Timpul, iunie 1942 (nr. 1817-1846)

1942-06-01 / nr. 1817

Ir EIDACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — strada Sărindar Nr. 15 Bi Administrația S.05 44 telefon:­­ ■ ■ ■ tipo­grafia 8.42.23 abonamente In țară : In străinătate :­­ Taxim­ 1 to funcțiune Un an 1200 lei; 6 luni ] de convențiile poș-650 lei. S luni 350 lei I tate internaționale 4 Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 2000 lei anual Abonamentele Încep la 1 ?’ 13 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită tn numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL" S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Print redactor : M­IRCEA GR­IGORESCU pădurea se răzbuna de prof. B« SIMIONESCU Președintele Academiei Române uniunica trecută sa ținut cont^ un bătrân din Taslău, muntele din ..... I­­i —i......Urâtul vechii mănăstiri a lui Ște­fan. „S’a tăiat pădurea pentru iz­laz. S’au doborât copacii, iar în lo­cul lor au rămas rugii împletiți, spi­­noși, de nici caprele n’au ce paște“. Nu există colț din țară in care să nu se vadă nepermisa urmă a lăco­miei cu care s’au doborât pădurile in deosebi in ultimii 20 de ani. Am ră­mas a 11-a țară din Europa ca în­tindere de păduri; din 70 la sută câte erau odinioară au ajuns la 21 la sută din suprafața țârii, dar spre lauda unora ne-am ridicat a 10-a țară la export, așa de mult ce am tăiat. Arborii doborâți depășeau cu 29 la sută creșterea normală a pă­durilor existente. Ne-am scoborât la rândul țărilor subîmpădurite, săra­ce în brădet, nici 9 hectare la suta de locuitori. In schimb aveam in 1926, aproape 600 de gatere, cele mai perfecționate din Europa. Zi și noapte nu mai contenea stridentul zăngănit al ferestraelor care tăiau, mereu tăiau, scânduri, leaturi din trunchiurile trase de pe coasta mun­ților, unde se vedeai de departe ca niște chibrituri împrăștiate cât ținea zarea. Rezultatul? Ceia ce a constatat d. Ministru Pană. „In toată țara am văzut dealuri spălate de ce au avut mai bun, văi potmolite, izlazuri și sămănătu­ri înecate ori mâlite, poduri stricate, șosele mișcate de la locul lor, rupte sau acoperite de urmele torenților“. Arborele se răzbună. In planul naturii pădurea e un soiu de poliție a ploii. Ea oprește în loc șuvoaiele care nasc răpi adânci, sălbatece; ea apără dealurile să nu alunece, pustiind ținuturi întregi. Ea regulează hrana izvoarelor, mersul norilor. Arborele e un tovarăș sfânt pen­tru om. Din el își face leagănul pen­ Continuare în pațjmn a 2-a D gresul anual al silvicultori­lor. Ședința de deschidere a fost interesantă prin cuvântarea do­cumentată a d-lui Drăcea, președin­tele societății „Progresul silvic“. A fost o apoteozare a pădurii, dar și o tânguitoare plângere asupra stării în care au ajuns pădurile. A urmat cuvântarea d-lui Minis­tru Pană, m’a impresionat prin to­nul așezat, fără emfază, a bunului gospodar, prin descrierea sobră, a realității dureroase, constatată în­­tr’o îndelungă inspecție in deosebi din Moldova. A zugrăvit prin cuvinte simple, necăutate pentru efect, tabloul stă­rii generale a locurilor cercetate. „S’a redus suprafața pădurii in folosul presupus al culturii și al pășunii, pentru ca până la urmă să nu avem nici păduri, nici pășune și nici cultură de plante, ci un jalnic pustiu“. Cât vorbea­m. Ministru, domol, ne­gri­jit, în cadența omului îndurerat de cele constatate, cuvintele sale îmi evocau scenele întâlnite și în