Timpul, iunie 1942 (nr. 1817-1846)

1942-06-11 / nr. 1827

■>­ -V­ Wo. SS2? v flumal­­ dacea »/BlatyCb« vo asigură că tabletele Pyramidon sunt veritabile și deci au un efect bun asupra indispozițiilor și a durerilor de cap- Ș­TIRI INTERNE Acte de dispoziție și acte de administrație D. Titus Dragoș, ministru subsecre- i­nistrație curantă a întreprinderii și schimb sau instituțiilor de credin prin­ț de Stat al Românizării, Colonizării­­ prin Urmare nesupuse autorizației intermediul cărora se face operațiunea Subsecretariatului de Stat al Ro­tar și Inventarului a semnat dri dimineață următoarea­ importantă decizie : ART. 1. — Sunt supuse autorizației Subsecretariatului de Stat al Români­zării, Colonizării și Inventarului, urmă­toarele operațiuni : a) Actele de dispoziție privind bunu­ri, drepturi sau interese de orice natu­­ră, precum imobile, mobile, acțiuni, etc., în care figurează un cetățean străin ,sau evreu, fie ca transmită­­­r, fie ca dobânditor ; b) Toate transferurile de acțiuni pe­trolifere și ale societăților care dețin un monopol de Stat, oricare ar fi ori­ginea etnică și cetățenia transmițăto­­rului și dobânditorului ; c) Toate transferurile de acțiuni *1« celorlalte societăți sunt supuse contro­lului subsecretariatului, în baza legii din 4 Martie 1941, No. 172. ART. 2. — Sunt considerați străini toți cei arătați în art. 3 al legii No. 351 din 2 Mai 1942. Calitatea de străin se determină după cetățenia celui în cauză. Ce se îna$elege prin acte de dispoziție ART. 3. — Prin acte de dispoziție în sensul legii se înțeleg actele enumerate in articolele 2, 3 și 4 din legea No. 172 din 4 Martie 1941, atât acele care cu­prind o înstrăinare cât și cele care conțin o achiziționare sub orice formă sau denumire. Sunt considerate acte de dispoziție actele prin care ,supușii străini, evreii sau societățile prevăzute de legea No. 351 din 2 Mai 1942, constitue sau modi­fică componența unei societăți în ce privește capitalul și persoana. Acte de administrație ART. 1­. — Nu sunt considerate acte de dispoziție ci acte de admi­declarațiunii scrise asupra originei et­nice și cetățeniei. Nu este obligatorie însoțirea declarațiunii de dovezi. De­clararea inexactă atrage sancțiunile prevăzute de legea No. 169 din 14 Mar­tie 1942. Institutele de credit nu sunt răspun­zătoare pentru declararea inexactă a originei etnice și cetățeniei clienților pentru care face oprațiuni supuse auto­rizării, decât în cazul care aveau cu­noștință în mod cert de adevărata ori­gină etnică, sau cetățenia clientului alta decât cea declarată. DeclarațiuniF asupra ori» fi­nici etnice ART. 10. — In vederea aplică­rii legii Nr. Săi din 2 Mai 1942, la operațiunile de bursă și pentru a se putea ușura determinarea calității de evreu sau de strein a acelora ca­re iau parte la asemenea operți­­uni, un delegat al Subsecretariatu­lui de Stat al Românizării, Coloni­zării ș­i Inventarului împreună cu­­ Comisar al Guvernului de pe lân­gă Bursa de Efocte și acțiuni, vor verifica toate încheierile zilnice ale Bursei din București. In acest scop agenții oficiali și băncile care fac operațiuni de Bursă, vor prezenta zilnic d-lui comisar al Guvernului, un extract de pe operațiunile zilei respective, cu indicarea exactă numelui și pe cât posibil a cetățe­a­niei și originei etnice a clientului după declarații și cunoștințe pro­prii. Operațiunile supuse autorizării subsecretariatului de stat al­ manitarii : a) Dobândirea brevetelor de in­­vențiuni și licențelor de exploatare. b) Contractarea de împrumuturi simple, sau în cont curent la bănci cu excepția împrumuturilor garan­tate cu ipotecă și ga­j. c) Cumpărările și vânzările mărfuri făcute de comercianți de și industria și inerente comerțului sau industriei. e) Contractele de asigurare tip popular, fără examinarea medi­cală. B..