Timpul, septembrie 1941 (nr. 1550-1579)
1941-09-01 / nr. 1550
► i A I CULTURĂ și AGRICULTURA de Prof. Dr. I. SAFTA Decanul Facultății de Agronomie Timișoara Mai anul trecut o Înaltă personalitate, care a avut un rol hotărâtor in viața politică a țării, își exprima scepticismul cu privire la posibilitățile de progres ale agriculturii noastre reștejind Ministerul Agriculturii, care, după părerea Domniei Sale, este unul dintre cele mai puțin dinamice. Afirma înaltul vizitator că a adunat multe amărăciuni în suflet despre felul cum își înțelege rostul acest departament, dar va veni ziua când va avea o răfuială definitivă cu dânsul. Nu este cel dintâi și nu este aici cel din urmă caz, când care reprezintă interesele ministerul, celor 18 milioane de săteni, se bucură de asemenea aprecieri la cei mari. De aceea ele surprind mai puțin,decât pesimismul mărturisit al unui mare agricultor asupra posibilităților de progres ale agriculturii. Pe ce se sprijină în definitiv acest pesimism ? Statisticele ne arată, că suntem plintre țările cu producție scăzută la unitatea de suprafață. E posibil să ne închipuim, că vom rămâne încremeniți pe veci la această producție rudimentară? Dar avem n?nu’"'Wiig exploatări agricole în țară, care întrec în organizare și în producție pe cele mai vrednice gospodării din Vestul Europei. O excursie agricolă în Banat, țara Bârsed, Oltenia poate convinge pe oricine despre acest lucru. Desigur există mult mai numeroase exploatări, care produc puțin la hectar, căci altfel nu ne-am putea explica media atât de scăzută pe țară. Dacă am avea însă curiozitatea să delimităm pe hartă regiunile de cea mai înaintată și inopinată agricultură ce s’ar putea constata, că ele se confundă aproape cu starea culturală a populației rurale. Acolo unde standardul cultural e ridicat e înaintată și agricultura și invers. Cultura condiționează deci agricultura. Ea creiază pentru această îndeletnicire economică o ambianță, un climat favorabil, în care agricultura poate să prospereze. A fi pesimist și lipsit de credință în progresul agriculturii înseamnă a nu crede în însuși destinul acestui neam, care se găsește pe panta ascensională și nu pe cea in declin a vieții sale. Ministerul Agriculturii nu poartă însă răspunderea stării culturale populației rurale. El poate fi învinuit a cel mult de lipsa de pregătire profesională a plugărimii române. Dar nici in această privință nu trebuie să rm nedrepți, căci dacă nu oricare alt domeniu e ușor să pregătești câteva mii de profesioniști în școli corespunzătoare, acest lucru e mult mai anevoios când e vorba de milioane de plugari. In orice caz pregătirea unei asemenea masse cere timp și răbdare, iar rezultate nu se pot obține dintro zi într’alta. Este în însăși ființa agriculturii, că progresul se realizează în mod lent, fără salturi, adeseori ne neobservate. In consecință el :.pate să se sustragă atențiunii,, fără a fi prin aceasta mai puțin real. Că pregătirea profesională a plugarului român e în ascensiune, e sigur. Mărturie sunt sutele de cursuri supra populate pe care le-au organizat, în ultimii ani. Camerele agricole cu țăranii din toate colțurile țării și care au fost întrerupte numai din cauza concentrărilor. Că aceste cursuri dau roade, este deasemenea sigur. Colindând satele Transilvaniei am avut pretutindeni satisfacția să constat, că țăranii se interesează de pomi, de soiuri mai bune, mai productive din toate plantele agricole, de plante noui, de inovații chiar organizarea gospodăriilor. Consultațiilele și visitele pe care le dau și le primesc Instituțiile științifice, puse în slujba agriculturii, sporesc an de an mai mult. Sătenii cunosc aceste instituții, se caută, le consultă, iar