi să le întrebuințeze. Toată lumea știe că teatrele ,hiare din Ardeal, bune, rele, cum ar fi ele, oferă publicului eurs cu prețuri foarte reduse. Aceste teatre lucrează, evident, pierdere, și nu în acest loc vom berceta sursa fondurilor perdute, facem și noi la fel. Acesta e un deziderat de absolută necesiite. La teatrul Național din Cluj se vor duce și funcționarii său plătiți în Ziua când le vom oferi un stat cu zece lei. c) Trebue să ne fie apoi, cu mult mai puțin indiferent, ceeace se joacă. Prea ne-am prezentat Ardeal, până acum, cu orice iese- Burghezia înstărită de atoto,,pane ncă nu ea noastră, cum foarte bine spune d. Iorga, nu pate fi atrasă cu «Cinel-Cinel». Teatrele naționale, sânt, firește, și pentru școlari și pentru soliți, dar nu pot fi teatre didactice. Asemenea teatre trebue să funcționeze în interiorul cazărilor și al școlilor. Adjectivul «național» adăugat teatrului, nu înlătură arta. Cu «Cinel-Cinel» nu vom cuceri burghezia înstărită a Ardealului. Și trebue s-o cucerim. Orice operă de artă e bună în acest scop, fie ea și maghiară, dacă nu e șovinistă. Scriitorii acestor rânduri nu-și poate închipui o mai eficace propagandă culturală românească, decât cea a unor talentați actori români jucând în românește o inimoasă piesă maghiară. Toată lumea care nu este încă a noastră, și chiar cea care nu va fi niciodată desăvârșit a noastră, ar fi acolo. Bune simt în acest scop și lucrările de mare spectacol, cari atrag prin figurație și nai. Numai să fie teatru senzațivromânesc, și să fie lume, în el. Lume venită de buna ei voe. d) Iar risipa să fie cu atâta rigoare exclusă, încât nici ideea ei să nu mai poată subsista. Căci numai așa banul public va merge acolo unde trebue. Numai așa teatrul va putea fi «un puternic mijloc de acțiune asupra sufletelor». V. B. Comisii peste comisii cum se rezolvă la noi toate chestiunile Este îndeobște cunoscut birocratismul de care suntem bântuiți de multă vreme și care ne-a pus aproape în fruntea țărilor cu veleități de supremație din acest punct de vedere. De aceea, se vede treaba facem ce facem și mai adăugăm câte ceva, la organizarea birocratică actuală, dacă nu chiar înființând câte un nou subsecretariat, mult-nuTnindu-ne harem și cu câte o comisie mai mare sau mai mică ! - Comisia pentru studiul cadastrului, comisia pentru controlul impunerilor, comisia pentru rezolvarea chestiunei locuințelor, comisia... marea comisie pentru unificarea legiuirilor, comisia pentru.... Urice ar fi să înșirăm toate comisiile și para comisiunile, mai de curând înființate, n’am mai termina. Spunt misii importante în mai toate aceste comisii. Și diurnele acestor misii sunt și mai apăsătoare pentru bugetul țării, atât de nemilostiv, când ej vorba de salarizarea corpului didactic, sau de aceea a funcționarilor. Așa se explică minunat cum toate chestiunile de mare însemnătate, ce așteaptă o rezolvare practică, imediată, sunt soluționate prin numirea câte unei noui comisiuini, penitru fiecare chestiune în parte. Și întrucât diurnele merg numai atâta timp cât funcționează comisiile, nu mai încape îndoială că ele trebuie să funcționeze cât mai mult. Iată de ce nu se poat ajunge la o soluție în chestiunea scumpetei în aceea a locuințelor, ca și în atâtea altele ce interesează mulțimea. Comisiile funcționează, de zor, încasând necontenit respectivele dilurne, și, firește, chestiunile rămân să fie rezolvate.... ad calenidas. ----------xxxxx--------- Necesitatea intervenției Americei Un apel al cui Lloyd George Seafield, 30. ’ Ziarul «Daily Telegraph» publică un articol al lui