Timpul, noiembrie 1940 (nr. 1259-1288)
1940-11-01 / nr. 1259
|K REDACT ta 91 aDMTSIaTRATta BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, IS n Tinrnv. f Rdacția 91 Administrația 8.05.44 l Tipografia 8.42.23 abonamente In tară: I to străinătate: Un an 700 lel; 8 tani oen * í, m 1 I maa • _« I convențiile P®9“ 350 lel, 3 Inni 200 lel tale Internaționale. Pentru bănci, instituții ți adul publice 1000 lei anual Abonamentele incep la 1 ți 15 ale Hecărei Ioni Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Wieotrenei Generale P. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL" S. A. R înscris sub No. 202 Trib. Ilfov____________ Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU ANUL IV petindre, Dunăre, iiimmmiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiimmiiiiiiiimimimiiiiiiimiim drum fără pulbere**. liiiiiiimiiiiRiiiiiiisiiigiitisiitiiSiüissimiiíiiiiiiiiniiH.iiimiiiismiüjiiiiimiiiiiiiiiiiiiu A stăzi când se desbate la București, într’o conferință internațională, stabilirea unui regim nou la gurile Dunării și, poate, întocmirea regulament al navigației unui alt pe tot cursul internațional al fluviului, de la Bratislava până la guri, se cuvine să ne amintim, pe scurt, ce a însemnat și ce înseamnă mărețul fluviu pentru neamul românesc începând din cele mai depărtate vremi ale istoriei naționale. La strămoșii Daci, apa Dunării era socotită sfântă, iar când porneau la răsboi ei se împărtășiau cu această apă făcând jurământ zeilor pentru înfrângerea dușmanilor. O asemenea concepție înaltă despre valoarea simbolică a apei din Dunăre se întâlnește și la alte popoare din vechime, în privința vestitelor fluvii Gangele și Nilul, care au fost leagănul unor strălucite civilizații. De altfel, întemeiat pe învățămintele istoriei și ale geografiei, un savant rus, cu sârgee moldovenesc în vinele lui, Nesgj^of, a tipărit în veacul trecut, fia- aris, o carte în care au trăitt erudful marilor fluvii în ciilizația omenirii, cum și influența așezării la gurile acestor fluvii asupra desvoltării popoarelor. Amintind asemnea adevăruri verificate vom pricepe mai bine adâncul înțeles al vorbelor lui Kogâlniceanu, când spunea că strămoși există în poporul,din moși român instinctul că, fără Dunăre, România nu poate fi”. Istoria neamului nostru este așa de strâns legată de istoria Dunării încât, aproape la fiecare pagină, întâlnim fapte și întâmplări, care nu se pot pricepe decât numai prin această lerrătură a Românismului cu marele fluviu. Chestiunea Dunării e una din profesoriiile politice cele mai frământate, iar Mioritels 5nfHistr- lealimgul V" v,n> V« »"ilor, ale «egimului dunărean, nu sunt decât fazele succesive și uneori repetate, ale locului de interese goiste, împotriva interesului simplu și obștesc al libertății de navigație pentru toată lumea, cu egalitatea de tratament a tuturor pavilioanelor. Piedicile naturale din calea Dunării, cum sunt stâncile de la Porțile de fer sau împotmolirea de la vărsarea în Marea Neagră, au stingherit mai puțin navigația decât piedicile artificiale sau politice, pa care le-a ridicat egoismul unora ori altora împotrivaa bartății de folosință a „drumului ivNi, pulbere”. De multe ori, ceea ce putea face tehnica modernă pentru înlăturarea piedicilor naturale din navigația dunăreană, desfăcea ori strica politica egoistă a unora sau altora prin așezarea de bariere și de controluri vamale, sanitare, etc., împotriva libertății de plutire și a egalității pavilioanelor. Astăzi, când se discută o nouă rânduială la gurile Dunării corespunzătoare ordinei celei noi din afacerile continentului european, ne putem îngădui speranța că tot ce se va face va fi spre binele tuturor celor ursiți de destin să folosească drumul liber și estin al Dunării. România făcându-și în acest ceas un serios examen de conștiință, poate susține, sus și tare, că n’a săvârșit, niciodată, nimic împotriva libertății de navigație dunăreană, ci, tocmai