— In afară de cele de mai sus, pentru societățile petrolifere, nu sunt considerate acte de dispoziție următoarele acte : a) Transacțiile asupra redeven­­țelor și participațiunilor miniere sau petrolifere. b) Comasările miniere și conven­țiile de exploatare și explorare în comun, încheiate de societățile pe­trolifere, cum și operațiunile ce decurg din executarea lor și sunt în legătură cu ele. c) Cumpărările și vânzările de țițeiu și produse petrolifere. d) Concesiunile și schimburile de concesiuni care sunt supuse auto­rizației numai dacă înstrăinătând este o persoană supusă autoriza­ției. Acte ncte de administrați­e nesupuse autorizării ART. 5. — De asemnea nu sunt supu­­se autorizației fiind acte de adminis­trație, operațiunile cu acțiuni, titluri sau rente făcute în nume propriu cu cetățenii români sau în contul unor ce­tățeni români alții decât evreii, de că­tre societățile bancare sau instituțiile de credit al căror capital este deținut în majoritate de evrei sau cetățeni străini. Rămân supuse autorizării, operațiile in care aceste societăți bancare sau in­stituție de credit apar ca intermediare a unor cetățeni străini sau evrei, pre­cum și cele făcute în nume propriu, dar cu și un evreu sau cetățean străin. Sunt­­ supuse de asemenea autorizației și operațiunile făcute de aceste insti­tute de credit asupra acțiunilor unor societăți supuse controlului subsecreta­riatului. ART. 6. — Nu sunt supuse autoriză­rii operațiile evreilor as­upra conturilor de lei în bănci sau institute de credit, precum ridicări, de­puneri, ordine de plată, trasuri de cecuri sau vănsăminte în cont. De asemenea titlurile de Stat aflate in depozit sau gaj în bănci aparținând evreilor persoane fizice sau persoane­lor juridice cu capitalul în majoritate evreesc, pot fi eliberate fel de autorizare prealabilă, fără nici un Sunt isu­­puse însă autorizării prealabile actele prin care se dispune de aceste valori in persoane terților sau se constitue un drept de gaj asupra lor. Pentru străini, operațiunile de mai sus sunt supuse dispozițiilor din legea No 169 din 4 Martie 1941 privitoare la blocarea conturilor și sumelor. In cazurile când operațiunile în con­turile de lei ale evreilor sau străinilor sunt în legătură cu vreun act supuse autorizării acestui subsecretariat, banca la care se află contul nu este ținută să verifice cauza juridică și nici condițiile legale ale operațiunii a cărei consecin­ță este operația în cont de lei, titula­rul contului fiind singur răspunzător pentru obținerea autorizației respec­tive. Acțiunile și efectele cu dată anterioară legii Autorizarea tis constitui­re­a societăților ART. 11. — In vederea obținerii avi­zului prevăzut de art. 4 al legii No. 351 din 2 Mai 1942 pentru constituirile de societăți sau modificările actelor con­stitutive sau statutelor unei societăți se va înainta Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării și Inventa­rului, o cerere însoțită de proectul ac­tului constitutiv al statutelor sau ac­tului modificator, precum și de actele de origine etnică ale asociațiilor sau acționarilor. La autentificare, autorizarea de func­ționare dată de justiție și la înscrierea firmei nu se vor putea utiliza decât ac­tele de constituire a statutelor s sau ac­tele modificatoare, purtând viza de au­torizare a Subsecretariatului de Stat al Românizării, Colonizării și inventa­­riului. Avizul va fi dat de o comisie specială ce va funcționa pe lângă direcția le­datei de 2 Mai 1942 nu se va cere do­vada datei certe. * Prin acte cu dată certă In sensul a­­cestui articol, se înțeleg actele care au căpătat dată certă în conformitate cu dispozițiile din codul civil, precum și borderourile agenților de schimb, ac­tele vizate de fisc și acte rezultând din registrele băncilor. ART. 8. — Dispozițiile legii No. 169 din 4 