Timpul, noiembrie 1940 (nr. 1259-1288)

1940-11-01 / nr. 1259

|K REDACT ta 91 aDMTSIaTRATta BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, IS n­ Tinrnv. f R­dacția 91 Administrația 8.05.44 l Tipografia 8.42.23 abonamente In tară: I to străinătate: Un an 700 lel; 8 tani oen * í, m 1 I maa • _« I convențiile P®9“ 350 lel, 3 Inni 200 lel tale Internaționale. Pentru bănci, instituții ți ad­u­l publice 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 ți 15 ale Hecărei Ioni Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Wi­eotrenei Generale P. T­­. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL" S. A. R înscris sub No. 202 Trib. Ilfov____________ Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU ANUL IV petindre, Dunăre, iiimmmiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiimmiiiiiiiimimimiiiiiiimiim drum fără pulbere**. liiiiiiimiiiiRiiiiiiisiiigiitisiitiiSiüissimiiíiiiiiiiiniiH.iiimiiiismiüjiiiiimiiiiiiiiiiiiiu A stăzi când se desbate la București, într’o confe­rință internațională, sta­bilirea unui regim nou la gurile Dunării și, poa­te, întocmirea regulament al navigației unui alt pe tot cursul internațional al fluviului, de la Bratislava până la guri, se cu­vine să ne amintim, pe scurt, ce a însemnat și ce înseamnă mărețul fluviu pentru neamul românesc în­cepând din cele mai depărtate vremi ale istoriei naționale. La strămoșii Daci, apa Dunării era socotită sfântă, iar când porneau la răsboi ei se împărtășiau cu această apă făcând jurământ zeilor pentru înfrângerea dușmanilor. O asemenea concepție înaltă des­pre valoarea simbolică a apei din Dunăre se întâlnește și la alte po­poare din vechime, în privința vesti­telor fluvii Gangele și Nilul, care au fost leagănul unor strălucite civili­zații. De altfel, întemeiat pe învățămin­tele istoriei și ale geografiei, un sa­­vant rus, cu sârge­e moldovenesc în vinele lui, N­esgj^­of, a tipărit în vea­cul trecut, fia­­- aris, o carte în care au trăitt e­­rudful marilor fluvii în ci­­ilizația omenirii, cum și influența așezării la gurile acestor fluvii asu­pra desvoltării popoarelor. Amintind asemnea adevăruri ve­­rificate vom pricepe mai bine adân­cul înțeles al vorbelor lui Kogâlni­­ceanu, când spunea că strămoși există în poporul­­,din moși român instinctul că, fără Dunăre, Româ­nia nu poate fi”. Istoria neamului nostru este așa de strâns legată de istoria Dunării încât, aproape la fiecare pagină, în­tâlnim fapte și întâmplări, care nu se pot pricepe decât numai prin a­­ceastă lerrătură a Românismului cu marele fluviu. Chestiunea Dunării e una din pro­­fesoriiile­­ politice cele­­ mai frământa­te, iar­ M­­ioritels 5nfHistr- lealim­­gul V" v­­,n> V« »"ilor, ale «­egimulu­i d­u­nărean, nu sunt decât fazele suc­cesive și uneori repetate, ale­­ locu­lui de interese goiste, împotriva in­­teresului simplu și obștesc al liber­tății de navigație pentru toată lu­mea, cu egalitatea de tratament a tuturor pavilioanelor. Piedicile naturale din calea Du­nării, cum sunt stâncile de la Porțile de fer sau împotmolirea de la vărsa­­rea în Marea Neagră, au stingherit mai puțin navigația decât piedicile artificiale sau politice, pa care le-a ridicat egoismul unora ori altora împotrivaa bartății de folosință a „drumului ivNi, pulbere”. De multe ori, ceea ce putea face tehnica modernă pentru înlăturarea piedicilor naturale din navigația du­­năreană, desfăcea ori strica politica egoistă a unora sau altora prin a­­șezarea de bariere și de controluri vamale, sanitare, etc., împotriva li­­bertății de plutire și a egalității pa­­vilioanelor. Astăzi, când se discută o nouă rânduială la gurile Dunării cores­punzătoare ordinei celei noi din a­­facerile continentului european, ne putem îngădui speranța că tot ce se va face va fi spre binele tuturor celor ursiți de destin să folosească drumul liber și estin al Dunării. România făcându-și în acest ceas un serios examen de conștiință, poa­te susține, sus și tare, că n’a să­vârșit, niciodată, nimic împotriva libertății de