Timpul, martie 1924 (nr. 288-314)
1924-03-01 / nr. 288
r < < i > ANUL al XXIII-lea No. 288 y Un an . 6 luni , 3 luni , abonamente Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de 5, 5a SMIS Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6/55 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR l JULDEA RADULESCU LEI 803 „ 400 209 — Problema locuințelor prM In jurul legii care se pregătește— > Se pare că și d. Mârzescu se va încurca într’un dedal de amănunte și va face din noua sa lege a chiriilor prilejul unor nesfârșite încurcături, și mai mari decât cele de până acum. Desigur că d. ministru al justiției este însuflețit de cele mai bune intenții, dar d-sa a făcut eroarea de a intra prea a danc in amănunte, depărtându se cu prea multe excepții de cele două principii neădăuzitoare: asigurarea locuinții și asigurarea productivității capitalului învestit în locuințe. Pentru simplificarea legii libera tranzacție ar fi trebuit să fie cu totul exclusă din noua lege, prelungindu-se, aproape fără nici un fel de excepție toate contractele. N’am mai fi avut atunci nici unfel de agitație a chiriașilor negustori, cari pun azi înainte chestia vadului comercial și amenință cu închiderea prăvăliilor. Corectiv ale acestei dispoziții,, și având exact efectele, liberei tranzacții ar fi fost majorarea chiriilor pe categorii și* »după,criterii cari să asigure cât mai multă echitate. Cu deosebire , că s’am fi« eludat în acelaș timp și specula neomenoasă pe care sunt dispuși’s’a facă unii proprietari lăsați la libera tranzacție. Odată ce s’ar fi asigurat proprietarilor productivitatea capitalului învestit în locuințe, socotindu-se valoarea acestor locuințe după situația valutară de azi, ar fi încetat și agitația proprietarilor, căci ei nu cer mai mult decât atât. m. In această privință trebue să să plătiască azi 600, indiferent de situație socială; dacă e salariat insuficient, să fie mărit acest salariu, nu să se impue pagube cu topuzul unor oameni cari nu sunt de loc vinovați de o asemenea situție. Legiferându-se aceste două principii generale vin două articole scurte, toată lumea ar fi mulțămită. N’ar mai fi agitații, n’ar mai fi procese și s’ar putea aștepta cu mai multă liniște nouile construcții pe o scară largă, cari singure vor putea tranșa definitiv problema lipsei de locuințe, fără să o tranșeze deocamdată și pe cea a scumpetei lor. Excepții? Firește că ele nu pot fi cu totul excluse din noua legiuire. Trebue să se ție seamă de proprietarii cari vor sa se mute în locuințele lor. Aceștia însă trebue să ofere chiriașului evacuat o altă locuință, corespunzătoare nu cu cea pe care o părăsește, căci nu e vremea pretențiilor excesive, ci cu nevoile sale familiare. Trebue să se dea de asemenea posibilitatea evacuărei și proprietarilor cari vor să clădească, lăsându-se însă vechilor chiriași dreptul de preferință. O asemenea dispoziție ar însemna excluderea liberei tranzacții chiar și pentru locuințele noui, cu alte cuvinte prețuri maximale pentru locuințe. Cine ar avea ceva de spus contra unei asemenea măsuri, câtă vreme se garantează productivitatea capitalului învestit? Și apoi ar trebui să fie excepții spunem că nu e drept să se impun pentru străinii cari se îmbulzesc, nimănui o pierdere forțată, chiar adesea fără rost, în Capitală. In a gând este vorba de clasa foarte simpatică a funcționarilor ori a liderilor profesioniști cu venituri mai reduse. Cine a plătit 30 de lei, pe lună chirie în 1914, trebueceasta privință mărturisim că severitatea legiuitorului, rațională, nu excesivă, ar fi pe placul nostru. V. B. NOTE DE ARTA La pictorul P. Iorgulescu -OXOJn interesanta mișcare artistică a noastră, atât de bine pornită de o bucată de vreme, s’au ivit câteva temperamente de artiști ce ne fac față. Unii din ei, din nefericire din ce în ce mai puțini, pe lângă nobilele însușiri înăscute ce le-au dat Pu" torța să se avânte cu tot entusiarmul necesar în arta artei, au năzuit să se apropie de acel liman al perfecțiunii pe care nu-l pot atinge cei închinați, cu trup și suflet, artei, decât prin vechile metropole