dimpotrivă, s’a silit, totdeauna, din toate puterile, să înlesnească și să desvolte traficul pe fluviu, cât și la gurile lui. Adevărul acesta despre opera de dragaj și de rânduială prin geamanduri luminoase dealungul cursului fluvial românesc, întreprinsă de Serviciul nostru hidraulic, înzestrarea porturilor române de pe țărmul stâng mai puțin favorabil navigației, ca și lucrările din regiunea Deltei, au fost recunoscute, totdeauna, de streinii cari au trecut pe la noi. Nu-i vorba să ne lăudăm cu ce am făcut ori să pretindem vre-o răsplată specială pentru opera noastră la Dunăre. Dimpotrivă, suntem gata să recunoaștem că totul n’a fost decât o activitate conformă cu interesele noastre cele mai bine înțelese. România a avut și are numai folos din desvoltarea și înflorirea navigației dunărene. Interesele ei concordă la perfecție cu interesul obștesc al libertății de navigație și a egalității de tratament pentru toate pavilioanele fără deosebire. Așezată dealungul minunatului drum „fără pulbere” și la punctul de întâlnire a lui cu Marea Neagră, România nu poate decât să câștige și să prospere odată cu sporirea și desvoltarea navigației dunărene. Convinși demult, din vremea înaintașilor depărtați, despre acest adevăr, nu urmărim decât să convingem toată lumea că între interesele României și interesul obștesc al înfloririi dunărene este o perfectă concordanță. Cine vrea să desvolte traficul și siguranța dunăreană nu face decât să ajute consolidarea României și nu poate avea colaborator mai sincer și mai credincios decât România în opera aceasta grandioasă de general interes european. N. DAȘCOVICI TELEGRAMA FÜHRERULUI CĂTRE DUCE Solidaritatea germaiiOn italiană ROMA, 30. (Rador). — Ducele a primit următoarea telegramă din partea Fuehrerului: „Reîntors în Germania vă exprim Duce, mulțumirile mele cordiale pentru ospitalitatea și primirea ce mi-a fost încă odată făcută de Florența. Entuziasmul fără margini al populației florentine, dovedește că politica alianței dintre Italia și Germania — a cărei complectă identitate de vederi am confirmat-o împreună din nou, vorbirilor noastre — în cursul cen este adânc sădită in inima poporului vostru. Grație puterei armatelor noastre și datorită încrederei popoarelor noastre, nimeni nu ne va mai putea smulge victoria. Vă trimit salutul meu, ca ajuto și camarad. Adolf Hitler“. Â Noul teatru de război La frontiera greco-albaneză trupele italiene au înaintat după canonade violente Englezii anunță că au minat apele teritoriale grecești Desmonlarea știrilor despre înantarea trupei , în lor grecești Albania ROMA, SO. (Rador). — Corespondentul Agenției D. N. B. transmite: Cercurile competente italiene dezmint svonurile tendențioase, care circulă in străinătate, mai ales din izvor englez, cu privire la situația din Grecia. Astfel, știrile tendențioase privitoare la o înaintare a trupelor grecești în Albania sunt lipsite de orice temeiu. Deasemeni, sunt pe deaîntregul inventate svonurile că ar fi isbucnit revolte în Albania. In realitate, întreaga Albanie primit cu entuziasm știrea intervenației italiene în Grecia. STATELE UNITE AȘTEAPTĂ INFORMAȚII MAI AMĂNUNȚITE ÎNAINTE DE A APLICA LEGEA NEUTRALITĂȚII IN CAZUL GRECIEI NEW YORK. 30. (Băilor). — Corespondentul Agenției D. N. B. comunică: Președintele Roosevelt a avut, Marți, conversații cu d-nii Cordell Hull și Sumner Welles. Cei doi conducători ai Departamentului de Stat au declarat președitelui Roosevelt că mai trebuesc așteptate informații înainte de a hotărî aplicarea și pentru Grecia a legii asupra neutralității. 