navigație dunăreană, ci, tocmai dimpotrivă, s’a silit, totdea­­una, din toate puterile, să înles­nească și să desvolte traficul pe flu­viu, cât și la gurile lui. Adevărul acesta despre opera de dragaj și de rânduială prin gea­­manduri luminoase dealungul cursu­lui fluvial românesc, întreprinsă de Serviciul nostru hidraulic, înzestra­rea porturilor române de pe țărmul stâng mai puțin favorabil naviga­ției, ca și lucrările din regiunea Deltei, au fost recunoscute, totdea­una, de streinii cari au trecut pe la noi. Nu-i vorba să ne lăudăm cu ce am făcut ori să pretindem vre-o răsplată specială pentru opera noastră la Dunăre. Dimpotrivă, sun­tem gata să recunoaștem că totul n’a fost decât o activitate confor­mă cu interesele noastre cele mai bine înțelese. România a avut și are numai fo­los din desvoltarea și înflorirea na­­vigației dunărene. Interesele ei con­cordă la perfecție cu interesul ob­ștesc al libertății de navigație și a egalității de tratament pentru toa­te pavilioanele fără deosebire. Așezată dealungul minunatului drum „fără pulbere” și la punctul de întâlnire a lui cu Marea Neagră, România nu poate decât să câștige și să prospere odată cu sporirea și desvoltarea navigației dunărene. Convinși demult, din vremea îna­intașilor depărtați, despre acest a­­devăr, nu urmărim decât să convin­gem toată lumea că între interese­le României și interesul obștesc al înfloririi dunărene este o perfectă concordanță. Cine vrea să desvolte traficul și siguranța dunăreană nu face decât să ajute consolidarea României și nu poate avea colaborator mai sin­­cer și mai credincios decât Româ­nia în opera aceasta grandioasă de general interes european. N. DAȘCOVICI TELEGRAMA FÜHRER­ULUI CĂTRE DUCE Solidaritatea ge­rmai­iOn italiană ROMA, 30. (Rador). — Ducele a primit următoarea telegramă din partea Fuehrerului: „Reîntors în Germania vă exprim Duce, mulțumirile mele cordiale pentru ospitalitatea și primirea ce mi-a fost încă odată făcută de Flo­rența. Entuziasmul fără margini al populației florentine, dovedește că politica alianței dintre Italia și Germania — a cărei complectă i­­dentitate de vederi am confirmat-o împreună din nou, vorbirilor noastre — în cursul cen este adânc sădită in inima poporului vostru. Grație puterei armatelor noastre și datorită încrederei popoarelor noastre, nimeni nu ne va mai putea smulge victoria. Vă trimit salutul meu, ca ajuto și camarad. Adolf Hitler“. Â Noul teatru de război La frontiera greco-albaneză trupele italiene au înaintat după canonade violente Englezii anunță că au minat apele teritoriale grecești Desmonlarea știrilor despre îna­ntarea trupei , în lor grecești Albania ROMA, SO. (Rador). — Corespon­dentul Agenției D. N. B. transmite: Cercurile competente italiene dez­mint svonurile tendențioase, care cir­culă in străinătate, mai ales din iz­­vor englez, cu privire la situația din Grecia. Astfel, știrile tendențioase privi­toare la o înaintare a trupelor grece­ști în Albania sunt lipsite de orice temeiu. Deasemeni, sunt pe deaîntregul in­ventate svonurile că ar fi isbucnit re­­volte în Albania. In realitate, întreaga Albanie primit cu entuziasm știrea interven­a­ției italiene în Grecia. STATELE UNITE AȘTEAPTĂ INFORMAȚII MAI AMĂNUNȚITE ÎNAINTE DE A APLICA LEGEA NEUTRALITĂȚII IN CAZUL GRECIEI NEW­ YORK. 30. (Băilor). — Co­respondentul Agenției D. N. B. co­munică: Președintele Roosevelt a avut, Mar­ți, conversații cu d-nii Cordell Hull și Sumner Welles. Cei doi conducători ai Departa­mentului de Stat au­ declarat preșe­­d­­itelui Roosevelt că mai trebuesc a­­șteptate informații înainte de a ho­tărî aplicarea și pentru Grecia a legii asupra neutralității. 