Camerele de agricultură au devenit adevărate locuri de pelerinaj în zilele de târg, când sătenii vin cu nevoi în capitala județului. Am fost unul dintre dușmanii Camerelor de agricultură. Astăzi mai păstrez încă anumite resentimente f’“"" de spiritul politicianist Interesat, care le-a paralizat în trecut acțiunea. Dar toate aceste neajunsuri, ce fost în parte îndreptate, nu ne pot îndemna să tragem concluzii pesimiste cu privire la viitorul plugăriei noastre. Semnele pe care le-am înșirat sunt de bun augur și indică progres, nu stagnare sau regres. Desigur cultura și pregătirea profesională alcătuesc elemente favorabile progresului agricol, dar ele nu sunt totul. Plugăria suferă de multe alte metehne și am arătat într-un articol anterior importanța unui credit agricol ieftin și de lungă durată pentru asanarea cu Comasarea, limitarea pulverizărilor loturilor țărănești și alte probleme asemănătoare, toate trebuie să facă obiectul unei politici agrare, cu adevărat naționale. Când vom Înregistra începuturi remarcabile și in aceste direcții, vom avea mii de motive In plus să fim optimiști cu privire la viitorul agriculturii românești. Convorbirile dintre Führer și Duce s’au desfășurat în cadrul politic al pactului tripartit Prin telefonie la corespondentul nostru special BERLIN. 30. — In Wilhelmstrasse s’a insistat azi asupra locului unde s’a Întâlnit Fuehrerul cu Ducele, adică pe frontul din est. De aci rezultă că discuțiile dintre cei doi șefi au avut ca subiect principal războiul împotriva comunismului. Această Întrevedere nu a avut decot constituirea unui nou program politic. Toate hotărîrile care s-au luat sunt in sensul pactului tripartit. Un punct important in discuțiile dintre cei doi șefi a fost hotărirea de a Împiedica prin orice mijloace un nou Versailles, care a fost recunoscut chiar de Lloyd George, unul dintre făptuitorii lui principali, drept catastrofal. Această Întâlnire, nu este un răspuns la Întâlnirea dintre Churchill și Roosevelt. Dacă se compară însă cele două Întâlniri, reese clar forța morală a celei după frontul de est. Pe când cei doi șefi democrați au constituit un plan de ajutorare a revărsării bolșevismului în întreaga Europă, Întâlnirea Hitler-Mussolini a avut ca scop, nimicirea bolșevismului și împiedicarea amestecului dăunător al elementelor străine in Europa. In legătură cu aceasta s-a spus că și Anglia e un element străin in Europa deoarece ea și-a impus rolul de prefect de poliție al continentului. In ceea ce privește rolul Americii in legătură cu ajutorarea bolșevismului este interesantă declarația făcută de ambasadorul Statelor Unite guvernului iranian, că America susține acțiunea anglo-sovietică. Infanteria germană pornește la atac împotriva personalului însoțitor al unui tren bombardat de artilerie (Pk. Ob.) Hotărârile Consiliului de miniștri Noua salarizare a funcționarilor publici Problema centrală a consiliului de miniștri de Vineri (29 August) a fost aceea a salarizării funcționarilor publici. Potrivit vederilor d-lui mareșal Antonescu, apărate și aplicate fără șovăire de d. Mihai Antonescu, vicepreședintele consiliului, situația funcționarilor publici nu reprezintă numai o chestiune de asistență materială a lor, ci constitue cheia tuturor reformelor de stat viitoare. Câtă vreme guvernul nu se poate bizui pe o pătură funcționărească și bine pregătită și îndestul de bine plătită, orice încercare de reformă, in administrație, in economie, in școală, va fi lipsită de instrumentul esențial necesar realizării, anume — funcționarul de stat care să ducă la bun sfârșit legiuirile și planurile reformatoare. Deocamdată se mai crede, în multe părți, că tagma funcționărească reprezintă o povară pe care