ale Civilizației și artei de-aiurea. Unul dintre acești puțini este pictoruli P. Iorgulescu atât de tânăr încă, deși în manifestările sale de până aci a dovedit acea maturitate de concepție și execuție ce lasă să se întrevadă o viață întreagă închinată artei. In simplul și simpaticul său atelier din str. Atena, pictorul mă întâmpină cu„ acea afabilitate ce-i caracterizează, lăsând la o parte orice preocupări. Și, cum zăresc valizele deschise, în care artistul își rânduiește tot cei trebuie pentru plecare. — Mi se pare — îi zic — ca am picat râu, ești gata de ducă... — Nu-i nimic, îmi face plăcere oricând să primesc pe cei ce iubesc și prețuiesc arta. — Dar încotro? Plec zilele acestea la Paris, să-mi văd de lucru. — Și nici, barem o expoziție, înainte de plecare? — Ce să fac! Trebuie să plec și apoi nici nu ași avea destule lucrări'Pentru o expoziție... Iată tot ce-mi rămâne... In adevăr pe lângă un robust realizat cap de studiu — un turc cu cealmaua pe cap —, în realizarea căruia artistul acesta atât de conștiincios și totdeodată atât de plin de sentiment a pus n’am putea spune toate mijloacele vibrantei tehnici picturale pe care o posedă, însă a izbutit să creeze vieața, ceea ce e mai mult. Privirile-mi cad pe două peisagii de dimensiuni destul de mari, două priveliști din Bazargic, două veritabile compoziții în care culoarea perfect adevărată intențiilor artistului», cuprinde în masse amari, cu lărgimea unui tratament de sincer discernător al elementelor unui ansamblu și totdeodată de sintetizator al lor în ansambluri scrupulos armonizate, înainte ți întinderi nemăsurate, în care sinuositățile terenului din zaret, ca și râpele din primul plan sunt atât de bine redate, ca și arborii din acelaș plan, că-i peste putință să nu admiri aceste pânze. Iar absența oricăror date insistente inutile în realizarea detaliilor, cel mult netezite în ușoare notări ce dau consistența materială a fiecăruia:—totul denotă și suflul de artă aleasă, acel farmec deosebit cel exercită asupra ochiului primitivismul caracteristic marilor pictori moderni Sunt năzuințe către o artă mai puțini la îndemâna tuturor, de acord, însă cu atât mai demne de notat încât, atât de puțini vai, mai pot ,astăzi să se avânte spre asemeni culmi, rămânând credincioși unei lozinci artistice ca aceia a pictorului Iorgulescu. Nimic de factice și nimic de precupețitor al asentimentului comun, în tot ce face. Totul echilibrat împletește, îngemănat ca tehinică cu aceea trebuință de creare ce nimicește dintr’odată orice preocupări. Deși desvoltat sub egida câtorva din cele mai vestite personalități ale artei moderne franceze, pictorul Iorgulescu este aproape deplin desbărat de orice înrâuriri. Poate mai rămâne o mică sgură, mai mult de tratament, de tehnică picturală, însă covârșită cu mult, întrecută de jarul sufletesc al unui temperament a cărui evoluție firească o putem aștepta cu încredere. Mai privim un cap două de studiu, tot atât de îndelung și fin nuanțate, în gradări de culoare vie, și vre-un portret ceva mai stăpânit i de gândul de a face în cutare fel, și apoi curfundându-mi privirile din nou, în cele trei sau patru peisagii în care simți că palpită natura însăși, — îmi iau rămas bun de la artist, lăsându-l să-și facă pregătirile de plecare. Pincio -ÖXÖ— A ECOURI LOR — Polemizând cu „Universul”, direcția fabricelor de hârtie spune între altele : „Fabricile de hârtie ar dori să vie cât de mult în ajutorul culturii, nu însă toate ziarele răspândesc cultura. Multe se mărginesc la informații, la polemică politică și la publicații de reclame comerciale”. Prin urmare, dau a înțelege fabricile de hârtie, dacă „Universul” ar publica mai puține reclame, și ar fi mai mult propagator de cultură, hârtia ar fi maieftină. Dar fabricile de hârtie cer, în acelaș timp, proteguire vamală, căci multe țări au mari depozite de hârtie, pe cari ar fi dispuse să le trimeată în România cu prețuri de concurență. Ceea ce dovedește, din nou, și cu aceiași tărie, dorul fabricilor de hârtie de a veni în ajutorul culturii! Nu-i așa ? CE MAI TREBUE... — „Viitorul” reproduce