Timpul, iunie 1942 (nr. 1817-1846)
1942-06-01 / nr. 1817
Ir EIDACȚIA 91 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — strada Sărindar Nr. 15 Bi Administrația S.05 44 telefon: ■ ■ ■ tipografia 8.42.23 abonamente In țară : In străinătate : Taxim 1 to funcțiune Un an 1200 lei; 6 luni ] de convențiile poș-650 lei. S luni 350 lei I tate internaționale 4 Pentru bănci, instituții și adții publice 2000 lei anual Abonamentele Încep la 1 ?’ 13 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită tn numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL" S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Print redactor : MIRCEA GRIGORESCU pădurea se răzbuna de prof. B« SIMIONESCU Președintele Academiei Române uniunica trecută sa ținut cont^ un bătrân din Taslău, muntele din ..... Ii —i......Urâtul vechii mănăstiri a lui Ștefan. „S’a tăiat pădurea pentru izlaz. S’au doborât copacii, iar în locul lor au rămas rugii împletiți, spinoși, de nici caprele n’au ce paște“. Nu există colț din țară in care să nu se vadă nepermisa urmă a lăcomiei cu care s’au doborât pădurile in deosebi in ultimii 20 de ani. Am rămas a 11-a țară din Europa ca întindere de păduri; din 70 la sută câte erau odinioară au ajuns la 21 la sută din suprafața țârii, dar spre lauda unora ne-am ridicat a 10-a țară la export, așa de mult ce am tăiat. Arborii doborâți depășeau cu 29 la sută creșterea normală a pădurilor existente. Ne-am scoborât la rândul țărilor subîmpădurite, sărace în brădet, nici 9 hectare la suta de locuitori. In schimb aveam in 1926, aproape 600 de gatere, cele mai perfecționate din Europa. Zi și noapte nu mai contenea stridentul zăngănit al ferestraelor care tăiau, mereu tăiau, scânduri, leaturi din trunchiurile trase de pe coasta munților, unde se vedeai de departe ca niște chibrituri împrăștiate cât ținea zarea. Rezultatul? Ceia ce a constatat d. Ministru Pană. „In toată țara am văzut dealuri spălate de ce au avut mai bun, văi potmolite, izlazuri și sămănături înecate ori mâlite, poduri stricate, șosele mișcate de la locul lor, rupte sau acoperite de urmele torenților“. Arborele se răzbună. In planul naturii pădurea e un soiu de poliție a ploii. Ea oprește în loc șuvoaiele care nasc răpi adânci, sălbatece; ea apără dealurile să nu alunece, pustiind ținuturi întregi. Ea regulează hrana izvoarelor, mersul norilor. Arborele e un tovarăș sfânt pentru om. Din el își face leagănul pen Continuare în pațjmn a 2-a D gresul anual al silvicultorilor. Ședința de deschidere a fost interesantă prin cuvântarea documentată a d-lui Drăcea, președintele societății „Progresul silvic“. A fost o apoteozare a pădurii, dar și o tânguitoare plângere asupra stării în care au ajuns pădurile. A urmat cuvântarea d-lui Ministru Pană, m’a impresionat prin tonul așezat, fără emfază, a bunului gospodar, prin descrierea sobră, a realității dureroase, constatată într’o îndelungă inspecție in deosebi din Moldova. A zugrăvit prin cuvinte simple, necăutate pentru efect, tabloul stării generale a locurilor cercetate. „S’a redus suprafața pădurii in folosul presupus al culturii și al pășunii, pentru ca până la urmă să nu avem nici păduri, nici pășune și nici cultură de plante, ci un jalnic pustiu“. Cât vorbeam. Ministru, domol, negrijit, în cadența omului îndurerat de cele constatate, cuvintele sale îmi evocau scenele întâlnite și în drumurile mele prin țară. Prin codrul Herții, temutul Codru al Herții, treceam mai de mult cu oarecare frică. Desișul pădurii de fag și stejar, crea de o parte și alta a drumului lung, cât o străbatea, ziduri de crengi. Mai acum câțiva ani, înainte ca Herța să fie pângărită de ocupația bolșevică, codrul des nu mai exista. Rariște de seminceri, tufărișuri ce înlocuiau arborii doborâți, arătau lăcomia ultimelor exploatări. In altă parte spre Copălău, în scoberâșul cătră Hârlău, iarăși se întindeau odinioară frumoși codri, ce întunecau zarea. In locul lui au rămas cioturi, smeuriș, înaltă cucută, Jale și pustiu. . 1 Așa in ținutul dealurilor o dată Irmai codri. Așa în ținuturile muntoase. Ca lacrimi în ochi îmi arătă RELAȚIILE PUTERILOR AXEI CU FRANȚA PRIN TELEFON DE LA COLESP INDENTUL NOSTRU SPECIAL “ BERLIN. 