statul o duce in spinare fără să tragă niciun folos de pe urma ei. Sunt prea rari acei care știu că o funcționărime selecționată, in care fiecare om este așezat acolo unde trebue, cu drepturile și răspunderile ei, înseamnă un aparat de organizare, de desvoltare, de întărire și de luptă al statului. De aceea, în state cunoscute prin puterea organizării lor, precum e Germania, oricâte schimbări și răsturnări s’ar petrece în ordinea politică, funcționărimea Își continuă, sistematic, ordonat și disciplinat, nestingherită, opera, garantând continuitatea in viața de stat, ca o armatură de nesdruncinat a lui. Am avut și noi o asemenea funcționărime, a cărei virtuți stăteau în competență, in corectitudine, in conștiinciozitate, in devotament, în seriozitate și muncă. Dar, un proces continuu de discuvare și desagregare a coborât-o, în numeroase privințe, la o stare necorespunzătoare cu nevoile actuale. Ferm în acțiunile necesare redresării statului modern românesc, d. profesor Mihai Antonescu, a pornit la reorganizarea funcționărimii românești, atât în ceea ce privește recrutarea, cât și în ce privește condițiile materiale. Problema a fost mult desbătută, in deosebi in legătură cu acțiunea de reconstrucție a provinciilor desrobite, care pretind, in mod acut, și competență și muncă, în grad excepțional. Ea revine acum, in pragul iernei, in discuția consiliului de miniștri, sub asspectul salarizării funcționarilor de stat. Măsurile preconizate de d. vicepreședinte al consiliului sunt drepte și salutare. Se vor acorda: Începând chiar de la sfârșitul lunii Septembrie, sporuri, iar, ca salariul să nu fie numai un mijloc menit să asigure traiul funcționarului și al familiei sale, d. vicepreședinte al consiliului prevede prime și recompense menite să stimuleze și să răsplătească pe cei care servesc în mod excepțional statul și să ajute pe cei cu greutăți familiare mari. Opera de ajutorare materială se întregește cu înființarea consumurilor de aprovizionare de la fiecare minister, pentru funcționari. Susținute de ministerele respective și de ministerul economiei naționale, și colaborând cu societățile și asociațiile de funcționari publici, aceste consumuri vor pune la îndemâna funcționarilor alimente și articole de prima necesitate. Dispozițiile și directivele date în consiliul de miniștri sunt categorice și complete. Aplicate riguros și cu hotărîre, ele vor asigura o activitate liniștită a cadrelor noastre funcționărești, ca o condiție necesară a bunului mers al treburilor obștești. Discuțiunile consiliului de miniștri au purtat, mai departe, asupra problemelor de stat născute prin desrobirea provinciilor de peste Prut și obligațiunile de organizare a ținuturilor transnistriene. In această ordine de lucruri și probleme, s’au arătat, de d. vicepreședinte al consiliului, principiile statutului administrativ al Basarabiei și Bucovinei, de asemenea d. ministru general Zwiedinek și d. ing. Bușilă ministrul lucrărilor publice au prezentat lucrările făcute pentru colonizarea agricultorilor în provinciile liberale și cele pentru ameliorarea condițiilor generale de transport. Prin problmele care formează obiectul discuțiunilor, ca și prin modul prompt in care acestea sunt rezolvate, consiliile de miniștri diriguesc activ și salutar viața de stat. 2601. Artileria grea românească, pe frontul din wreelMu Odeudi (P. PJ Telegrama ziariștilor germani trimisă d-lui MAREȘAL ANTONESCU Ziariștii germani cari ne-au vizitat au trimis următoarea telegramă d-lui Mareșal Antonescu în momentul când au părăsit România : Conducătorului Statului Mareșalul Antonescu Delegația ziariștilor germani care sfârșesc astăzi vizita lor în România salută cu acest prilej . Excelența