Timpul, mai-iunie 1941 (nr. 1428-1460)

1941-05-01 / nr. 1428

«■DACȚIA ȘI ADMINISTRAT!» BU­CURE­ȘTI» — Strada Sărindar Nr. 15 Redacția și Administrația­­ S.05-44 TELEFON5 Tipografia 3.42.38 • * In țară: ABONAMENT* **» străinătate! n-n oi 7ni. ai. K Tariful in funcțiune­­ un an 700 tei, 6 luni de convențiile poș-450 lei; 3 luni 200 lei tale internaționale. Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 1/1 anual Abonamentele încep la 1 si 15 ale fecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării DirecUivei Generale r*. T. T. Nr. 30386/5 Mai W.. Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIROMA GWIGORESCL J ^ M ^ 19 W I Geregt Jpte chioșcuiiie ! | TIMPUL F%RIUfiTl I Fondator Grigore^a0|cu Statistică interesantă tic prof« I« Sítitíoncscu Membru al Ac­adem­i­ei Rămâne I­n ultimul număr din „Româ­nia medicală”, care prin se­riozitatea și variația cuprin­sului, dacă ar fi tipărită într-o limbă străină desigur ar fi rân­duită printre cele mai instructive reviste de specialitate, se află o numărătoare interesată nu numai pentru medici, executată la 15 Martie 1941, deci represintând sta­rea actuală. Tabloul rezumativ în­tocmit de d. C. Gheorghiu, Direc­torul oficiului de studii din Minis­terul Sănătății, este atât de me­todic și limpede, încât fără multă bătaie de cap e leșine înțeles. Nu să dă numai numărul medicilor din țară, ci și împrăștierea lo*r In me­diul orășănesc ori rural. In aceasta stă importanța socia­lă a recensământului oficial, căci are glas- Spune oricui una din cău­șele stării proaste h igienice a sa­telor în deosebi, cât și prăpastia, tot mai adâncită în alte direcții, Intre sat și oraș, părăsirea celui dintâi, favorizarea excesivă a ce­lui din urmă. In țara întreagă, din 8421 me­­tici (7009 bărbați și 1412 femei), marea majoritate (6901) funcțio­nează în orașe, cam 1 medic la 373 locuitori, pentru cele aproape 11 milioane săteni (1 Septembrie 1940), revin numai 1520 medici, câte 1 la 7057 locuitori. Dispro­porția spune limpede că sătenii sunt lăsați în plata Domnului, dați pe mâna doftoroaielor satelor. E se constatat bunăoară ca în jude­țe îmbelșugate, cu bănci populare negate, cel puțin pe vremuri, un medic revine la 11—12.000 săteni (Dolj­, Ialomița, Vlașca). Alătu­rea de Revista medicală, s’a în­tâmplat să posed volumul de a­­proape 2000 pagini din „Revista le igienă socială” pe 1940, de sub direcția d-lui Dr. G. Banu. Are ea , subtitl­u: „Problemele sanitare ale populației­ rurale din România”. O samă de învățați specialiști au concentrat studiile lor amănunțite. In articole din care se deduce lim­pede și fără nici o exagerare, sta­rea mai mult de­cât cea a satelor, in­ ce privește sănătatea locuitori­lor lor­ E greu să rezum măcar tabloul destul de înegrit al boalelor care s’au încuibat la sate fără prea vă­dită stăvilire, de­cât cel mult în propagarea boaleolor infecțioase. Ln­na din caracteristicile acestui ta­blou este cuprins în câteva rân­duri: „Lucrarea de față ne îngă­duie să arătăm — tuturor celor cari poartă grija situației sanitare a țării — că patologia actuală a țăranului român nu diferă mult de patologia lui din trecut”; cu alte cuvinte boalele care rod locuitorii, clocesc în cuprinsul satelor de când s’a putut să fie recunoscute și arătate. „Nu putem lăsa nerele­vată nici analogia de situații (în­ Continuare in pagina 3-a MiatiiiiiiiiiiimiliiKiiiiiliiiiiiiiiiiiimiiiuiii Mii QIOJO liiiimiiiiiiiimiiiiiiiiimiiii Hiti Miiiiiiiit' S’au­ luat măsuri pentru stingerea tungur­i» fortăreața Gibraltar BERLIN Ș9 (Rador). — Dată fiind iiperiwitatea aviației ger­­m­ano-ficilie+ne tri ba­zinul medite­ranean, (atoritățile britanice ordonat atingerea tuturor lumi­ a­nilor t în fortăreața Gibraltar cu începere dein 8.9 Aprilie, — află Agenția D. N. B. Pojmla.Ha, viu preocupată