1 ATACUL PRIPAL DAT DE TRUPELE STALERE SE­­DREAPTA SPRE FLORIA BELGRAD, 30 (Rador). — Agenția „Avala“ transmite: Corespondentul de la granița greco­­jugoslavă al ziarului „Politika“ anun­ță că, în noaptea de 38 Octombrie spre 29 Octombrie, se auzea bubuitul tunului în toate satele din împreju­rimi. Bubuitul tunului a reînceput, de ambele părți. Marți dimineață, la ora­­ 5, și a ținut până la ora 6. Vremea este foarte rea, nourii sunt jos și o ceață, astfel încât activitatea aviației este stânjenită. După informații neconfirmate, con­centrarea trupelor mai este în curs de ambele părți. Grecii fac concentrări de la lacul Prespa până în munții Bigla, lui Corespondentul din Bitolia al ziaru­„Vreme“ scrie că toată ziua de Marți s-a auzit acolo bubuitul tunului, ceea ce ar arăta că atacul principal al trupelor italiene ar fi îndreptat spre Florina. Comunicațiile Turciei cu Europa sunt întrerupte ISTANBUL­­ 10 (Rador). — Cores­pondentul Agenției C. N. B. anunță: De Luni, comunicațiile de cale fe­rată ale Turciei cu Europa sunt cu desăvârșire întrerupte, deoarece, lân­gă Adrianopol, liniile trec pe terito­riul Greciei, iar aceasta a suspendat întregul trafic de cale ferată. Comunicațiile telefonice și telegra­fice între Turcia și Europa nu au fost întrerupte până acum. a Ministrul Greciei la Roma cerut să i se remită pașapoartele ROMA, 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenției DNB, anunță : D. Politis, ministrul Greciei la Ro­ma, a cerut guvernului italian să-i remită pașapoartele. Se află din Roma că guvernul italian, în conformitate cu uzul di­plomatic, va proceda la un schimb de personal diplomatic al celor do­uă legații. Italia urmărește cu deosebită atențiune atitudinea terțelor puter­i din Sud-Estul­ Europei ROMA, 30 (Rador). — Cores­­pondentul Agenției DNB, trans­mite : In legătură cu știrile care pri­­vesc atitudinea terțelor puteri din sud-estul Europei­­ față de con­flictul italo-grec, cercurile italie­ne bine informate stărite asupra faptului că, până in prezent, nici o declarație oficială nu a fost în­că făcută. Italia acordă o atenție deose­bită atitudinei manifestată de a­­ceste state. De aceea, Italia manifestă un viu interes față de orice luare de atitudine, chiar când nu este ofi­cială, iar propria ei hotărîre va depinde de atitudinea definitivă pe care o vor adopta statele in chestiune. ATIÍtÍDINEA Ju­liULUWît­ PRIVITĂ CU SIMPATIE LA BERUH BELGRAD, 30. (Rador). — A- genția „Avala“ transmite: Corespondentul din Berlin al zia­rului „Vreme“ comunică: „Atitudinea Iugoslaviei este pri­vită la Berlin cu o satisfacție vizi­bilă, deoarece aci se respinge dina­inte orice posibilitate ca Iugoslavia să fie antrenată într-un conflict, care nu are nici o legătura cu inte­resele sale vitale“. iiiiiiiiiuMmuiiimiiimiiiiiiiiimiiiiiiiiiü MINISTRUL «IEI­A LONDRA VA DISPUNE DE FLOTA COMERCIALĂ GREACĂ ATENA, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenției DNB. anunță că ministrul Greciei la Londra a fost însărcinat să dispună, în mod liber, de întreaga flotă de comerț a Gre­ 194­0 Cat­ați Timpul Familiei j TIMPUL PENTRU TCP Cea mai bună revistă românească fondator:­­Ingore Qaiencu FIXAREA LISTEI CIVILE A MAIES­­TATII SALE REGELUI MIHAI I ȘI A DOTATIUNEI PENTRU MAIESTATEA SA REGINA MAMA ELENA ART. 1. — Lista civilă a Majestății Sale Regelui Mihai I al Româ­niei se fixează pentru tot timpul Domniei Sale la 40.000.000 lei anual. ART. 2. — Dotațiunea pentru Ma­iestatea Sa Regina Mamă Elena se fixeză la 7.000.000 lei anual. ART. 3. — Lista civilă și Dotațiu­nea se stabilesc din ziua urcării pe Tron a Majestății Sale, Regelui Mihai I, iar sumele respective vor fi Inseri­se în bugetul Statului. ART. 4. — Legea pentru fixarea Listei Civile promulgată cu I. D. R. Nr. 3241 din 1930 și publicată în Mo­nitorul Oficial Nr. 140 din 27 Iunie 1980, se abrogă pe data de 6 Septem­­brie 1940, I Mari inundații in Marocul francez TANGER. 30 (Rador). ■— Co­respondentul Agenției „Ștefani” transmite următoarele: Știri venite din Marocul francez semnalează marile pagube provoca­te de puternicele inundații ce au a­­vut loc zilele acestea aci. Apa râu­rilor s’a revărsat inundând ogoare­le și cauzând moartea unui foarte mare număr de capete de vite. Co­municațiile sunt întrerupte. In zona internațională a Tange­­nului timpul ploios a cauzat strică­ciuni țarinelor și caselor de la peri­ferie. SITUAT^ INTERNAȚIONALA Aspectele politice și economice ale con- Xmmmm mnmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmMmm flictului italo-grec Ilii! Presa axei prezintă aspectele morale, economice și politica flictului italo-grec. f­.