Martie 1911 în raport cu dispozi­țiile legii No. 351 din 2 Mai 1942, se vor interpreta în sensul că numai acțiunile, obligațiunile și efectele străinilor sau evre­lor, înscrise la cota oficială a bur­selor se vor negocia prin burselor de efecte și acțiuni.mijlocirea Determinarea calități de evreu sau străin ART. 9. — Pentru transferurile ope­­rate prin bursă, vânzătorii și cumpără­torii sunt obligați a da agenților de­­­tr­ânizării. românizării G. Trestian Teatrul SAVOY în fiecare seară la 8.30 Marele succes ARE un Comedie muzicală în 3 a­re cu muzica de N. Patrichi și Maes­trul Ion Vas­l siu Elena Burmaz Paula Georgescu Brammam Sala răcoroasă cu foverul în aer liber Jos, Sâmbătă Duminică M­A­TIN­E­U­RI TATA BĂIAT Duminica ora 1OT Matineu special nara Titi Botez Dan Demetrescu ) t­i­m­p­ur . O recepție în onoarea ziariștilor italieni Eri dună, amiază­, la orele 6, în saloanele Legației Italiei Excelența Sa Ministrul Italiei și Doamna Bova Scopna, au oferit o recepție cu prile­jul vizitei ziariștilor italieni în Ro­mânia. Au participat la această recepție: Domnul prof. Mihai Antonescu, Vice­președinte al Consiliului, Mi­nistru al Afacerilor Străne și Minis­tru al Propagandei Naționale; prof. Alexandru Marcu Ministru Subsecre­tar de Stat al Propagandei Naționale cu doamna; Ministrul plenipotențiar CJ Davidescu Secretar general al Mi­nisterului Afacerilor Străine; grupul ziariștilor italieni sosit în România format din d-nii: Guglielmonti cu d-na, consilier național, director la ,Tribuna” Fontanelli, consilier națio­nal, director la ,Lavoro Fascista” ; Enrico Santamaria consilier național, redactor la ,,Ente Stampa”; Gianni Granzotto, redactor la „Lavoro” Gioo Caini, de la ziarul „Popolo Datalia”; Ptrucci șef redactor la „Messaggero”; Bruno Bacci, redactor la ziarul , Na­­zine”; Giorgio Cabella, redactor la , Popolo di Roma” și Stampa” Vecchi­­etti, redactor la „Matino”; Ezio Ba­­cino redactor la ,Gazetta del Popolo”; Monadori, redactorul ziarului „Tem­po"; Giachello, de la­­ Giornali di Ge­nova". Au mai participat la recepție d-nii: Petre Ilcuș, directorul presei, O. W. Cisek, directorul adjunct al presei, prof. Petre Papacostea D. D Gerota, D. R. Ioanițescu, Ion Lugoșianu, di­rector la ziarul „Universul”, Mircea Grigorescu, director la ziarul „ Tim­pul”, Cor­t T Bob's doctorul zia­rului .Acțiunea”, Th. Solacolu, di­rectorul Agenției Rador cu d-na, dr. Welkisch atașat de presă german, Juan Manoil de Aldera atașat de pre­să al Spaniei, Protlci, atașat de presă al Bulgariei dr. Bauer, atașat d­e presă al Croației, dr. Weisenfeld, pre­ședintele uniunii presei streine cu d-na, Vladimir Ionescu consilier de presă, Emil Ciuceanu consilier de presă Alex Săndulescu, președintele sindicatului ziariștilor, Alexandru Gregorian cu d-na, Karl Herman Theil de la Völkischer Beobachter, N. Georgescu Cocoș, I. P. Prundeni di­rector Corbu, Berindei, din Ministerul Afacerilor Externe, consilier Al. Cos­­­tin Av. Cristoforeanu, consilier Paul Demetrescu, Av­cadic, secretar ge­neral al societății Amiciția Italo-Ro­­mână, consilier M. Tincu dela Curtea de Apel, prof. Bruno Manzone cu d-na Henrich dela europa press, dr. Berge dela Transkontinentpress, Mergi de la Eisternationalzeitung cu d-na, Gebauer cu d-na, Luigi Armelani cu d-na. Din partea Legației Italiei au par­ticipat la recepția oferită de Excelen­ța Sa Ministrul Italiei și d-na Bova Scoppa, d-nai; Omero Formentini prim secretar; Biuio Luigi Sirnana, consul general; col Giuseppe Bodini atașat militar ; Clemente Bonniver atașat comercial; Baronul Raimondo Torella di Roma­­gniano prim secretar adjunct cu d-na; lt. colonel Gino Polmentola atașat ae­ronautic; cpt. de Pregata Giuseppel Massari atașat naval; dr Amor Pa­vait atașat de presă cu d-na; Baro­nul Folco Aloisi de Larderes al doilea