Voastră pe Conducătorul victorios al Armatelor României aliații. Günther Lohr er*taîM«r de Legație JURNAL DE PE AICI AU TRECUT BIRUITORI VÂNĂTORII DE MUNTE! Sub ploaia de gloanțe, deschijă și mitralii, vin pământul Ukraiisi de sub teroarea Reportaj de Serg. T.R. ST. A. Acum când pașii tăi răscolind drumurile colbuite ale Ucrainei, depanând lanurile aurite de grâu, bătăturind hățișurile pădurilor și curmenând vrăjmășia pieptișă a pârailor, au ajuns să se odihnească lângă albia leneșă Bugului, din apropierea Mării, se cuvine a-ți cânta biruințele, vânător de munte, luptător român cum n’a mai fost altul. Acum când un capitol glorios din marșul tău năvalnic spre victoria finală, s'a Încheiat se cuvine ca in fața eroilor tăi să ne Îndreptăm gândurile și mărturia faptelor tale să ne avântăm inimile, slobozind din ele toată căldura unei națiuni Îndelung și pe nedrept ingenunchiată, pe care nu ai repus-o pe drumul bărbăției. Vânător de Munte ,peste tine, care ai știut să alergi 1200 de kilomtri pentru tine care ai știut să te jertfești în marea Cruciadă contra pângăritorilor Crucii, gândurile și dragostea sunt nemărginite, și un neam întreg te urmărește pana nepanc in negurii*iva samurai și te indeamna sa pasești mereu din victorie în victorie... E astfel parcă dimineața aceasta de iulie când fila calendarului s‘a oprit neștiutoare la ziua de 17. Toată noaptea au veghetat stelele o frământare surdă, care prefăcuse într’un zumzet de albine pustiul unui sat sprijinit pe albia Nistrului și zorii albicioși ca laptele au prins să se prelingă peste o tăcere înfiorătoare ca ghiața morții, înțepenise undeva suflarea și numai Nistrul își legăna nepăsător apele la vale. Pe malul de apus tăcere înfiorătoare. Din ajun începuseră pregătirile și peste noapte toate au fost terminate. Cu o zi înainte ofițerii Batalionului de Vânători de Munte, îmbrăcând haine țărănești s-au strecurat până lângă apa Nistrului și trecând pe sub ochii pândarilor bolșevici și-au făcut recunoașterile necesare, întocmind toate în amănunțit planul de acțiune. Toată noaptea au durat apoi pregătirile de trecere. Bărcile au fost aduse și camuflate chiar în marginea apei în dreptul a două plaje prielnice unde ședeau pregătite de trecere companiile de pușcași. In acest timp ostașii de la Compania de Armament Greu lucrau la terminarea unor locașuri speciale de tragere pentru mitraliere și tunurile anti-cor. In fața cazematei principale care bara numai la 50 metri de malul apei drumul spre cota din față, pereții caselor au fost găuriți și țevile armanentului greu scoase afară, gata să verse foc. Intre ele și crenelurile de la cazemata inamică se întindea doar între 150—200 de metri. La această ispravă s-a alăturat și o baterie care și-a împins tunurile la înălțimea primilor linii ale infanteriei, ascunzându-le prin case. ÎNCEPE marea bătălie... Nu se risipiseră bine negurile nopții când un semnal nevăzut a deslănțuit din toate părțile mânia Înfiorătoare a morții. Coperișuri și colțuri de case săreau in sus pulverizându-se în aer. Cineva scuipase pe pământ demonii iadului și acum își făceau cum vroiau mendrele. Prin vijelia obuzelor se strecura șucrător clănțănitul mitraliilor. Nu flăcăii țării, desrobind cnutului roșu COSMA Reporter de Răsboi exista parcă palmă de pământ nerăscolită de obuze, frântură de văzduh nesfârtecată de gloanțe. Primele lovituri ale tunurilor anticar au nimerit în plin deschizăturile crenelurilor de la cazemata din ață, din care gâlgâia neîncetat valul ucigător de foc spre întăriturile noastre. Loviturile s’au succedat în rimnal accelerat și în câteva minute crenelurile cazematei betonate nu erau decât hăuri largi prin care se scurgea neîncetat tot snopul