Lloyd George sub titlul: «Să convingem America ca să salveze Europa» în care fostul prim-ministru aduce tributul său dorinței serioase a americanilor de a cunoaște situația adevârată a Europei. Acei cari gândesc că acest numeros popor se gândește numai la bogății, îi face o mare ne- 1 Cute de Vice ministru de dreptate». Lloyd George urmează: «Dacă America va putea fi convinsă că este de datoria sa de a scăpa Europa de dezastru, dânsa nu va șovăi să intervină. Interese egoiste nu vor împinge America la o acțiune. Trebue să fie interese de caracter mai nem [a "îndoială, impulsiv». Majoritatea protestează. Lloyd George declară că s’a reîntors mai convins ca totdeauna, că nădejdea omenire în viitorul apro A luat vacanță și Camera Ședința de închidere Prezidează d. N. Bălănescu. Ședința se deschide la orele 3 și 5 d. a. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu, Al. Lapedatu, I. G. Duca, General Văitoianu, R. Franasovici, Gh. Mârzescu. — COMUNICĂRI D. C. SPANIȘTEANU la sumar spune că atunci când a afirmat că nu se pot ocupa 700 catedre vacante în învățământul primar nu a adus o învinuire ministerului de instrucție publică, ci o dovad că corpul didactic nu mai atrage tineretul din cauza tratamentului la care este supus. INGERINȚE ELECTORALE Pr. FLOREA DRAGHICI arată că a fost arestat la Lipova, unde are loc o alegere de senator și unde a fost în propagandă. Ofițerul care l-a arestat i-a spus că poate să aducă chestia în Parlament, va dobândi o tresă. Generalul Vlădescu a fost arestat noaptea și ridicat numai în cămașa de noapte. Tot timpul cât vorbește autorul, majoritatea face zgomot și îl persiflează. D. ministru MÂRZESCU: Nu Cunoști nici un caz de arestare, Dar dacă se va dovedi..., D. GR. IUNIAN. Promisiunile fă pe acea bancă nu mai au nici o valoare. Aceasta pentru că d. ministru Tătărăscu, a promis d-lui Răducan că va lua măsuri ca abuzurile să înceteze. Și abuzurile au sporit n'au încetat. Deci promisiunile d-voastră le pu D. președinte îl cheamă la ordine. D. ministru MÂRZESCU. Cele spu plat depinde de modul de colaborare se de d. Gr. Iunian m’ar dispensa dintre America și Europa. Dânsul de a răspunde. Totuși, pentru rest ele vă cu satisfacție că odată cu înpectul parlamentului răspund. ,Voi la furarea neînțelegerilor cu Irlanda cerceta cazurile de arestare și promi orice cauză de diferende a dispărut formal că de se vor dovedi vinadintre Marea Britanie și America. Irați, aceștia își vor lua pedeapsa. Ic Cslelalte comunicări se amână. Se procedează la votarea proectului de buget al ministerului instrucțiunei publice. Bugetul este votat. Se ia în discuție bugetul ministerului de finanțe. D. MICȘA cere îmbunătățirea soartei funcționarilor de la administrațiile financiare. D. V. BRATIANU spune că prin bugetul viitor — 1925 — se vor unifica și egaliza salarile tuturor funcționarilor publici. Anul acesta — adaugă d. ministru de finanțe — se vor mai da în cursul anului, ca și în 1923 fonduri ce vor rezulta din excedente pntru despăgubirile de război. Nu putem da despăgubirile integral până ce nu luăm deja inamic căci nu vrem să anticipăm, ca Franța pentru ca apoi să avem dificite.. Bugetul se votează. Se mai votează apoi bugetul Casei de Depuneri. Se mai votează credite extraordinare cum și recunoașterea calităței de persoană morală și juridică „Fundației .Vasiliu-Bolnavu". Cu acest prilej d. Leonte Moldovanu cere ca această fundație să fie scutită de orice taxe. D. ministru Dr. ANGLESCU promite că după sărbători, că va veni cu o lege compleetativă în acest sens. D. I. BRATIANU mulțumește