cu mare satisfacție interviewl acordat de d. Iorga „Adevărului”. Lucrul e ușor de înțeles, întrucât acest interview cuprinde și următoarea declarație : „Liberalii vor sta în orice caz până la sfârșitul legislaturii”. Pentru ca totul să fie cum e mai bine in cea mai fericită dintre țări, ar mai rămâne acum ca d. Iorga să dea un nou interview în care să declare că o legislatură durează zece ani. Ceea ce s’ar putea lesne întâmpla dacă d. Iorga va mai sta vre-o lună și la Paris... CONFUZIE... — D. general Văitoianu face, în „Viitorul”, o declarație senzațională : „Cu toții avem interese, dar, interesele Statului sunt mai presus decât ale noastre”. D. Văitoianu nu posedă probabil, noțiunea exactă a cuvântului nostru. Trebue să-l lămurim. „Nostru” e pronume , posesiv, la singular e „meu”. Când se aplică unui liberal nostru e sinonim cu tara. Prin urmare interesele tării, interesele noastre, — distincția, este inutilă. Afară doar dacă nu cumva d. general Văitoianu a intenționat să se ironizeze pe cine însuși... Ceea ce nefiind verosimil, declarația de mai sus trebue astfel complectată. „Cu toții avem interese. I Dar interesele Statului sunt mai presus decât ale noastre. Iar mai presus decât interesele Statului sunt interesele noastre, liberali Iti... Thermidor & C-nie. •— -----00C-------------Case noi... . Belgrad. — Zilele din urnă atenția publică a fost atrasă de către parlament. Abia se terminaseră marile desbateri, relative la neregulile, ce ar fi comis un fost ministru, și iată că Soupcina era cât pe act să fie teatrul unei bătăi. Uri deputat radical, vorbind în timpul discuțiunei la budget din cauza vechii uri personale, de chestiuni familiare ale deputatului democrat Agatonovici, acesta din urmă a sărit asupra oratorului lovindu-i. Eu dieahul a vrut să scoată revolverul, ceilalți deputați însă au despărțit pe cei doi adversari. Din fericire incidentul s’a sfârșit aci. —-----oxxo------- Depunerea declarațiilor pe oficiul plăților externe Termenul pentru depunerea la Oficiul plăților externe a declarațiilor referitoare la datoriile contractate în valută forte, fie în Anglia fie in România, a expirat ori seară. Nici o declarație nu se mai primește la Oficiu după această dată, în afară de actele și documentele ce urmează să fie anexate la declarațiile depuse în termen. Cum însă atât legea pentru regularea plăților externe contractate în valută superioară cât și convențiunile intervenite până acum și mai ales regulamentul pentru executarea și a legii și a convențiunilor — au o aplicare teritorială, expirarea termenului pe ziua de 27 Februarie nu se aplică decât datoriilor contractate în țară și în Anglia, iar nu și celorlalte din țările cu care n’am încheiat încă o convenție formală. Prin urmare, pentru toate datoriile din această categorie, adică pentru toate cele contractate în Franța, Elveția, Belgia, Italia, Cehoslovacia, termenul pentru depunerea declarațiilor continuă să curgă. Oficiul însă a obligat la început pe debitorii din toate categoriile, fără nici o deosebire, să depue declarațiile în acelaș timp tocmai spre a cunoaște adevărata lor situație, după care se va orienta în fixarea cotelor de garanții ce trebuesc impuse fiecărui debitor în parte și pentru fiecare categorie de datorii. ,iar .. ......... 2 LEI EXEMPLARUL Marele mister al existenței consistă la Împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit parare» sos w» iată ce «ste co»»creeff«in«I. M. CMINESCO 0 dezbatere senzațională în Camera Comunelor ............ Í . k .i.gfr îftț. D. Macdonald somat să se explice asupra discursului d-lui Henderson Londra: — Primul ministru a fost interpelat astăzi în diferite rânduri în Camera Comunelor cu privire la declarația făcută de Ministrul de interne Henderson, în discursul său s dim Burnley asupra revizuirei tratatului de Versailles. In replica sa Macdonald se referă la răspunsul care i-a dat Lunea trecută lui Lloyd George — în aceeaș chestiune — și în care declarase că prin Cabinet nu a trecut nici o comunicare de felul aceleia făcute de Henderson și singura declarație pentru care guvernul își ia răspunderea este aceia făcută chiar de dânsul la 12 Februarie în Parlament. Conservatorul MacNeill fost subsecretar al Afacerilor Străine in ultimul guvern spune că cercetând cu amănunțire toate declarațiunile făcute de Macdonald, de când a devenit prim-ministru nu se găsește nici una care s’ar referi la revizuirea tratatului de Versailles. In vederea consternării pricinuită de ambele părți ale Senatului de discursul lui Henderson Mac Neill întreabă pe Macdonald dacă nu este de prer*s că ar fi nimerit să lămurească punctul său de vedere, în interesul colaborării comune, pe care o dorește. Macdonald este surprins că declarațiunea sa făcută la 12 Februarie, ar putea conține vreun echivoc și repetă că guvernul își ia răspunderea numai pentru ceia ce a declarat Macdonald însuși și nimic mai mult. In urmă MacNeill propune moțiunea după care Camera va trebui să discute această chestiune de importanță politică, contradicțiile miniștrilor cu privire la politica externă, precum și refuzul guvernului de a șterge din opinia publică a țărilor aliate, impresia produsă de discursul ministrului de interne cu privire la tratatul de Versailles. Primul ministru susține că ceia ce a declarat până acum este suficient pentru acest scop și este tot ce se poate da interesului public, în această clipă. Oamsby (conservator) sprijină moțiunea. Dânsul declară că deoarece toate ziarele franceze și italiene au dat multă atențiune discursului rostit de ministrul de interne, această chestiune a devenit de importanță reală și internațională și dânsul socotește deci că guvernul trebuie să-și clarifice atitudinea în ce privește tratatul de la Versailles. Toți conservatorii și mai mulți liberali au sprijinit moțiunea și desbaterea s-a fixat pentru astă seară. Comercializarea pescăriilor statului -OXOAportul social al statului. Exploatarea de azi. 70 milioane lei venit. Motivele comercializare. Prețurile viitoare La ministerul domeniilor se fac sub președinția d-lui V. D. Chirculescu, secretarul general al ministerului, lucrările pregătitoare, în vederea comercializărei pescăriilor statului. In viitoarea organizare, statul, va aduce ca aport social, toate bălțile din Delta Dunărei, litoralul Marei Negre și bălțile din Basarabia. Exploatarea de azi Exploatarea bălților se face astăzi de vânătorii pescari, sub controlul administratorilor de pescării, și care pentru munca lor primesc jumătate din peștele prins, nu însă în natură ci în bani, peștele fiind socotit după prețurile maximale, hotărîte de ministerul domeniilor. Cât aduce pescuitul După informațiile ce ni s’au dat, ministerul domeniilor, în epoca de pescuit a anului trecut, socotită dela 1 Aprilie până în Decembrie, a încasat peste 70 milioane lei, în afară de cota încasată de vânătorii pescari, ce se ridică tot cam la 70 milioane lei. Peștele, vândut prin birourile statului, s’a vândut sub formă de pește proaspăt și pește sărat. Motivele comercializării Unul din motivele invocate de ministerul domeniilor, este înbunătățirea producției, a exploatării și îndeosebi a vânzării peștelui, cum și a industrializări lui. Comisia, care lucrează la fixarea condițiilor de comercializare preconizeazî în deosebi facerea mai multor fabrici în Delta Dunări și Basarabia, pentru facerea de conserve. Se va face zacusca, diferite marinate și se va da o deosebită atenție condițiilor de farare a peștelui. Exportarea peștelui . Comisia, studiază în deosebi organizarea exportării peștelui de lux, în care întră morunul, nisetru, cega, crapul dela sus, și icrele negre,legi. în Se discută în deosebi dacă s’ar putea face un export de pește proaspăt dat fiind greutățile de transport în țară, ca și în afară din țară. oe interesaților Cointeresații, care vor participa la comerializarea pescăriilor, vor trebui să aducă un aport social de cel puțin 100 miliooane la început, dat fiind marile lipsuri ale exploatări bălților și în deosebi marea lipsă a sculelor pescărești. Viitoarea societate, va avea obligația să curețe bălțile care sunt pline de răchite, să construiască ghețării și