secretar de legație cu d-na; Contele Stefano Manzi, consul pe lângă lega­ție; dr Pier Giuliano de Luigi al treilea secretar; dr. Alfredo Lenzi a­­tașat comercial adjunct; d Giovanni Costa atașat de presă adjunct; consi­lier albanez de Stat d­r. Zoi; consul albanez Avrami, precum și d-nai: Bogardo, Giaconello cu d-na; Ferrero; Rood, Saverno și d-nii Maxim ministerul Propagandei Naționale din și Viorel Vișoiu din direcția presei. In tot timpul recepției , prof. Mi­hai Antonescu vice-președintele Con­siliului s’a întreținut în mod cordial cu grupul ziariștilor reprezentanți ai celor mai mari ziare italiene Recepția a decurs intr’o atmosferă, de caldă prietenie italo-română și a luat sfârșit la orele 8 seara. D. prof. Marcu, ales membru al Academiei Raffaele din Aita Domnul profesor Alexandru Marcu, autor al recentului studiu intitulat „Valoarea artei în Renaștere”, a fost ales membru al Academiei Raf­­faello din Urbino. Ziariu­l „PORUNCA VREMII 44 a fost suspendat pe două zile Serviciul Cenzurii comunică: pen­tru repetate abateri de la dispozi­­țiunile cenzurii, după ce la data de 20 Mai a. c. i s-a aplicat sancțiunea unui ultim avertisment public, zia­rul „Porunca Vremii“ este suspen­dat pe termen de 2 zile, pentru că a contravenit din nou regimului le­­­­gal în vigoare. Cum se va face revizuirea me­deală generală a evreilor reformați, scutiți și inapți pentru imsică In conformitate cu ordinul M. St. M. Nr. 35896, între 15-26 Iunie a. c. urmând a se face revizuirea medi­cală generală a evreilor REFOR­MAȚI. SCUTIȚI. INAPȚI PENTRU MUNCA Și DISPENSAȚI MEDI­CALI, Cercul Recrutare București aduce la cunoștința tuturor evreilor aflați în situația de mai sus urmă­toarele: 1. Toți acești evrei se vor prezen­ta în curtea Cercului de Recrutare Bucurști, Calea Griviței Nr. 28, du­­pă itinerariul stabilit mai jos, pen­tru a fi înscriși în tabelele de revi­zuire; 2. Evreii vor aduce toate actele militare, originale ce posedă. Foto­copiile nu vor fi luate în considera­ție. Ei trebue să-și facă până în ziua revizuirii toate examenele de laborator, radioscopie, etc. de carc cred că vor avea nevoie pentru a dovedi înaintea comisiei medicale boala de care suferă. Aceste examene se iau în consi­derație numai dacă sunt făcute la Spitalele militare ori la Instituții de Stat ART. 7. — Operațiile asupra acțiuni­lor sau efectelor care au dată certă anterioară legii No. 351 din 2 Mai 1942, sunt valabil încheiate Societățile că­rora se prezintă spre înscriere în re­gistre, acțiuni transferate anterior da­tei de 2 Mai 1942, prin acte cu dată certă, se vor înscrie pentru transfer, chiar dacă procurile în alb prezentate sunt semnate de un evreu. Pentru recunoașterea transferurilor de chitanțe provizorii a împrumutului 3. Itinerariu de prezentare pentru Reîntregirii din 1941, operate anterior­­ înscrierea pe tabelele de revizuire: — In ziua de 14 Iunie a. c. cei născuți în anii 1924, 1923 și 1922; — In ziua de 15 Iunie a. c. cei născuți în anii 1921, 1920 și 1919; — In ziua de 16 Iunie a. c. cei născuți în anii 1918, 1917 și 1916; — In ziua de 17 Iunie a. c. cei născuți în anii 19­15, 1914 și 1913; — In ziua de 18 Iunie a. e., cei născuți în anii 1912, 1911 și 1910; — In ziua de 19 Iunie a. c. cei născuți în anii 1909, 1908 fii 1907; — In ziua de 20 Iunie a. c., cei născuți în anii 1906, 1905 și 1904. — In ziua de 21 Iunie a. c. cei născuți în anii 1903, 1902 și 194­1. — In ziua de 22 Iunie a. c., cei născuți în anii 1900, 1899 și 1898. — In ziua de 23 Iunie a. c., cei născuți în anii 1897, 1896 și 1895. — In ziua de 24 Iunie a. c. cei născuți în anii 1894, 1893 și 1892, în ziua de 25 Iunie a. c., cei cari pentru motive bine justificate nu s-au putut înscrie pe tabelul anului de naștere în ziua fixată de itine­rar. Și înscrierea se face numai în zilele stabilite de itinerar astfel: diminea­ța de la orele 7,30—13, iar după- a­­miază de la orele 16—19,30. 