de această măsură, se așteaptă la o intensificare­ a atacurilor aeriene italo-germane. PRESCHIMBAREA BANCnOTELOR ficii. iiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuitii de 5000,1000 și 500 LEI S­a ■umiiiiiiiiiimiiii Hiiiiiiiiiiimmiiiiiimiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hitiiiiuiiiiiiiiiu PRELuNGIT PÂNĂ LA 20 MAI imiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiimiiiitiiiimimiiiiiiiiiiiiiiiiiimimi Miiiim 1941 INCLUSIV Banca Naționa­lă a României COMUNICAT Având în vedere că, din diferite motive, o par­­te din public nu s’a putut prezenta un termen pen­tru preschimbarea biletelor de 5.000 lei, 1.000 lei și 500 lei, scoase din circulație conform publicațiu­nilor anterioare, Banca Națională a României adu­ce la cunoștință că acordă un nou și ultim termen de preschimbare a acestor bilete, până la 20 Mai 1941 inclusiv. Acest ultim termen nu va mai fi prelungit, așa că biletele care nu vor fi prezentate până la 20 Mai 1941, nu vor mai fi preschimbate nimănui sub nici un motiv după expirarea acestui termen. Se reamintește că aceste bilete au încetat de a mai avea curs legal încă de la 16 Aprilie deci nu­ mai au putere de circulație pe piață.1941 și BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIE!­ttuiimni><«iiiini­iiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiniiii*> Aviatori germani ajutând pe un aviator englez, căzut și rănit la unui atac aerian asupra­ Berlinului timpul MERSUL RĂZBOIULUI R­ĂZBOIUL VA SPORI IN VIOLENȚĂ ȘI AMPLOARE Acțiunile din basinul Mediteranei Orientale Perine din zi în zi mai sigur că lunile următoare și în special luna Mai, vor aduce faze hotărâto­are în desfășurarea războiului, în­verșunarea celor două tabere inam. ... a sporit considerabil in ultima vreme. In­s­ucesele unora *î succese­ je altora, la care au colaborat sim­țitor ravagiile făcute de bombardamentele aeriene, au contribuit la crearea unei stări psihologice spec­iale, care alimentează dorința unei soluții rapide a conflictului, fie chiar cu prețul celor mai grele sacri­ Anumiți corespondenți străini, care publică de obiceiu informații bine controlate, au anunțat că cer­curile militare germane sunt deci­­se, la rândul lor, pentru motive tac­tice și pentru a nu întrerupe sena­ șocurilor, să intensifice acțiunile pe toate teatrele de operațiuni unde pot fi în contact cu englezii. In aer, pe uscat și pe apă, mașina germană de război va acționa fără cel mai mic răgaz, cu toată puterea ei, pen­tru a accelera atacul general împo­triva Marii Britanii. Acest atac are două faze, teoretice. El trebue să a­­copere, mai întâi, toate sectoarele în care Anglia este sau poate fi vulnerabilă. Apoi, după această u­­riașă pregătire de ansamblu, să ur­meze ptacul direct împotriva insulei Britanice. Șansele de succes ale a­­cestei acțiuni militare în care nu a mai fost încercată istoria modernă decât de Wilhelm Cuceritorul (și cu ce mijloace rudimentare) trebue să devină acum faptul de arme cel mai însemnat din toate câte s’au cunoscut vreodată. Nu se poate contesta, insă, că realizarea­­tacului direct împotriva Angliei atârnă, în tri o foarte mare măsură, de eficacitatea luptei dată de forțele germane în apele Atlan­ticului, împotriva tonajului britanic. Consecvent cu premisa aceasta, co­mandamentul german a început prin a spori activitatea aeronavelor sale și a semănat Oceanul cu sub­marine de buzunar, rare, chiar dacă nu au intrat­ încă în acțiune, au partea lor de activitate și de pândă, drin care se așteaptă rezultate de­cisive. Marea Britanie, la rând„­ ci, după cum reiese din cuvântările și decla­rațiile d-lui Churchill, iși dă seama de am­ipierea atacului final și este hotărâtă să-și cen­centreze toate sforțările­le pentru a-i face față fie pentru a-i amâna, ipoteză care, ar conveni