vaduri și frigorifere în punctele principale ca: Galați, Brăila, Călărași, Vâlcov, Jurilovca și Constanța, să ușureze transportul cumpărând remorchere și lotci, și să facă o fabrică de năvoade și alte scule pescărești. Cosumul intern Chestiunea cea mai importantă și asupra căreia cenușia insistă în mod deosebtj este fixarea cotei consumului intern și mai ales, fixarea prețului pentru consumul intern. Astăzi, peștere este destul de scump, iar față de cheltuelie ce se vor angaja, prețul peștelui va tinde către o nouă urcare. Asupra acestei chestiuni comisia, care s’a întrunit în mai multe rânduri la ministerul domeniilor, n’a putut încă fixa un punct de plecare. ..0X0- A Guvernul grec n’a căzut Atena. 27. — In urma discuțiilor din Adunarea Națională, în cursul cărora numeroși deputați și-au exprimat neîncrederea, în guvern din cauza că acesta a refuzat să proclame republica înainte de plebiscit, guvernul a cerut un vot de încredere printr’o ordine de zi care a fost admisă cu 233 voturi contra 106. După redeschiderea ședinței, președintele consiliului a cerut amânarea discuției asupra rezoluțiunilor privitoare la dinastie și la viitorul regim al Greciei. Adunarea a acceptat. Venizelos, care a asistat la ședință a votat în favoarea guvernului. Sfimbătă 1 Martie 1924 .......-.....■»—■ [UNK]I I.I — REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI -Calea Victoriei Ho. 60 (Pasagiul Imobiliara) p «grid A?si se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AfsENJIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie MILITAȚI... Oficiosul guvernului se arată încântat de însușirile de abilitate ale d-lui Macdonald. Oficiosul guvernului mărturisește, cu acest prilej, că el credea în provizoratul guvernului laburist. Când și-a dat seama „Viitorul” că acest „provizorat” va dura ? Exact în momentul când a constatat că d. Macdonald e abil, folosind voturile liberalilor contra conservatorilor într’un anumit prilej, și ale conservatorilor contra liberalilor, în alt prilej. C’est le provisoire qui dure ! exclamă „Viitorul”, îndată după ce face această constatare. D Vintilă Brătianu trebue să fi primit cu un larg zâmbet de neîncredere știrea constituirii guvernului Macdonald. Noul prim-ministru al Angliei era socotit lipsit de știința abilităților, și deci socotit incapabil să guverneze Anglia și să domine o situație europeană așa de grea. D. Vintilă Brătianu avea pentru premierul englez disprețul care-1 are pentru d. Mihalache ! Nu vom stărui, asupra naivității pe care o cuprinde exclamația „Viitorului” Ca și cum cele două mari partide istorice ale Angliei ar putea fii dejucate de abilități; ca și cum constituirea guvernului muncitoresc ar fi străină de voința lor. Dar această exclamație trădează o concepție politică, și o speranță: că e posibil să dureze și mai departe guvernul liberal prin continuarea acelor savante intrigi țesute până acum cu succes, cari au divizat opoziția și au împiedecat o acțiune unitară. De altfel d. Vintilă Brătianu e în cadrul celei mai perfecte realități când se bizue pe această speranță. Mai întâi pentru că guvernul liberal nu-șî mai cunoaște nici o altă tărie, și apoi pentru că opoziția face tot ce poate pentru a prilejui diverse „abilități” șefului liberalilor. esbaterile Parlamentare Camera Ședința de la 27 Februarie La orele 3 și un sfert, d. N. SIMIONESCU-BÂRLAD, vice-președinte, deschide ședința. Pe banca ministerială d-nii L G. Duca, G. G. Mârzescu, general Văitoianu, N. D. Chirculescu, R. Franasovici, Al. Lapedatu, D. SIMION MANDRESCU: Intr’o scrisoare adresată ziarului «Universul» un domn inginer român, însărcinat să trateze la Paris o afacere de interese publice, arată că a întâmpinat mari dificultăți din pricina unei broșuri în limba franceză redactată și publicată de o bancă românească. In acea broșură statul român este arătat ca o piedică în desvoltarea economiei noastee naționale, reținând seamă de sforțările agricultorilor, cărora le-a răpit prin măsuri nedrepte și pripite foloasele recoltelor. întreaga situație financiară a statului este denunțată ca