30. — La o întrebare asupra situației actuale a relațiilor dintre cele două puteri ale Axei și Franța, cercurile autorizate din Berlin amintesc constatările făcute anterior, în care se accentua că nu este cazul să se facă declarații cu privire la politica puterilor Axei față de Franța. Nici în momentul actual nu se pune problema unor constatări cu privire la această temă, a presupunerilor sau a vreunei caracterizări a relațiilor față de Franța, afără de aceea, că relațiile puterilor Axei cu Franța sunt stabilite de condițiile armistițiului. LUPTELE DIN LYBIA Cu privire la luptele din Africa de Nord, începute din inițiativa forțelor Axei de sub comanda generalului Rommel, se dă astăzi la Berlin numai informația scurtă și anume : „In Africa de Nord bătălia continuă“. Nu se comite, desigur, nici o greșală, când se interpretează forma laconică a comunicatului înaltului comandament al armatei germane, ca urmărind să nu dea nici o informație inamicului, cu privire la scopurile operațiilor defensive germano-italiene din Cirenaica. Anglo-saxonii răspândesc cele mai variate combinații atribuindu-se generalului Rommel. Până în momentul de față nu se dă la Berlin nici un răspuns acestor combinațiuni. 12 PAGINI 5 LEI i!lllllllllll!lllll!ll!l!lllllllllll!lllllllilllilllllllllll!l!llllll!lllllllll!lllllll!llllllllll!li!! Harta frontului di n Africa de Nord b atalia DELA HARCOV S‘A TERMINAT romane Strălucita victorie a trupelor germane și CUM A DECURS LUPTA SOCOTITĂ CA UNA DIN CELE MAI MARI DIN ISTORIE Marea bătălie dela Harcov s’a terminat. Așa anunță comunicatul special dat eri de către inaltul comandament german. La capătul unor lupte rar întâlnite în istorie, de o violentă distrugătoare și de o importantă covârșitoare pentru răsboiul din răsărit. Comandamentul german a putut face bilanțul victoriei, arătându-se poporului german și lumii întregi că una dintre cele mai puternice armate sovietice, în care se pusese toate nădejdile, a fost sfărâmată. Numărul prizonierilor și cantitatea de material de război capturat depășesc chiar cele mai optimiste prevederi. Pericolul unei surprize a fost înlăturat, iar drumul victoriei finale a fost larg deschis. Odată cu această știre, comunicatul german ne aduce vestea că un corp de armată român, sub ordinele generali? lui Ceh. .«ten Dragalina a luptat alături de trupele germane, câștigând o nouă glorie pentru drapelele lui. Este pentru prima dată în acest răsboi, când înaltul comandament german, cunoscut a fi foarte sobru în ceea ce anunță, citează într’un comunicat special un general român și faptele de arme ale unei unități române. Când se vor cunoaște în amănunt aceste fapte, poporul român își va da seama de eroismul acelora cari, pe pământul îndepărtat al Rusiei înfruntă unul din cei mai mari dușmani. Până atunci gândul nostru cald se îndreaptă către cei cari se bat departe pentru viitorul neamului românesc. COMUNICATUL SPECIAL BERLIN, 30 (Rador). Dela marele cartier general al Buehrerului, înaltul comandament al forțelor armate germane transmite următorul comunicat special: Marea bătălie de la Harcov s’a terminat. In sectorul frontului generalului feldmareșal von Bock, armatele colonelului-general von Kleist și ale generalului de care blindate Paulus au schimbat lupta de defensivă împotriva marilor atacuri inamice, într’o strălucită victorie de nimicire. Un corp de armată român sub ordinele generalului Corneliu Dragalina, precum și câte o unitate ungară, italiană și slovacă au luptat alături de trupele germane, gând o nouă glorie câștipentru drapelele lor. Formațiunile aeriene ale colonelului-general Loehr și ale generalului de aviație Pfingbeil au luat parte, fără a se cruța, la luptele armatei, atât în defensivă cât și în ofensivă, și au înfrânt arma aeriană inamică in așa fel încât ea a trebuit să părăsească câmpul de bătălie. Armatele sovietice a 6-a, a 9-a și a 57-a, cuprinzând circa 20 de divizii de infanterie, șapte divizii de cavalerie și 14 brigade blindate, sunt nimicite. Numărul prizonierilor a sporit la 240.000. Pierderile sângeroase ale inamicului sunt excesiv de mari. Numărul materialului de rombeiu capturat în aceasta bătălie, este de 1249 care blindate, 2016 tunuri, 538 de avioane și nenumărate alte cantități de tot felul de arme și materiale. Aspectul câmpului de bătălie BERLIN. 