ucigător la mitralierelor noastre. Dar din fund, din dreapta și din stânga cazematei principale, de după creasta care ascundea necunoscutul tunurile soviete continuau să bată cu j Continuare în pag. 3-a însemnătatea mesagiului trimis de prințul Konoye d lui Roosevelt Politica externă rămâne neschimbată TOKIO 30 (Rador). — Corespondentul Agenției D.NR. transmite: Agenția Domei declară: Mesajul prințului Konoye către d. Roosevelt a provocat în lumea întreagă un mare răsunet, dar majoritatea părerilor emise asupra lui arată o neînțelegere "or intenții cuprinse în acest mesaj. Nu interesează însă cum este terpretat mesajul. Sfârșitul conflictntului din China și noua ordine din Asia orientală sunt bazele inamovibile ale politicei naționale a Japoniei după cum alianța cu Germania și Italia este pivotul fix al politicei externe japoneze. i 51 Fuehrerul a decorat pe mareșalul Mannerheim, ordinul Crucea de Fier BERLIN 30 (Rador). Marele cartier general al Fuehrerului comunică: Cu prilejul ocupării orașului Viipuri, Fuehrerul și comandantul suprem al forțelor armate a trimis următoarea telegramă mareșalului forțelor armate finlandeze. Lupta pentru libertatea Finlandei a fost încununată astăzi prin ocuparea orașului Viipuri, împreună cu mine, poporul german și cu deosebire forțele armate germane iau parte, plini de admirație pentru vitejia soldaților voștri, la marea bucurie a poporului finlandez. Ca semn al unirii forțelor armate germane și finlandeze in lupta comună a destinului nostru și ca apreciere pentru vitejia dvs. și trupelor dvs. vă decorez în numele a poporului german cu Crucea de Fier clasa I și a II-a și cu Crucea de Cavaler a ordinului Crucea de Fier. cu Corpul diplomatic iiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiii rănițiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiimiimaiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiimmiim Scrisoarea adresată d-lui Mihai Antonescu de Nunțiul Apostolic. Decan al Corpului Diplomatic. DOMNULE MINISTRU. In numele Corpului Diplomatic, am onoarea vă transmite o ofrandă de 250.000 lei în folosul soldaților români răniți. Șefii de misiuni doresc ca ofranda să fie depusă cu omagiul profundului lor devotament, in mâinile Auguste ale Majestății Sale Regina Mamă Elena, in folosul operelor Sale pentru răniți.. Sunt fericit, domnule ministru, de a fi interpretul gestului nobil și generosului gând al Corpului Diplomatic, dispus să împărtășească bucuriie și suferințele dvs. Vă rog să primiți, domnule ministru, asigurarea prea înaltei mele considerațiuni, care am plăcerea să fiu al domniei voastre devotat servitor, ANDREA CASSULO Nunțiu Apostolic D. Mihai Antonescu a răspuns la numele Guvernului mulțumind Excelenței Sale Monsenior Andrea Cassulo, Decanul Corpului Diplomatic, pentru ofranda Închinată vitejilor războiului nostru sfânt și pentru dorința exprimată de Corpul Diplomatic Ca această sumă să fie înmânată Majestății Sale Regina Elena. D. A. Amroussi, însărcinatul de Afaceri al Egyptului, a trimis de asemenea din partea d-sale 30.000 lei pentru soldații războiului nostru. D. Mihai Antonescu a răspuns d-lui A. Amroussi transmițându-i recunoscătoare mulțumiri. DRUMUL STRĂBĂTUT de Duce pe frontul de Est ROMA, 30 (Rador). — 7n cursul vizitei sale pe frontul de răsărit, Ducele a parcurs în total 5.300 km. pe calea ferată, 2000 km. cu avionul și vreo 500 km. cu automobilul. A fost o călătorie lungă grea, dar constituția fizică roșibustă a Ducelui a știut să învingă toate oboselile. Ducele a fost însoțit în tot timpul călătoriei de fiul ștrot, locotenentul Vittorio Juccolini. bunete lemnoft înainte«** grin rfimpllg transnerfet urmărind go dușmanul lumU dvftfiaie P. $ 1 { \