drumu­rile mele prin țară. Prin codrul Herții, temutul Codru al Herții, treceam mai de mult cu­ oare­care frică. Desișul pădurii de fag și stejar, crea de o parte și alta a drumului lung, cât o străbatea, ziduri de crengi. Mai acum câți­va ani, înainte ca Herța să fie pângă­rită de ocupația bolșevică, codrul des nu mai exista. Rariște de semin­­ceri, tufărișuri ce înlocuiau arborii doborâți, arătau lăcomia ultimelor exploatări. In altă parte spre Copălău, în sco­­berâșul cătră Hârlău, iarăși se în­tindeau odinioară frumoși codri, ce întunecau zarea. In locul lui au ră­mas cioturi, smeuriș, înaltă cucută, Jale și pustiu. . 1 Așa in ținutul dealurilor o dată Irmai codri. Așa în ținuturile mun­toase. Ca lacrimi în ochi îmi arătă RELAȚIILE PUTERILOR AXEI CU FRANȚA PRIN TELEFON DE LA COLES­P­ INDENTUL NOSTRU SPECIAL “ BERLIN. 30. — La o întrebare a­­supra situației actuale a relațiilor dintre cele două puteri ale Axei și Franța, cercurile autorizate din Ber­lin amintesc constatările făcute an­terior, în care se accentua că nu este cazul să se facă declarații cu privire la politica puterilor Axei față de Franța. Nici în momentul actual nu se pune problema unor consta­tări cu privire la această temă, a presupunerilor sau a vreunei carac­terizări a relațiilor față de Franța, a­­fără de aceea, că relațiile puterilor Axei cu Franța sunt stabilite de con­dițiile armistițiului. LUPTELE DIN LYBIA Cu privire la luptele din Africa de Nord, începute din inițiativa for­țelor Axei de sub comanda genera­lului Rommel, se dă astăzi la Ber­lin numai informația scurtă și anu­me : „In Africa de Nord bătălia continuă“. Nu se comite, desigur, nici o greșală, când se interpre­tează forma laconică a comunica­tului înaltului comandament al ar­matei germane, ca urmărind să nu dea nici o informație inamicului, cu privire la scopurile operațiilor d­e­­fensive germano-italiene din Cire­­naica. Anglo-saxonii răspândesc cele mai variate combinații atribu­­indu-se generalului Rommel. Până în momentul de față nu se dă la Ber­lin nici un răspuns acestor combi­­națiuni. 12 PAGINI 5 LEI i!lllllllllll!lllll!ll!l!lllllllllll!lllllllilllilllllllllll!l!llllll!lllllllll!lllllll!llllllllll!li!! Harta frontului di n Africa de Nord b atalia DELA HARCOV S‘A TERMINAT romane Strălucita victorie a trupelor germane și CUM A DECURS LUPTA SOCOTITĂ CA UNA DIN CELE MAI MARI DIN ISTORIE Marea bătălie dela Harcov s’a terminat. Așa anunță comunicatul special dat eri de către inaltul comandament german. La capătul unor lupte rar întâlnite în istorie, de o violentă distru­gătoare și de o importantă covârșitoare pentru răsboiul din răsărit. Co­mandamentul german a putut face bilanțul victoriei, arătându-se popo­rului german și lumii întregi că una dintre cele mai puternice armate sovietice, în care se pusese toate nădejdile, a fost sfărâmată. Numărul prizonierilor și cantitatea de material de război capturat depășesc chiar cele mai optimiste prevederi. Pericolul unei surprize a fost înlăturat, iar drumul victoriei finale a fost larg deschis. Odată cu această știre, comunicatul german ne aduce vestea că un corp de armată român, sub ordinele gen­er­ali? lui Ceh­. .