4. Se atrage atenția evreilor re­formați, scutiți, improprii, inapți pentru muncă și dispensați — me­dical — că toți trebuie să se pre­zinte pentru înscriere numai cu a­­nii de naștere și numai în zilele a­­rătate în itinerariul de mai sus. 5. Nu se vor prezenta evreii cari împlinesc vârsta de 50 ani până în ziua de 31 iulie 1942 inclusiv. 6. Toți evreii din categoriile de mai sus, cari nu se vor prezenta la verificare vor fi luați buni pentru munca de folos obștesc în absență și urmăriți ca atare. Decorarea ministrului SPANIEI Contiraware din pag­­i-a poate orbi. Mai presus de ființa noastră muritoare — cu pasiunile și slăbiciunile ei — se află câteodată valoarea simbolică pe care o întru­păm. Aceasta ne face uneori să su­ferim și să ne sacrificăm, iar alteori ne măgulește cu onoruri, ca în a­­cest caz, când țara pe care o repre­zentăm și țara care ne găzduește, doresc să arate afecțiunea care le unește, comunitatea lor de idealuri și fraternitatea lor promițătoare. Acordând gestului d-voastre acea­stă valoare simbolică, fie-mi permis să vă exprim, mai presus de gratitu­dinea mea personală, asigurarea că Spania va considera această gene­roasă inițiativă ca o dovadă de rea­lități și de speranțe, într’o dorință vie și reciprocă de apropiere, care trebue să dea roade într’un viitor apropiat. In această fericită misiune, doresc să întrebuințez, zi de zi, toată râvnă mea de muncitor tenace, pentr­u rea­lizarea operei constructive, despre care Exceența Voastră — cu atâta claritate și vie prevedere — mi-a vorbit adeseori, drept sprijin într’o lume mai bună, pentru clipa când bubuitul tunului va înceta și vor în­cepe a suna cu veselie clopotele păcii. Până atunci, da­ți-mi voe să vă spun că, după cum ați știut să în­țelegeți și să evaluați însemnătatea ultimului nostru război, în care nu erau în cauză numai interese de politică internă, că însuși viitorul Europei — tot astfel noi suntem în­credințați să soldatul român — cumpătat în toate, afară de abne­gație — nu a trecut dincolo de Nis­tru ca să cucerească noui pămân­turi, numai pentru a mări minunata noastră țară, ci mai ales să lupte pentru mântuirea noastră umună și să stăvilească pericolul care ne amenință pe toți deopotrivă. Mai întâi noi, iar acum și voi, cru­ciați ai aceleiași cauze drepte, atât spaniolii cât și românii, am bine­meritat de la omenire. De aceea, fără a fi inspirat de preocupări de curtoazie, ci lăsând să vorbească numai vocea inimii, fac urările este mai fierbinți pentru Ma­iestatea Sa Regele Mihai întâi pentru Conducătorul Mareșal Anto­ni­nescu, și totodată citez o strofă a lui Eminescu, pe care mi-o asum: ,­Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, „Țara mea de glorii, țara mea de dor? „Brațele nervoase, arme de tărie, „La trecutuți mare, r­iare viitor­“ Răspunsul d-lui ministru, Conte de Casa Rojas a fost citit în limba ro­mână, pe care d-sa a început să o cunoască destul de bine. D. prof. Mihai A. Antonescu, vice­președintele Consiliului de miniștri a remis apoi d-lui ministru al Spâ­nei Ordinul „Coroana României" în gradul de Mare Cruce. D-sa s-a în­treținut cu membrii legației Spaniei care erau de față. Ceremonia a luat sfârșit la orele 5 d. m. m DIVERSE Subsecretariatul de Stat al Apre­i a fi lăsate la cabinet, pentru solu­vizionării, afiș­nd în varfare greută­țile ce se întâmpină în sf^atu­l și fa­­sonare lemnelor în pădure, precum și transportul lor din păduri în gări, sfătueșt­e atât populația Capitalei cât și pe aceia din orașele din pro­vincie să facă economie în arderea lemnelor pe timpul verii. tionare. D. prof. I. Petrovici, ministrul cul­turii naționale și al cultelor ,a pri­­mit ingratoarea telegramă: „AraddemiE^de științe