———MMM—— Plecând dela constatarea, fericită, a unității de acțiune dintre Germania și Italia „în ceea ce privește scopurile pe care ele și le propun și metodele grație cărora pot să fie atinse aceste scopuri.“. „Messaggero“ arată că ac­țiunea italiană în Grecia este îndrep­tățită, deoarece „Grecia actuală nu are nimic comun cu Grecia, de altă­dată, ea fiind căzută pe mâinile oli­garhiei negustorilor lipsiți de scrupule și a evreilor internaționali“. Reluând această afirmație, „Popolo di Roma“ precizează că, „există o mare deose­bire între civilizația elenă de altă dată și civilizația de azi a Greciei, a­­servită în toiul Marii Britanii“. Tot „Messaggero“ critică problema provinciei Ciamuria, care, in 1918, a ajuns provincie grecească, pe temeiul . . .ioriî Tr ’‘l'y'o, "ret? x'nr’i) italian, întemeiată pe date statistice tendențioase. Astăzi, spune „Messag­gero“ „acțiunea de apărare, între­prinsă de Italia în Grecia, constitue în acelaș timp și ultimul act al unei drame sângeroase, aceia a Ciamuriei și agresiunilor grecilor contra Alba­niei meridională". Nu lipsesc nici dovezile despre „complicitatea Greciei cu Anglia, în dauna Italiei". In această privință, ziarele italiene arată că „numeroase convoiuri, venite din Marea Neagră și aparținând Marii Britanii, pentru a scăpa de controlul italian și de a­­tacurile forțelor italiene, au navigat în apele grecești, mergând deal­un­gul coastelor Greciei“. „Aceste convoiuri, spune presa italiană, aprovizionau cu carburanți marina de război britani­că, chiar în apele teritoriale grece­ști“. De asemenea, se arată mai de­parte: „Grecia a permis vaselor de război britanice să facă lungi escale și să se aprovizioneze în porturile grecești, contra prevederilor dreptu­lui internațional“. Examinând situația Greciei, în ra­port cu Puterile Axei, a căror acțiu­ne este purtată, de astă dată, de Sta­lin, „Völkischer Beobachter“ își for­­mulează punctul de vedere prin de­clarația că: „Orice stat, care-și leagă soarta sa de Marea Britanie, își zo­rește propria sa nenorocire“ și con­tinuă afirmând că „Anglia, a ținut să pună mâna pe flota comercială Greciei, care se știe că are 2 milioa­ne de tone spre a o folosi în propriul său interes“. Poziția pe care o ia „Berliner Boer­­senzeitung“ față de actualul conflict din Balcani, se întemeiază pe afir­­mațiunea că intervenția Italiei era necesară spre „a pune capăt mane­vrelor britanice“. Teza aceasta este susținută de ziarul berlinez cu argu­mentele că englezii, potrivit cu decla­rațiile lor „destul de clare", pregă­tesc o ofensivă contra puterilor axei, având ca obiectiv principal Salonicul, socotit de englez, „cheia drumului spre Europa centrală“. Din presa statelor vecine, ..ținem informația, dată de „Politika“ din Belgrad, că, de ambele părți, concen­trarea trupelor mai este în curs re­­cum și informația ziarului iugoslav „Vreme“, despre direcția probabilă a atacului principal al trupelor italiene, care, după „Vreme“ ar fi Florina. Războiul din Apus Bombardierele germane și italiene au dat în atacuri deosebit de violente împotriva Londrei Aviația engleză a dat atacuri de noapte la Berlin. Comunicatele și telegramele In­­ pagina 9-a ale con- NAVELE SERVICIULUI MARITIM ROMÂN AFLATE IN PORTURILE TURCEȘTI N’AU FOST INCUNOȘTIINȚATE SĂ PĂRĂ­SEASCĂ ACESTE PORTURI Subsecretariatul de Stat al Mat­rinei comunică: Informația apărată în presă­, după care navele Serviciului Mari­tim Român aflate în porturile tur­cești, au fost încunoștiințate de au­toritățile locale să părăsească ace­ste porturi, nu este exactă, și se dă cea mai categorică desmințire. A­­ceste nave au navigat conform itis­nerarului fixat. ciei. Coasta Mar­ei Britanii fotografiată dintr’un Jtvrin «/armen voia teleobiectiv

Next