«ten Dragalina a luptat alături de trupele germane, câștigând o nouă glorie pentru dra­pelele lui. Este pentru prima dată în acest răsboi, când înaltul comandament german, cunoscut a fi foarte sobru în ceea ce anunță, citează într’un comunicat special un general român și faptele de arme ale unei unități române. Când se vor cunoaște în amănunt aceste fapte, poporul român își va da seama de eroismul acelora cari, pe pământul îndepărtat al Rusiei înfruntă unul din cei mai mari dușmani. Până atunci gândul nostru cald se îndreaptă către cei cari se bat departe pentru viitorul neamului românesc. COMUNICATUL SPECIAL BERLIN, 30 (Rador).­­ Dela ma­rele cartier general al Buehrerului, înaltul comandament al forțelor ar­mate germane transmite următorul comunicat special: Marea bătălie de la­­ Harcov s’a terminat. In sectorul frontului generalului feldmareșal von Bock, armatele colo­­nelului-general von Kle­ist și ale generalului de care blindate Paulus au schimbat lupta de defen­sivă împotriva marilor a­­tacuri inamice, într’o stră­lucită victorie de nimici­re. Un corp de armată ro­mân sub ordinele genera­lului Corneliu Dragalina, precum și câte o unitate ungară, italiană și slova­că au luptat alături de trupele germane, gând o nouă glorie câști­pen­tru drapelele lor. Formațiunile aeriene ale colonelului-general Loehr și ale generalului de aviație Pfingbeil au luat parte, fără a se cru­ța, la luptele armatei, a­­tât în defensivă cât și în ofensivă, și au înfrânt arma aeriană inamică in așa fel încât ea a trebuit să părăsească câmpul de bătălie. Armatele sovie­tice a 6-a, a 9-a și a 57-a, cuprinzând circa 20 de divizii de infanterie, șap­te divizii de cavalerie și 14 brigade blindate, sunt nimicite. Numărul prizonierilor a sporit la 240.000. Pierderile sângeroase ale inamicului sunt exce­siv de mari. Numărul materialului de rombeiu capturat în a­ceasta bătălie, este de 1249 care blindate, 2016 tunuri, 538 de avioane și nenumărate alte cantită­ți de tot felul de arme și materiale. Aspectul câmpului de bătălie BERLIN. 30 (Rador).­­ Cea din urmă fază a bătăliei de încercuire de la sud de Harcov este descrisă în felul următor de un corespondent de războiu al Agenției DNB. Azi dimineață în zori, avioanele Stuka au făcut cel din urmă sbor pe deasupra pungii dela sud de Harcov. Ne-am înapoiat însă cu provizia de bombe neatinsă, fiindcă nu am mai găsit niciun obiectiv de bombardat. In asemenea împrejurări de obicei ne vărsăm necazul înjurând; astăzi însă eram prea emoționați de cele ce vă­zusem. Era ceva cu mult mai gro­zav decât ceea ce vedem când atacăm. Numai aviatorul poate să vadă ră­nile teribile pe care războiul le-a fă­cut pa această mică bucată de pă­mânt. Tranșeele și pozițiile de cam­panie sunt pline de bolșevici morți. Pretutindeni vezi numai gropi făcute de bombe, colibe fumegânde, tankuri arse, mii de automobile distruse din care conținutul a fost aruncat în bu­căți la mari depărtări, căruțe pără­­site cai nenumărați cari rătăcesc fără nici un interes pentru ceea ce se petrece în vmul lor și alți cai răniți cari se zbat în salturi nebunești pe teren Vezi apoi coboarm de oameni în zdrențe, sleiți de umeri, făcând semne cu cârpe albe, ființe omenești care merg potimnindu-se și se aruncă în pulbere îndată ce aud un motor de a­vi­on. Grozăvia aceasta nu o poate în­t­țelege decât cel ce a văzut-o, nicio descriere, nicio fotografie căci și niciun desen nu ar putea-o exprima. Ai impresia că pământul suferă de o înfricoșătoare boală a scoarței lui ș­i numai cel ce vede cu ochii lui poate înțelege că niciun superlativ nu este suficient pentru a exprima grozăvia înfrângerii