30 (Rador). Cea din urmă fază a bătăliei de încercuire de la sud de Harcov este descrisă în felul următor de un corespondent de războiu al Agenției DNB. Azi dimineață în zori, avioanele Stuka au făcut cel din urmă sbor pe deasupra pungii dela sud de Harcov. Ne-am înapoiat însă cu provizia de bombe neatinsă, fiindcă nu am mai găsit niciun obiectiv de bombardat. In asemenea împrejurări de obicei ne vărsăm necazul înjurând; astăzi însă eram prea emoționați de cele ce văzusem. Era ceva cu mult mai grozav decât ceea ce vedem când atacăm. Numai aviatorul poate să vadă rănile teribile pe care războiul le-a făcut pa această mică bucată de pământ. Tranșeele și pozițiile de campanie sunt pline de bolșevici morți. Pretutindeni vezi numai gropi făcute de bombe, colibe fumegânde, tankuri arse, mii de automobile distruse din care conținutul a fost aruncat în bucăți la mari depărtări, căruțe părăsite cai nenumărați cari rătăcesc fără nici un interes pentru ceea ce se petrece în vmul lor și alți cai răniți cari se zbat în salturi nebunești pe teren Vezi apoi coboarm de oameni în zdrențe, sleiți de umeri, făcând semne cu cârpe albe, ființe omenești care merg potimnindu-se și se aruncă în pulbere îndată ce aud un motor de avion. Grozăvia aceasta nu o poate întțelege decât cel ce a văzut-o, nicio descriere, nicio fotografie căci și niciun desen nu ar putea-o exprima. Ai impresia că pământul suferă de o înfricoșătoare boală a scoarței lui și numai cel ce vede cu ochii lui poate înțelege că niciun superlativ nu este suficient pentru a exprima grozăvia înfrângerii bolșevicilor. Această oribilă priveliște de nimicire este ultimul act al unei ofensive sovietice, pornită cu o forță uriașe, care trebuia să fie hotărâtoare și să străpungă pozițiile germane. Forțele pe care conducerea germană le-a opus, acestei ofensive erau în totale disproporție cu massele care atacau. Ele au izbutit totuși să țină bazele de importanță hotărâtoare și să se întărească. Din aceste baze a putut fi începută bătălia de încercuire, care au dus la nimicirea totală a armatelor sovietice încercuite. Succesul acestei acțiuni de încercuire este în mare măsură rezultatul colaborării exemplare dintre armată și aviație. Pusă în acțiune pe baza unui plan genial, armata a înaintat în formă de vârfuri, străpungând câteva poziții, iar în alte părți a ținut pe loc presiunea inamicului, ceea ce a îngăduit să se formeze câteva pungi care nu au mai permis inamicului să opereze o străpungere pe scară mare. Pentru luptele ofensive ce se vor desfășura în acest an, nu poate fi o prevestire mai bună decât această bătălie prin care au fost nimicite armatele sovietice la sud da Harcov, Aspect al câmpului de bătaie de la Kerch (P. P.) « LUNI____iI. IUNIE 1942 4 ANUL VI. «17 _______________________________________ sIN v I vSII», I Na poci lllllllllllllllllilIlIlllllllllllllllllllllllîSlHinilllllllllllllllllllllllHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII! Charcov, Charchov, Toate le facem de mântuială. Vorbim cum nu trebue, pocim numele și cuvintele, scriem ca vai de lume, îndărătnici, ii dăm zor cu Canalul DE Suez, Canalul DE Panama, Societatea DE Cruce Roșie. Dacă nu ne putem mândri cu știința, ne mândrim cu neștiința noastră. De când cu războiul, mai în fiecare ziar se găsește câte o hartă, ca cititorii să poată vedea unde se dau luptele. De cele mai multe ori hărțile sunt luate din ziarele străine și puse aidoma, fără ca cineva săși dea osteneala să îndrepte numirile. Citești în hărțile din ziarele românești: „ILES Hawai“, „ILES Cocos“, „Indochine“, “Philippines“, „Asowisches Meer“, „Schwarzes Meer“, „Kertsch"... Și avem totuși ziare, înzestrate cu cele trebue, ca să nu aibă nevoie să copieze hărți străine. Ce ne lipsește? Priceperea și dorul de a face mai bine. De vre-o două, trei săptămâni se dau lupte la HARCOV. Harcov e pe toate buzele. Ziarele însă nu caută să știe cum se scrie numele acesta rusesc. Și atunci fiecare îl scrie cum se pricepe, sau cum nu se pricepe. Un ziar spune: „Bătălia de la CHARCOV tinde să se transforme într’o victorie“, altul: „La CHARCHOV