întrunită as­­tăzi în adunarea­­ rafeală de înche­iere a activității sale anuale, expri­mă omagiile sale conducătorului cul­turii românești“. Președinte: Dr. C. Angelescu La acesta, d. ministru I. Petro­­­vici a răspuns urm­atoarele: „D-lui Ioe C. Angelescu, Președintie Academiei de științe, „Vă mulțumesc mișcat pentru tele­grama dvs. și urez Instituției pe care o conduceți să aducă o cât mai largă contribuție la patrimoniul românești, menit să afirme, științei osebit de viteja ostașilor pe, câmpul de luptă, cfibpsurile la viață ale poporu­lui nostru“. Semnat, I. Petrovici. Din cauza lucrărilor aglomerate ale departamentului, d. Titus Dra­goș, ministuf­­ subsecretar de stat al românizării, colonizării și inventa­­­rului, nu poate primi publicul în audiență decât odată pe săptămână și anume Vinerea, între orele 12-14, jumătate. Din acest motiv d-sa roagă să nu i se mai solicite audiențe în ce­lelalte zile, cererile urgente urm­ând ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRE! Rente unificate — Bonuri de înzestrare Cumpără­­t vinde CAMPUS, BASSA , Go Calea Victoriei 14 (vis-a-vis de Lafayette) 1 ARWA FABRICAT DIN MATASE NATURALA SAU VEGRETALA, CIORAPUL ARWA, DE OBȚINUT ASTĂZI CEVA MAI GREU DECÂT ALTADATĂ, R­AMÂNE TOTUȘI DE O CALITATE INEGALATĂ.­­Acadipui din mala de fina A­rwAöt Incub REPREZENTANT: HANS SCHULLER București, Str. Graf Berthelot 92. Telefon: 3.63.60 INSTITUTUL DE ASIGURARE mm FETIM» ȘI ISHMK PUBLICI Continuare din pag. 1-a Pentru a da activității lor toată ex­tinderea cuvenită, Institutul le va a­­corda credite mari cu dobânzi mini­me. Singura îndatorire ce 11 se pune, este de a considera ca membri ai lor, nu numai pe aceia care până acum cerea facultativ aceasta, ci­­ pe toți funcționarii departamentului sau ins­tituțiilor publice pentru care au fost­ înființate. Pentru funcționarii care, la depar­tamentele sau­ instituțiile lor, nu au încă asemenea case de credit, se va înființa una specială, care va funcțio­na la Institut, ca o secțiune a lui. Deasemeni, se va­ înființa tot pe lân­gă Institut, o casă de credit pentru toți pensionarii publici cu­ excepți­­unea ofițerilor pensionați, care ră­mân membri ai Casei Oștirii. Se ști­e că în prezent pensionarii nu dispun încă de nicio instituție pentru ajutorarea lor ori de cât­e ori aveau nevoie în trecut de vreun împrumut, pentru obligațiile lor urgente de viață, erau siliți să procedeze pe cale par­ticulară și, în foarte dese cazuri, să contracteze împrumuturi oneroase și umilitoare. Din fericire prin secțiunea care va începe să funcționeze peste timp, această tristă situație va puțin lua sfârșit, înscrierea pensionarilor la Casa lor de credit va fi facultativă: ei se vor obliga, în schimb, să eco­nomisească lunar 2 % din pensia lor. Aceste economii se vor putea lichida. Inclusiv dobânzile aferente, din trei la trei ani. Afară de acestea, prin chiar legea lui constitutivă, Institutul este autori­zat să acorde împrumuturi cu ipote­că, să înlesnească funcționarilor clă­diri de locuințe, să clădească el însuși locuințe sau cartiere de locuințe pen­tru pensionari și funcționari temeieze oficii de aprovizionare, să în­să finanțeze pe membri săi pentru pro­curarea de lemne și provizii pentru iarnă, să organizeze toate operele de asistență socială pe care le va crede necesare, să înființeze clinici și dis­pensării, să creeze locuri de recreație fizică și spirituală în sfârșit să­ între­prindă tot ceea ce va fi cu putință, pentru ridicarea materială, morală și culturală a funcționarilor și pensiona­rilor noștri. nota de 5 %, care aparent grevea­ză venitul funcționarilor cu o sumă demnă de luat în seamă, este totuși minimă în raport cu foloasele ce ea la pregătește și asigură Nu trebuie ui­tat că instituirea ei s-a făcut odată cu acordarea unui spor de salarii, așa