bolșevicilor. Această oribilă priveliște de nimicire este ultimul act al unei ofensive so­vietice, pornită cu o forță uriașe, care trebuia să fie hotărâtoare și să străpun­­gă pozițiile germane. Forțele pe care conducerea germană le-a opus, acestei ofensive erau în totale disproporție cu massele care atacau. Ele au izbutit to­tuși să țină bazele de importanță hotă­râtoare și să se întărească. Din aceste baze a putut fi începută bătălia de în­cercuire, care au dus la nimicirea to­tală a armatelor sovietice încercuite. Succesul acestei acțiuni de încercuire este în mare măsură rezultatul colabo­rării exemplare dintre armată și avia­ție. Pusă în acțiune pe baza unui plan genial, armata a înaintat în formă de vârfuri, străpungând câteva poziții, iar în alte părți a ținut pe loc presiunea inamicului, ceea ce a îngăduit să se for­­meze câteva pungi care nu au mai per­mis inamicului să opereze o străpunge­re pe scară mare. Pentru luptele ofensive ce se vor des­fășura în acest an, nu poate fi o pre­vestire mai bună decât această bătălie prin care au fost nimicite armatele so­­­­vieti­ce la sud da Harcov, Aspect al câmpului de bătaie de la Kerch (P. P.) « LUNI____iI. IUNIE 1942 4 ANUL VI. «17 _______________________________________ sIN v I­ vSII», I Na poci lllllllllllllllllilIlIlllllllllllllllllllllllîSlHinilllllllllllllllllllllllHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII! Charcov, Charchov, Toate le facem de mântuială. Vor­bim cum nu trebue, pocim numele și cuvintele, scriem ca vai de lume, îndărătnici, ii dăm zor cu Canalul DE Suez, Canalul DE Panama, So­cietatea DE Cruce Roșie. Dacă nu ne putem mândri cu știința, ne mândrim cu neștiința noastră. De când cu războiul, mai în fie­care ziar se găsește câte o hartă, ca cititorii să poată vedea unde se dau luptele. De cele mai multe ori hărțile sunt luate din ziarele străine și puse aidoma, fără ca cineva să­­și dea osteneala să îndrepte numi­rile. Citești în hărțile din ziarele ro­mânești: „ILES Hawai“, „ILES Co­cos“, „In­dochin­e“, “Philippines“, „Asowisches Meer“, „Schwarzes Meer“, „Kertsch"... Și avem totuși ziare, înzestrate cu ce­le trebue, ca să nu aibă ne­voie să copieze hărți străine. Ce ne lipsește? Priceperea și dorul de a face mai bine. De vre-o două, trei săptămâni se dau lupte la HARCOV. Harcov e pe toate buzele. Ziarele însă nu caută să știe cum se scrie numele acesta rusesc. Și atunci fie­care îl scrie cum se pricepe, sau cum nu se pricepe. Un ziar spune: „Bătălia de la CHARCOV tinde să se transforme într’o victorie“, altul: „La CHARCHOV încercuirea se strânge“, altul: „Marea bătălie de încercuire de la CHARKOW“­.. CHARCOV, CHARCHOV, CHAR­­KOW. Și totuși Harcov n’ar trebui să ne fie atât de necunoscut. Numele acesta îl găsim în Cronicarii noștri. E într’o pagină a istoriei noastre. Și e scris simplu, românește : HARCOV fără CH, fără K, fără V. Petru cel Mare, Țarul Rusiei, a fost la Iași, în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, „împăratul Moslului, povestește Ioan Neculce, trecând Prutul pe la Zagarance, a venit drept în târgul Iașilor, împreună cu I>=i Ecaterina, în curțile împărăteasa domnești. Iară Caimacamii împreună cu alți boieri și orășeni bătrâni mai de cinste, și cu Gedeon Mitropolitul și cu tot clirosul bisericei, i-au e»H cu toții înainte, afară din Iași, și frumos întâmpinându-l l-au primit cu toată inima“... „Atuncea a um­blat împăratul