rea. Se afirmă că întreaga noastră politică financiară este sub orice critică și că banii statului sunt risipiți fără control și fără măsură. Sistemul cel nou de impozite al ministerului de finanțe e denunțat ca nestudiat și incapabil de a produce statului veniturile necesar. Iar drept încheiere a tuturor acestor defăimări, se adaugă că țara lipsită de colaborarea statului, e în neputință de a se reface». Am onoare a întreba pe d. ministru de finanțe și guvernul, dacă au cunoștință de acea broșură și-i rog să binevoiască a ne spune care este banca în chestiune, pentru ca țara să o cunoască și ce măsuri au luat sau au de gând să ia, căci creditul țării nu poate fi micșorat în străinătate de bănci cari realizează beneficii enorme din specularea nevoilor noastre. D. AUREL MIRCEA, din majoritate anunță o interpelare cu privire la administrația comunală a orașului Craiova, în frunte cu d. Const. Neamtu. Intrându-se in ordinea de zi, se repetă voturile rămase nule în ședința de eri, asupra proectului pentru modificarea alcătuirii unor comune din județul Botoșani și asupra proectului privitor la cedarea către ministerul instrucțiunii a unui imobil al soc. «Madona Dudu». Camera a adoptat ambele proecte. D. GENERAL VAITOIANU toată& Camera să admită intervertirea ordinei de zi spre a se vota proectul prin care se declară de utilitate publică terenurile pe cari armatele de ocupație au construit conducta de petrol Băicoi-Câmpina și Câmpina-București. Pus la vot, proectul e admis de adunare. Camera votează apoi, fără discusiuni, proectul prin care ministerul de domenii este autorizat să închee o tranzacție cu obștea moșnenilor Gemeneni (Dâmbovița) pentru stingerea procesului în curs. Se mai votează legea prin care se ratifică convenția de transporturi de cale ferată, încheiată la Berna. Ședința se ridică la orele 4 t. Deputații trec în secții: general Mărdărăscu, N. N. veanu și general Moșoiu. SA ORFELINATUL din curtea DE ARGEȘ D. N. N. SAVEANU, răspunzând comunicării d-lui Dauș, făcută intr’una din ședințele precedente cu privire la starea orfanilor de război, cari sunt rău îngrijiți în orfelinatul din Curtea de Argeș, spune că, chiar în ziua când d. Bauș făcea comunicarea d-sale, d-sa trimisese un inspector și un medic, cari au făcut anchetă în acest orfelinat. D. Săveanu recunoaște că cele denunțate de d. I S’a constatat însi finatului din h fiind prea mic, mai mult ca 40 c orfelinatul înt D. Săveanu și tot neglijentă d conduc orfelinatul și m comra lor se vor lua sancțiunile cuvenite. Nu trebue însă generalizat, deoarece în alte orfelinate copiii sunt bine întreținuți. D. DR. V. BIANU face o comunicare, arătând că evreii din Ardeal preferă să se considere minoritate maghiară, cerând ca limba de predare în școlile lor să fie cea maghiară decât să învețe limba română. D. DR. C. ANGELESCU răspunde că nici d-sa nu înțelege această atitudine și crede că evreii trebue să aleagă între limba maternă și cea română. Nicidecum insa nu au dreptul să ceară limba maghiară ca limbă de predare în școli. LEGEA DE ORGANIZARE A ARMATEI La discuția generală a legii fiind înscris și d. N. G. POPOVICI, d-sa face o lungă expunere susținând proectul de lege. B. GH. CHIBANESCU examinează proectul de lege și spune că regretă lipsa dispozitiunilor cari sa asigure legătura între trupă și ofițeri. B-sa face unele observatiuni asupra unor chestiuni de specialitate. Ședința se ridică la orele 5.30. "Viitoarea ședință Joi la orele 3 când va răspunde d. general Mărdărăscu. -----exo--- --rite Secatul Ședința dela 27 Februarie D. GR. VASILIU, vice-preșeedinte, deschide ședința la orele 3.30, în prezența d-lor miniștri Tratative între Germania Turcia Constantinopole 28 (Rador). Săptămâna viitoare vor incepe la Angora tratative pentru încheierea unui tratat de amiciție între Germania și Turcia. Din partea Germaniei va pleca la Angora d 1 Freitag. oxo- Demisia guvernului albanez Tirana 28 (Rador). Cabinetul Zegu a demisionat. Primul ministru albanez a fost însărcinat de consulii regentei cu girarea afacerilor până la numirea unui nou guvern.oxo —