deputaților pentru concursul dat operei legislative a guvernului. „Urându-vă sărbători fericite — spune d. Brătianu, vă doresc să ne revedem după vacanță cu puteri noi spre a vota legile în legătură cu Constituția cum și acelea pentru punerea în valoare a bogățiilor țărei. Bugetul pe care l'ați votat acum e o do<ăvadă de câte nevoi are țara, nevoi cari nu vor putea fi împlinite decât prin punerea în valoare a bogățiilor acestei țări. II. președinte ridică ședința la orele 5, anunțând pe cea viitoare pentru Marți 29 Ianuarie s. n. -xxxxx- T Marele mister al existenței consista in împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou tată ce este conservatismul. M. EMINESCU Joi 3 Ianuarie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Calea Victoriei Ho, 6 Pasagiu Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE — * Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domni autori sunt rugați să-și păstreze copie Cei cinci dela Cluj Cum e administrată averea Statului -xxxxx-In jurul contractului cu societatea „Delta Dunari”.VinovScia domnului ministru al domeniilor Societatea «Delta Dunării» ne trimite prin portărei un răspuns la articolul nostru asupra concesionării transportului peștelui publicat în«Timpul» de la 19 Decembrie. E o osteneală de prisos- Nu putem publica un răspuns în care, în loc să se cerceteze în mod obiectiv chestiunea, se denaturează cu bună știință adevărul și în locul dovezilor de care e nevoie, ni se servesc laude la adresa d-lui Chirculescu, semnatarul contractului oneros. Insă pentru că «Delta Dunării», arte aerul sa spune, că o nedreptățim, vom face istorici pr complect, al acestei concesionări. IN CARE STATUL ESTE PUR ȘI SIMPLU FURAT. 1) După cum am urni arătat peștele prins în Delta Dunării și la gtorile fluviului, ca tot peștele prins în apele Statului aparține Statului și pescarilor prinzători. 2) Valoarea încasată din vânzarfa vitregei cantități de pește se împarte în două: a) partea Statului (dijma) și b) partea pescarilor prinzători. 3) Inaime de război transportul peșetlui se făcea de remorchere și vase particulare. ATUNCI, firește, și Statul plătea transportul părței sale. i) După înjghebarea acestei flotile Statul încasa de la pescari câte 45 bani pentru, transportul unui kilogram de pește. PENTRU PARTEA SA, IIREȘTE NU MAI PLĂTEA NIMIC, PENTRU CA ACEASTA AR FI ÎNSEMNAT SA-ȘI SCOATĂ DINTR’UN BUZUNAR CA SA-ȘI BAGE IN ALTUL. 5) Din venitul transportului făcut în vasele sale, Statul și-a întreținut aceste vase, și a plătit personalul, și a transportat partea sa de pește și a mai realizat în exercițiul 1922-1923 UN BENEFICIU DE 1 MILION DE LEI, din care, s’a vărsat 600 mii lei la Administrația de Tulcea a pescăriilor Statului și 400 mii lei la Administrația halelor de pescării din Galați-E clar. Asupra acestor puncte societatea «Delta Dunării» tace. Ca și cum situația de azi ar putea fi înțeleasă fără examinarea celei precedente. Dar să venim la situața de azi, creiată de contractul concesionarei. Nu vom mai intra în amănuntele licitației. Vom spune numai că contractul de concesionare dela 23 iulie 1923 are caracterul unui act de bună învoială. 