prin toate monasti­­riie de Ie-a văzut, șî din toate i-ai mai plăcut monastirea Golia, și mult lăuda împăratul lucrurile, chi­­pul și toate obiceele lor“. (M. Kogălniceanu, Moldoveni, Cronicele României, vol. II-a p. 314). La plecarea Țarului, Dimitrie Cantemir, împreună cu vreo mie de Moldoveni, întovărăși pe împă­rat în Rusia. Printre boierii ce-și lăsară casele și avutul, ca să ur­meze pe Domnul lor, era și Ioan Neculce, cronicarul, „cel mai de credință în toate trebile Domniei“. Cu toții au trecut Niprul și au luat drumul spre Kiev. Iar dela Kiev au plecat și s’au așezat la Harcov.­i­ce. Iată ce povestește loan Necul­i „Dimitrașco-Vodă, după ce s’a așezat la HARCOV, zahara (provi­zii) prea multă ii da lui și Moldove­nilor, cât nu puteau birui să o mă­­nânce. Și s-a mai dat și treispreze­ce sate ale unui general ce-l che­ma Sidlovski pline de pane și de heleștee, cu pește, și cu mori, și cu două, trii sute de oameni intr’un sat, și bucate, vaci, boi, oi„ stupi, odoare...” Harcovul era un ținut bogat și Dimitrie Cantemir cere împăratului să-i dea „țara Harcovului cu toate veniturile, zicând­ că ȚARA A LA­­SAT, ȚARA SA-I DEE“... La boierii care au vrut să rămâ­nă, le-a împărțit sate și au rămas „de trăiesc unii și până astăzi“ scrie­­ cronicarul. Iar împăratul a spus neutru loan I Neculce hatmanul: „dacă nu va să șează, Dumnezeu să-i agiute să meargă unde voia”. „Când mi-am luat ziua bună de la Dimitrașco Vodă, din Harcov,,... a­­veau mare jale, și Dimitrașco Vodă și Doamna lui, și boierii, și toți Moldovenii... Dar eu am pus nădej­dea în Dumnezeu. Și pentru drep­tatea mea nu s’a îndurat și din toate m-au scos“... Are dreptate d. Victor Eftimiu, care nu vrea să citim pe croni­cari. Prea ni se deprinde auzul cu vorbire românească, după ce ne-am zăpăcit urechea cu jargonul franco­­român, prea învățăm din trecutul țării. Și ap­o ,­noi știm mai multe de­cât cronicarii.“ Ei scriau Harcov. Noi scriem CHARCOW, CHAR­CHOV, CHARKOW, cum scriu „hebdomadarele parisiene“, — mă rog! T. Pisani limba llllllllllllllllllllllllllliUlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Charkow!... i!l|liil!ii!lll!l!l!llll!ll!l!ll!!!!!lll!!lll|llllll!! Teîsgrama trimisa de D. Mareșali Antonul, Gene­ralului von Manstein cu prilejul strălucitei victorii a armatelor germane și române in Crimeea Răspunsul d-lui generah în Manstein Cu ocazia strălucitei victorii armatelor germane și române din a Crimeea, d. Mareșal Anton­escu a trimis d-lui general von Manstein următoarea telegramă: „D-lui General von Manstein Vă felicit călduros pentru fulge­­rătoarea și strălucite victorie. Sunt fericit să vă anunț că Ma­­jestatea Sa Regele v-a conferit or­­dinul „Mihai Viteazul“ clasa II-a, pe care vă urez din toată inima să-l purtați sănătos. MAREȘAL ANTONESCU La această telegramă d. general von Manstein a răspuns după cum urmează: „D-lui Mareșal Antonescu, Conducătorul Statului Român La felicitările pentru decorații conferită mie de Majestatea Și Regele, vă exprim adâncile meu­ mulțumiri. O voi purta cu recunoștință pentru aportul trupelor românești în subordinele mele, cari au con­tribuit atât de mult la victorie. General von Manstein” ! In corpul ziarului : Com­i­­siunile examenelor de ca­pacitate pentru învăță­tori. 'i După victoria româno germană unul din faimoșii „mamuți” căzut CP, de la Kerch Un tanc greu sovietic, pradă artileriei noastre anti-tanc. P4 1

Next