1 ATACUL PRIPAL DAT DE TRUPELE STALERE SEDREAPTA SPRE FLORIA BELGRAD, 30 (Rador). — Agenția „Avala“ transmite: Corespondentul de la granița grecojugoslavă al ziarului „Politika“ anunță că, în noaptea de 38 Octombrie spre 29 Octombrie, se auzea bubuitul tunului în toate satele din împrejurimi. Bubuitul tunului a reînceput, de ambele părți. Marți dimineață, la ora 5, și a ținut până la ora 6. Vremea este foarte rea, nourii sunt jos și o ceață, astfel încât activitatea aviației este stânjenită. După informații neconfirmate, concentrarea trupelor mai este în curs de ambele părți. Grecii fac concentrări de la lacul Prespa până în munții Bigla, lui Corespondentul din Bitolia al ziaru„Vreme“ scrie că toată ziua de Marți s-a auzit acolo bubuitul tunului, ceea ce ar arăta că atacul principal al trupelor italiene ar fi îndreptat spre Florina. Comunicațiile Turciei cu Europa sunt întrerupte ISTANBUL 10 (Rador). — Corespondentul Agenției C. N. B. anunță: De Luni, comunicațiile de cale ferată ale Turciei cu Europa sunt cu desăvârșire întrerupte, deoarece, lângă Adrianopol, liniile trec pe teritoriul Greciei, iar aceasta a suspendat întregul trafic de cale ferată. Comunicațiile telefonice și telegrafice între Turcia și Europa nu au fost întrerupte până acum. a Ministrul Greciei la Roma cerut să i se remită pașapoartele ROMA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenției DNB, anunță : D. Politis, ministrul Greciei la Roma, a cerut guvernului italian să-i remită pașapoartele. Se află din Roma că guvernul italian, în conformitate cu uzul diplomatic, va proceda la un schimb de personal diplomatic al celor două legații. Italia urmărește cu deosebită atențiune atitudinea terțelor puteri din Sud-Estul Europei ROMA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenției DNB, transmite : In legătură cu știrile care privesc atitudinea terțelor puteri din sud-estul Europei față de conflictul italo-grec, cercurile italiene bine informate stărite asupra faptului că, până in prezent, nici o declarație oficială nu a fost încă făcută. Italia acordă o atenție deosebită atitudinei manifestată de aceste state. De aceea, Italia manifestă un viu interes față de orice luare de atitudine, chiar când nu este oficială, iar propria ei hotărîre va depinde de atitudinea definitivă pe care o vor adopta statele in chestiune. ATIÍtÍDINEA JuliULUWît PRIVITĂ CU SIMPATIE LA BERUH BELGRAD, 30. (Rador). — A- genția „Avala“ transmite: Corespondentul din Berlin al ziarului „Vreme“ comunică: „Atitudinea Iugoslaviei este privită la Berlin cu o satisfacție vizibilă, deoarece aci se respinge dinainte orice posibilitate ca Iugoslavia să fie antrenată într-un conflict, care nu are nici o legătura cu interesele sale vitale“. iiiiiiiiiuMmuiiimiiimiiiiiiiiimiiiiiiiiiü MINISTRUL «IEIA LONDRA VA DISPUNE DE FLOTA COMERCIALĂ GREACĂ ATENA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenției DNB. anunță că ministrul Greciei la Londra a fost însărcinat să dispună, în mod liber, de întreaga flotă de comerț a Gre 1940 Catați Timpul Familiei j TIMPUL PENTRU TCP Cea mai bună revistă românească fondator:Ingore Qaiencu FIXAREA LISTEI CIVILE A MAIESTATII SALE REGELUI MIHAI I ȘI A DOTATIUNEI PENTRU MAIESTATEA SA REGINA MAMA ELENA ART. 1. — Lista civilă a Majestății Sale Regelui Mihai I al României se fixează pentru tot timpul Domniei Sale la 40.000.000 lei anual. ART. 2. — Dotațiunea pentru Maiestatea Sa Regina Mamă Elena se fixeză la 7.000.000 lei anual. ART. 3. — Lista civilă și Dotațiunea se stabilesc din ziua urcării pe Tron a Majestății Sale, Regelui Mihai I, iar sumele respective vor fi Inserise în bugetul Statului. ART. 4. — Legea pentru fixarea Listei Civile promulgată cu I. D. R. Nr. 3241 din 1930 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 140 din 27 Iunie 1980, se abrogă pe data de 6 Septembrie 1940, I Mari inundații in Marocul francez TANGER. 30 (Rador). ■— Corespondentul Agenției „Ștefani” transmite următoarele: Știri venite din Marocul francez semnalează marile pagube provocate de puternicele inundații ce au avut loc zilele acestea aci. Apa râurilor s’a revărsat inundând ogoarele și cauzând moartea unui foarte mare număr de capete de vite. Comunicațiile sunt întrerupte. In zona internațională a Tangenului timpul ploios a cauzat stricăciuni țarinelor și caselor de la periferie. SITUAT^ INTERNAȚIONALA Aspectele politice și economice ale con- Xmmmm mnmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmMmm flictului italo-grec Ilii! Presa axei prezintă aspectele morale, economice și politica flictului italo-grec. f.