6) Dar licitație ori bună învoială« contractul concesionării prevede la art. 5 că: 7) Societatea «Delta Dunării» are dreptul să dubleze prețul transportului. AUTORITĂȚILE NU POT OPRI această majorare de preț 8) Acelaș articol din contract prevede că STATUL ESTE SCUTIT DE ORICE PLATA PENTRU TRANSPORTUL COTEI SALE DE PEȘTE. Stipulațiunea aceasta este categorică. Nerespectarea ei schimbă bazele contractului de concesionare. In întâmpinarea ei societatea «Delta Dunărei» recunoaște că STATUL PLĂTEȘTE AZI ACEST TRANSPORT. De pe această dispoziție nouă, contrară prevederilor contractului de concesionare? Alegațiunea societății că are cheltueli marii în întreținerea vaselor este o copilărie. Cheltuelile de întreținere privesc numai societatea concesionară. Prin urmare discuția este inutilă și abuzul evident. STATUL ESTE FURAT CA UN CODRU. I 9) Ce primește Statul în schimb? 1 Contractul prevede 35 la sută din venitul net al societăți. Dar aceasta este numai o iluzie, pentru că Statul nu poate controla venirile societății- Statul poate controla conform contractului numai veniturile din transportul peștelui. Nu poate exercita însă nici un control asupra transporturilor, asupra materialelor, asupra mărfurilor de altă natură, asupra pasagerilor de tot felul. Statul va primi deja numai cât va voi societatea să-i dea și «Delta Dunărei» nu va voi niciodată să-i dea mai mult decât suma minimă prevăzută în contractul de concesionare, adică 170.000 lei. anual!n rezumat, înainte de contractul cu societatea «Delta, Dunării» Statul nu plătea nimic pentru transportul cotei sale de pește și avea pe lângă această gratuitate un beneficiu anual de 1 milion lei. După contract statul încasează de la șoc. «Delta Dunării» 170 mii lei anual. Perde câștigul său anual de 1 milion lei. Și Pe deasupra mai plătește capiul pentru cota sa de peste 1.250.000 lei anual. In total o pagubă de 2 milioane 80 mii lei, anual pentru Stat sau un egal beneficiu pentru «Delta Dunării». Dacă mai socotim și navlul încasat de societate de la pescari «Delta Dunării» ajunge la un beneficiu net de peste 1 milioane lei anual- Acestea fără să mai socotim alte venituri necontrolabile ale societatei și fără să mai vorbim, de faptul că se pregătește și cedarea atelierelor Statului de la Tulcea, pe cari după cum e vorba «Delta Dunării» le va obține gratuit. a Acestea sunt faptele. Printr'o dispoziție oneroasă a d-lui ministru de domenii se aruncă banii Statului în faosul unei societăți particulare. Și nu întâmpinările societăței concesionare, făcute prin portărel ori altfel vor putea înlătura gravitatea abuzului făptuit oricâte laude s’ar aduce în aceste întâmpinări d-lui Chirculescu, secretarul general al ministerului de domenii. De altfel publicul așteaptă nu apărarea societății «Delta Dunărei» ci explicațiile d-lui ministru al domeniilor. G. MEL. Conflict bulgaro-sârb? Declarațiile d-lui Țancoff.-Comentariile presei sârbe din. Sofia, 29. — Cu ocazia discuției la răspunsul mesajului, primul-ministru d. Al. Țancoff a făcut ori în Sobranie următoarele declarații: «Dela 9 iunie autoritatea regatului nostru a crescut considerabil. Bulgaria este singurul stat din cele învinse, care și-a îndeplinit și își va îndeplini punctualmente toate obligațiunile ce și le-a asumat prin tratatele de pace. Cerem însă să se recunoască și drepturile ce s’au dat Bulgariei prin aceste tratate, adică accesul la marea Egee, care trebiește neîntârziat înfăptuirilelaținile noastre cu România sunt amicale. Tratativele angajate pentru idicarea sechestrului existent supra averilor supușilor bulgari din România ,continuă într’un spirit amical și după toate probabilitățile vor fi duse la bun sfârșit-Relațiunile cu Grrecia sunt de asemenea bune- Urăm succes viitoarei republici elene. Iugoslavia nu ne răspunde cu acelaș tact, cum procedăm noi. Credem că bărbații de stat sârbi nu au dreptate, când bănuesc bunele intențiuni ale guvernului bulgar. Mărul discordiei îl constituie Macedonia, provincie