comandamentului en­glez din toate punctele de vedere. Ca o consecință imediată a aces­tor planuri și perspective, se presu­pune că Bașinul oriental al Medi­­terane­i va fi acela in care se va desăvârși un nou și grav episod al f­­zboiului. Aței, ambele tabere, sunt interesate in mod foarte viu ții simt decise să lu­pte cu înverșu­nare. Evenimentele de până acum au dovedit­­ cu prisosință însemnăta­tea militară a acestui basm­. Fap­tele ce vor urma, zilele viitoare, vor fi o nouă demonstrație a ten­siunii la care au ajuns lucrurile in Mediterana. Prelungindu-se cu un răstim,o oa­recare desfășurarea operațiilor pe teatrul acesta de război, este de presupus că acțiunea directă­­ îm­potriva Marii Britanii nu a sosit încă la termenul fatal. Sunt încă critici militari care scept că orice importanță ar avea războiul din Mediterana, el nu poate îndepărta Germania de la urmărirea obiectivu­lui principal. Anglia, la ea acasă, deoarece sd­robirea puterei engleze acolo ar scădea rezistența preto-Continuare în pagina 3-a .K­í LIU I IIIII in HII I I I IIII I III H IIIlll inunlíi HB IIIIIIII III Illiiu­l HHII III H III HUII Him HII HL Harta teatrului de operațiuni dir­ Mediterita orientală și Orientul apropiat IIN­HNIHIMIIIItlIt­ IIIIIIIIIINI Btl Illlllllllllltt In pag. 9­ a TEXTUL COMPLECT AL TRATATULUI DE COMERȚ $1 MAVIVATIE DINTRE ROMÂNIA ȘI U.R.S.S. M­are mișcare in magis­­tratură REORGANIZAREA SI ÎNCADRAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI Textele d­ecretelor-legi în pag. 6 și 8 ii Hii i iii miiiiiiimmii miiii miiiiiii Hii Hii-Manifestații archi-enigleze in orașele Mei SHANGHAI, 29 (Rador). — Co­respondentul agenției DNB. anunță: Știri sosite la Shanghai confirmă că manifestațiile antiengleze continuă , să se producă și în alte orașe din India. La Cam­pur, poliția britanică a tras asupra manifestanților hinduși, care nu erau înarmați. La Bombay s’au produs ciocniri în­tre poliția engleză .*» populația hin­dusă. Doi hinduși au fost omorâți și 10 răniți. luimii i iiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iniiiii iiimi $‘A ÎNMULȚIT NUMĂRUL NOLIILOR NĂSCUȚI IN STATELE UNITE WASHINGTON, 29 (Radon. — Numărul nașterilor in Statele U­­n­it­e a sporit în 1940 trecând de la 17,3 in anul precedent, la 18 la­m­e. Numărul nouilor născuți a­ fost de 2.350.000. Aceasta este cifra cea mai ridicată din 1930 și sporul este atribuit îmbunătățirii condi­țiilor economice, care au determi­nat o înmulțire simțitoare a căsă­toriilor. GRANIȚELE TARILOR DESPĂRȚITE DIN IUGOSLAVIA NU SUNT DEFINITIV TRASATE La Berlin nu se știe ceva precis despre in Germania a pr­eședintelui Turciei PRIN TELEFON, DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL iiiitiiimttmimummimtimiuiib.» Situația politica în tern­ațion­ala LA BERLIN, ROMA ȘI TOKIO, TREI COMITETE ALE AXEI, LUCREAZĂ LA STABILIREA CADRULUI VIITOAREI ORGANIZĂRI ALE LUMII La Roma — după­ prima reuniune de la Berlin — s’a alcătuit și întrunit comitetul italian, al celor trei state din pactul tripartit, sub prezidenția, contelui Ciano. Ministrul Afacerilor Străine al Ita­liei a făcut, pentru ambasadorii Ger­maniei și ai Japoniei, expozeul punc­tului de vedere italian în problemele generale, de ordin militar, politic și economic, interesând deopotrivă pe cele trei mari puter alcătuind pactul tripartit. După exem­plul Berlinului și al Ro­mei, se va proeda un a­celaș fel și la Tokio. Importanța programului de lucrări a acestor trei comitete este covârși­toare, aceste lucrări servind, pe plan politic, economic și strategic, drept canavaua marilor probleme care vor fi soluționate la Viena și, apoi, in cadrul Conferinței de pace. In activitatea lor comitetele celor trei mari puteri din pactul tripartit, vor ține seamă fără Îndoială — de sugestiile concrete pe care le vor