———MMM—— Plecând dela constatarea, fericită, a unității de acțiune dintre Germania și Italia „în ceea ce privește scopurile pe care ele și le propun și metodele grație cărora pot să fie atinse aceste scopuri.“. „Messaggero“ arată că acțiunea italiană în Grecia este îndreptățită, deoarece „Grecia actuală nu are nimic comun cu Grecia, de altădată, ea fiind căzută pe mâinile oligarhiei negustorilor lipsiți de scrupule și a evreilor internaționali“. Reluând această afirmație, „Popolo di Roma“ precizează că, „există o mare deosebire între civilizația elenă de altă dată și civilizația de azi a Greciei, aservită în toiul Marii Britanii“. Tot „Messaggero“ critică problema provinciei Ciamuria, care, in 1918, a ajuns provincie grecească, pe temeiul . . .ioriî Tr ’‘l'y'o, "ret? x'nr’i) italian, întemeiată pe date statistice tendențioase. Astăzi, spune „Messaggero“ „acțiunea de apărare, întreprinsă de Italia în Grecia, constitue în acelaș timp și ultimul act al unei drame sângeroase, aceia a Ciamuriei și agresiunilor grecilor contra Albaniei meridională". Nu lipsesc nici dovezile despre „complicitatea Greciei cu Anglia, în dauna Italiei". In această privință, ziarele italiene arată că „numeroase convoiuri, venite din Marea Neagră și aparținând Marii Britanii, pentru a scăpa de controlul italian și de atacurile forțelor italiene, au navigat în apele grecești, mergând dealungul coastelor Greciei“. „Aceste convoiuri, spune presa italiană, aprovizionau cu carburanți marina de război britanică, chiar în apele teritoriale grecești“. De asemenea, se arată mai departe: „Grecia a permis vaselor de război britanice să facă lungi escale și să se aprovizioneze în porturile grecești, contra prevederilor dreptului internațional“. Examinând situația Greciei, în raport cu Puterile Axei, a căror acțiune este purtată, de astă dată, de Stalin, „Völkischer Beobachter“ își formulează punctul de vedere prin declarația că: „Orice stat, care-și leagă soarta sa de Marea Britanie, își zorește propria sa nenorocire“ și continuă afirmând că „Anglia, a ținut să pună mâna pe flota comercială Greciei, care se știe că are 2 milioane de tone spre a o folosi în propriul său interes“. Poziția pe care o ia „Berliner Boersenzeitung“ față de actualul conflict din Balcani, se întemeiază pe afirmațiunea că intervenția Italiei era necesară spre „a pune capăt manevrelor britanice“. Teza aceasta este susținută de ziarul berlinez cu argumentele că englezii, potrivit cu declarațiile lor „destul de clare", pregătesc o ofensivă contra puterilor axei, având ca obiectiv principal Salonicul, socotit de englez, „cheia drumului spre Europa centrală“. Din presa statelor vecine, ..ținem informația, dată de „Politika“ din Belgrad, că, de ambele părți, concentrarea trupelor mai este în curs recum și informația ziarului iugoslav „Vreme“, despre direcția probabilă a atacului principal al trupelor italiene, care, după „Vreme“ ar fi Florina. Războiul din Apus Bombardierele germane și italiene au dat în atacuri deosebit de violente împotriva Londrei Aviația engleză a dat atacuri de noapte la Berlin. Comunicatele și telegramele In pagina 9-a ale con- NAVELE SERVICIULUI MARITIM ROMÂN AFLATE IN PORTURILE TURCEȘTI N’AU FOST INCUNOȘTIINȚATE SĂ PĂRĂSEASCĂ ACESTE PORTURI Subsecretariatul de Stat al Matrinei comunică: Informația apărată în presă, după care navele Serviciului Maritim Român aflate în porturile turcești, au fost încunoștiințate de autoritățile locale să părăsească aceste porturi, nu este exactă, și se dă cea mai categorică desmințire. Aceste nave au navigat conform itisnerarului fixat. ciei. Coasta Marei Britanii fotografiată dintr’un Jtvrin «/armen voia teleobiectiv