care are nevoe de libertate și ordine. Macedonia are dreptul să trăiască. Bulgaria va continua politica sa externă, tinzând la legarea de raporturi prietenești cu toate statele și la asigurarea păcii. Cerem însă să se repare Un mare rău făcut Bulgariei. Bugetul nostru este simțitor, încărcat cu cheltueli necesare pentru întreținerea armatei voluntare. Bulgaria cheltuește anual pentru întreținerea acestei armate, peste Un miliard le va Credem dar ca Bulgaria să fie autorizată să recruteze pe viitor armata de care are nevoe în mod obligatoriu-Armata ne este necesară pentru menținerea ordinei interne și apărarea granițelor. Pericol de militarizarea Bulgariei, nu poate exista». * 1 Belgrad, 30. — Expozeul d-la Trankoff în Sobranie a provocat mare emoție în cercurile politice, deoarece se crede că Bulgaria trebuie să afle pe cineva în dosul ei pentru a arăta aroganță și a-și demasca adevăratele sale scopuri în Macedonia. Declarația adresată către Belgrad că Macedonia constitue pricina discordiei între cele două țări și cerând autonomia acesteia, e considerată în mod unanim ca o provocare și o negare a tratatelor de pace. Guvernul a ținut două ședințe in care a examinat instaurarea formală a vechiului regim în Bulgaria și a convocat de urgentă pe ministrul iugoslav la Sofia, Rakici, spre a obține informatiuni mai amănunțite. Presa cere o acțiune energică și promptă. Ziarul ,,Politika“ scrie : „Sforțări mai mari sunt necesare acuma spre a înăbuși răul, pe când la 9 iunie Iugoslavia ar fi putut ajuta pe Stambolinski să-l înăbușe în germene. Ziarul ,,Vremea“ cere executarea unor măsuri eficace, deoarece datoria guvernului e de a împiedica, chiar cu mâna armată, reînceperea lui 1915 și a asigura pacea poporului iugoslav. Cum călătorim Afară de mumerioase de deracri și accidente cari te obligă să-ți faci testamentuui chiar pentru o călătorie de la Jbucuriești la Filești, același obligat.« rămâne și pentru cazurile întâmplătoare când călătorești fără accident. Căci de la Bucuurești, până la Târgoviște trebue să faci un popas de luminum cules ore la Titlu. În acest interval trebue sa stai în vagon, care, bine înțeles e ca geamurile sparte și neîncălzit. Te-ați mai putea, duce să te dezgheți în restaurantul gării, dar n’le poți, fnce pentru că nu știi când pleacă trenul. Funcționarii gării Tufcu îți dau în această privăsață răspunsuri foarte precise : trenul 106 pleacă peste 4 ore sau peste 5 ore, sau peste o oră, pentru că simplonul are o întârziere de opt ore, trenul personal deci Temnișoaia o întârziere de 5 ore etc. Zadarnic cauți să te descurci, întrebi pe alt, domn funcționar care îți dă cu totul alt răspuns. La urmă ești nevoit să t convingi că e babilonie și resemnat îți reiei locul în vagonul de pe linia patra, neîncălzit și neluminat. Stai o oră, stai două, stai stfel Bați din picioare ca o iapă nervoasă, căci altfel ai îngheța complect. Tresari ca în așteptarea unui mare eveniment, când auzi, în sfârșit vreun șuerat de mașină. Dar nu e,decât un înșelător intermezzo, diverse manevre. Și iar aștepți. Până când !ugeți să te duci în restaurant, dar n’o faci, pentru că dacă ai mai avea și neghiobia să perzi un tren, acolo te uită Dumnezeu. Și Doamne, finim,os mai e în gara Titu, mane centru de încrucișare ! Prin urmare, vedeți, cum spunea d-l. Tancred,' căile ferate s’au nor malizat...