încercuirea se strânge“, altul: „Marea bătălie de încercuire de la CHARKOW“.. CHARCOV, CHARCHOV, CHARKOW. Și totuși Harcov n’ar trebui să ne fie atât de necunoscut. Numele acesta îl găsim în Cronicarii noștri. E într’o pagină a istoriei noastre. Și e scris simplu, românește : HARCOV fără CH, fără K, fără V. Petru cel Mare, Țarul Rusiei, a fost la Iași, în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, „împăratul Moslului, povestește Ioan Neculce, trecând Prutul pe la Zagarance, a venit drept în târgul Iașilor, împreună cu I>=i Ecaterina, în curțile împărăteasa domnești. Iară Caimacamii împreună cu alți boieri și orășeni bătrâni mai de cinste, și cu Gedeon Mitropolitul și cu tot clirosul bisericei, i-au e»H cu toții înainte, afară din Iași, și frumos întâmpinându-l l-au primit cu toată inima“... „Atuncea a umblat împăratul prin toate monastiriie de Ie-a văzut, șî din toate i-ai mai plăcut monastirea Golia, și mult lăuda împăratul lucrurile, chipul și toate obiceele lor“. (M. Kogălniceanu, Moldoveni, Cronicele României, vol. II-a p. 314). La plecarea Țarului, Dimitrie Cantemir, împreună cu vreo mie de Moldoveni, întovărăși pe împărat în Rusia. Printre boierii ce-și lăsară casele și avutul, ca să urmeze pe Domnul lor, era și Ioan Neculce, cronicarul, „cel mai de credință în toate trebile Domniei“. Cu toții au trecut Niprul și au luat drumul spre Kiev. Iar dela Kiev au plecat și s’au așezat la Harcov.ice. Iată ce povestește loan Neculi „Dimitrașco-Vodă, după ce s’a așezat la HARCOV, zahara (provizii) prea multă ii da lui și Moldovenilor, cât nu puteau birui să o mănânce. Și s-a mai dat și treisprezece sate ale unui general ce-l chema Sidlovski pline de pane și de heleștee, cu pește, și cu mori, și cu două, trii sute de oameni intr’un sat, și bucate, vaci, boi, oi„ stupi, odoare...” Harcovul era un ținut bogat și Dimitrie Cantemir cere împăratului să-i dea „țara Harcovului cu toate veniturile, zicând că ȚARA A LASAT, ȚARA SA-I DEE“... La boierii care au vrut să rămână, le-a împărțit sate și au rămas „de trăiesc unii și până astăzi“ scrie cronicarul. Iar împăratul a spus neutru loan I Neculce hatmanul: „dacă nu va să șează, Dumnezeu să-i agiute să meargă unde voia”. „Când mi-am luat ziua bună de la Dimitrașco Vodă, din Harcov,,... aveau mare jale, și Dimitrașco Vodă și Doamna lui, și boierii, și toți Moldovenii... Dar eu am pus nădejdea în Dumnezeu. Și pentru dreptatea mea nu s’a îndurat și din toate m-au scos“... Are dreptate d. Victor Eftimiu, care nu vrea să citim pe cronicari. Prea ni se deprinde auzul cu vorbire românească, după ce ne-am zăpăcit urechea cu jargonul francoromân, prea învățăm din trecutul țării. Și apo ,noi știm mai multe decât cronicarii.“ Ei scriau Harcov. Noi scriem CHARCOW, CHARCHOV, CHARKOW, cum scriu „hebdomadarele parisiene“, — mă rog! T. Pisani limba llllllllllllllllllllllllllliUlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll Charkow!... i!l|liil!ii!lll!l!l!llll!ll!l!ll!!!!!lll!!lll|llllll!! Teîsgrama trimisa de D. Mareșali Antonul, Generalului von Manstein cu prilejul strălucitei victorii a armatelor germane și române in Crimeea Răspunsul d-lui generah în Manstein Cu ocazia strălucitei victorii armatelor germane și române din a Crimeea, d. Mareșal Antonescu a trimis d-lui general von Manstein următoarea telegramă: „D-lui General von Manstein Vă felicit călduros pentru fulgerătoarea și strălucite victorie. Sunt fericit să vă anunț că Majestatea Sa Regele v-a conferit ordinul „Mihai Viteazul“ clasa II-a, pe care vă urez din toată inima să-l purtați sănătos. MAREȘAL ANTONESCU La această telegramă d. general von Manstein a răspuns după cum urmează: „D-lui Mareșal Antonescu, Conducătorul Statului Român La felicitările pentru decorații conferită mie de Majestatea Și Regele, vă exprim adâncile meu mulțumiri. O voi purta cu recunoștință pentru aportul trupelor românești în subordinele mele, cari au contribuit atât de mult la victorie. General von Manstein” ! In corpul ziarului : Comisiunile examenelor de capacitate pentru învățători. 'i După victoria româno germană unul din faimoșii „mamuți” căzut CP, de la Kerch Un tanc greu sovietic, pradă artileriei noastre anti-tanc. P4 1