face și guvernele statelor ade­rente În pactu­l tripartit. Este cazul Viitoare« «om­eriastă de­glena, ca și conferința generală de t."w la în­­cheerea acestui război, se vor promite ța pe baza documentărilor concrete, reale și legitime pe care cei interesați vor fi știut să le aducă la cunoștința. — și, mai ales, la înțelegerea­­— a­­cestor trei comitete, ca și a guverne­lor lor, întrebarea pe care și-o pune o­­ bună parte a presei internaționale — atât în comentariile lor asupra sen­sului ultimului discurs al d-lui Chur­chill, cât și in analiza atitudinii Sta­telor Unite — poartă, asupra naturii, întinderii și, mai ales, a dedesubturi­lor înțelegerii anglo-am­ericane. Din accentele cuvântârii premierului britanic, ca și din hotărârea cu care oficialitatea americană conduce pre­gătirile de ajutorare — cu riscul vă­dit al războiului — a Marii Britanii, pare a se degaja impresia unor ințe­­legeri și a tutor angajamente secrete existând între Anglia și Statele U­­nite ale Americii. Dacă lucrurile ar sta astfel, este cert că, de ambele părți — dar cu deosebire în Sta­tele Unite — se va face totul pentru ca opinia publică a­­mericană să ignorese dedesubturile lui Moșch­l­ea Montul necunoscut*­ noua ii­­ iortains precizări ale d-nei Roosevelt -­LW YORK, 39 (Rador).— Co­respondentul agenției D.N.B. trans­mite : „Associated Press” anunță din Los Angeles că d-na Roosevelt, du­pă ce rostise o cuvântare, a fost în­trebatâ de c.r,eva din public da.'»’ președintele Statelor Unite Își va ține prob.­­is­iu­nea de a menține re­publica fi­derata in afara răsbo’­ii. Lui D-na R Roosevelt a răspuns că președintele Roosevelt nu și-a luat niciodată un asemenea angajament El a opis deal că dorește pacea Decizia cef­extivă rămâne să fie luată de popoul american. O altă persoană din public a de­clarat atunci că nu-și va da viața pentru patrie decât pe teritoriul Statelor Unite. D-na Roosevelt i-a răspuns: — „Cine nu vrea să lupte orim­­iiililiiiiiiiiiii imtimiiiiimiii iniiiiiiiiiiiiiiiiiii unde ar fi trimis, nu este american!”. .)lllililiili>>. BERLIN, 29. — După informațiile sosite­­ în diferite surse, la­ Vi­chy s’ar pregăti o remaniere a guvernului. La Berlin nu se știe încă nimic precis despre motivele a­­estei schimbări și nici nu se poate prevedea care va fi evoluția situației din Franța, după aceste modificări. In cercurile presei streine din Ber­lin se vorbește despre o audiență acor­dată­ ambasadorului­­ Spaniei­­ de către Fuehrer. Deasemeni circulă zvonuri necontrolate In legătură cu o vizită apropiată in Germania a unei perso­nalități turcești. In undle cercuri s’a pronunțat chiar numele d-lui Inonu, președintele Republicei turcești. Aici s-a aflat că guvernul grec a fugit. Nu­ se știe însă nimic despre intențiile d-lui Kotias de a forma un nou guvern. Instituirea unui comisar guverna­mental italian la Montenegro, nu în­seamnă că granițele diferitelor state de pe teritoriul Iugoslavliei au fost definitiv trasate. Pentru moment nu poate fi vorba decât de soluții provi­zorii. Presa germană de astăzi a reluat discuția asupra atitudine! ziarelor el­vețiene față de Reich. Un articol cu caracter oficos al d-lui Karl Mayerl ® arată că în Elveția cercurile respon­­­sabile nu au luat măsurile necesare pentru a determina pe publiciștii el­vețieni să păstreze o atitudine dem­nă față ”de Germania. In ultimele zile — se afirmă alțti ■—­ se pare că și oficialitatea elvețiană și-a însușit tonul care domnește de vreme Îndelungată în presa din El­­veția. Demisia colonelului Lindbergh din aviația de rezervă americană a sur­prins la Berlin pe toată lumea. Aici nu se poate înțelege că un erou națio­nal să fie pus în situația de a se re­trage din funcțiile lui militare. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiimiiiiiiiimmiintif

Next