înarmările navale Paris. — Societatea Națiunilor a hotărât să-și rezerve dreptul de a fixa data și locul întrunirei salecomisiunei maritime care trebue să se ocupe de extinderea convențiunei din Washington asupra Statelor nesemnatare. , , , Un apel care trebue sa fie ascultat Societatea studenților în medicină din București, datând de 49 de ani, intenționează să-și clădească in local propriu, cu săli de lectură, bibliotecă, cămin, tipografie, cantină etc. Clădirea va cuprinde șapte etaje și lucrările urmează să înceapă în primăvară, pe un teren donat de Primăria Capitalei. Vasta noastră bibliotecă va fi atunci, ca și până acum locul, unde fiiii țării de pretutindeni, vor găsi cărțile necesare pentru studiile îndelungate — cărți, cari în prezent ating pentru umod, sume fabuloase. Clădirea odată terminată, studenții români, meritași și lipsiți de mijloace, vor găsi un adăpost în căminul nostru, care va umplea un gol simțit, înlesnind traiul în Capitală excesiv de scump. • Diar fondurile noastre sunt foarte reduse, facem un apel călduros la dv. să ne sprijiniți în opera ce întreprindem, din nădejdea, că nu ne veți lips de ajutorul bănesc, pe care veți crede de cuviință să ni-1 acordați. Numele contribuitorilor, va rămâne pe placa, unde vor fi înscrise toate instituțiile și, toți Românii cari au susținut cea mai veche și cea mai măreață operă de cultură națională din țară, contribuind prin aceasta la sporirea elementului românesc ajuns în minoritate la unele facultăți din propria noastră Universitate. Sumele se trimit pe adresa: Sac. Stud. în Medicină, b-dul Elisabeta I, București. Sperând într’un sprijin neîntârziat primiți vă rog,călduroasele noastre mulțumiri. « Acest apel al societații studenților în medicină este adresat în primul rând tuturor primăriilor. Toate comunele trebue să acorde după puterile lor sumele din cari să se dureze căminul și biblioteca studenților. Ministerul instrucției ar trebui să-și însușiască această frumoasă inițiativă, laolaltă cu ministerul de interne. In modul acesta se va putea Intra mai repede. mm împrumuturi pentru consolidarea Păcii 11’W7 < — Lomba, 31 — Ziarul ..Evening Standard’’ anunță că guvernul britanic va căuta să se informeze pe lângă România, Iugoslavia și Polonia despre măsurile ce au de gând să ia pentru a garanta creditele acordate de Franța în legătură cu drepul de prioritate pe care-l au aiiații asupra obligațiilor financiare ale acestor țări- Paris. 31. — Comentând informațiie relat ve la demersul englez pe lângă România, Polonia și Iugoslavia privitor la creditele pe care Franța le-a permis acelor țar zarul «Temps» comunică: Acest demers al Angliei constitue un fel de răspuns la opunerea Franței față de împrumutul alimentar german. In această privință se poate ușor răspunde că Franța nu s’a opus acestui efedit, dar că a cerut cuma să se lămurească în prealabil dacă Germania nu poate găsi într’adevăr la ea cerealele și grăsimile de cari are nevoie, sau dacă nu dispune de devizele mucesare spre a plăti aceste cumpărături- Italia are de primit 40 la suă din sumele cari statele succesoare trebui să le plătească Dacă, cum scrie «Gbrnare d’Italia , plățile germane sunt problematice, ea nu se poate pretinde ca statele succesoare, care trebue să fie menajate ca aliați, să îndeplinească riguros îndatoririle lor. Dacă Italia va reclama aceste plăți, se va expune a fi tratată în mod identic de unul din creditorii săi, nu de către Franța care nu admite acest fel de a proceda, dar probabil de către Anglia- Națiunile aliate au obțnut credite în Franța pentru că au nevoe să se înarmeze și mai bine în scop de a-și apăra frontierele lor. Aceasta înarmare este cu atât una necesară cu cât politica engleză n’a șiut să consolideze în mod suficient pacea din Europa. ----------xxxxx m l 1 i