încât nimeni nu poate avea im­presia că se reține funcționarului vreo sumă pe care a avut-o vreodată la mână. Afară de aceasta, pentru ma­joritatea funcționarilor, aceia care e­­rau deja membri ai caselor lor de credit, cota de 5 la sută nu reprezin­tă chiar o nouă contribuție, ci majo­rarea cu 2­8 % a alteia vechi, liban consimțite. Piata capitalurilor asigurate și o­­perațiile de credit vor începe în cu­rând­ de îndată ce serviciile noului Institut vor fi organizate și instalate în localul lor propriu. Chiar de pe acum, s’au acordat diferitelor Institu­­țiuni și tuturor funcționarilor publici import­ant­e credite pentru aprovizio­narea cu lemne înființarea acestui Institut face parte din planul schițat de­­ Mare­șal Ion Antonescu, Conducătorul Sta­tului, în vederea creeri ursul nou ca­dru de viață pentru slujbeșii noștri publici Aducerea la îndeplinire a a­­cestei frumoase ’’atenții aparține d-lui general N Se. Stoenescu, Ministrul Finanțelor, care a făcut din ea un principal punct de program în minis­teriatul c’­sale Noua instituție reprezintă un nou sector în care trebuie să facem do­vada capacității noastre românești de organizare. Reușita ei va atârna nu numai de pregătirea, truda și devota­mentul celor aleși s’o conducă, ci tot pe atâta de înțelegerea de sprijinul și de simțul socia­l al celor cărora li se adresează Ușurări fiscale pentru absolvenții șefi și Academiilor comerciale Pentru interpretarea art. 39 al legii din 1 Aprilie 1936 pentru organizarea învățământului comercial secundar, ministerul de finanțe a dat instruc­țiuni prin ordinele circulare No. 213.279 din 10 Octombrie 1936 și 151.033 din 17 Iulie 1941. Având în vedere că dispozițiunile de scutire prevăzute de legea pentru or­ganizarea învățământului comercial secundar — art. 39, — sunt încă în vigoare, iar legea pentru așezarea contribuțiunilor directe asupra venitu­rilor din 1 Aprilie 1941, a fixat prin art. 158 pct. 6 termenul de scutire la 3 ani, termen menținut și de art. 99 din legea contribuțiunilor directe în vigoare, ministerul finanțelor a dat următoarele dispozițiuni completatoa­­re, spre a fi avute în vedere la so­luționarea cererilor prezentate de că­tre absolvenții școalelor comerciale și licențiații Academiilor Comerciale: 1) Scutirea de impozit comercial pentru întreprinderile înființate de ab­solvenții de gimnazii și licee comer­ciale ți de licențiații Academiilor Co­merciale, trebue admisă atunci când se co­­stată îndeplinite condițiunile prevăzute de legea pentru organiza­rea învățăm­ăntului comercial din Aprilie 1936 și anume: a) întreprin­­­derea să fie condusă de beneficiarul scutirei; b) exercitarea comerțului s­ă fie făcută pe cont propriu; c) să se prezinte avizul și recomandarea scu­­tirei din partea Consiliului de îndru­mare a învățământului comercial ce funcționează pe lângă Ministerul Cul­turii Naționale; d) să se prezinte cer­tificatul de înscriere al firmei la Ofi­ciul registrului comerțului; e) absol­venții și licențiații beneficiari ai scu­­tiei de impozit com­ercial, să fe ade­vărații întreprinzători, neputând be­neficia de scutire cei care nu au decât rolul de administrator mandatar sau salariați. S) Așa cum de altfel prevede și or­dinul circular No. 81 S.27.9 din 10 Oc­tombrie 1936, (pagina S19 din volu­mul cu Instrucțiuni/ absolvenții și li­cențiații care au mai avut în trecut, întreprinderi comerciale pe care le-au lichidat, nu pot fi înlăturați dela be­neficiile scutirei pentru a doua sau a treia întreprindere ce înființează, bs­n­e înțeles cu condiția ca vechea în­treprindere să fi fost lichidată defini­tiv. 3) Beneficiază de scutirea p­e trei ani, prevăzută de art. 99 din 1. e. d. și ab­solvenții­­ școalelor comerciale și licen­țiații Academiilor comerciale care în­ființează și conduc întreprinderi indus­triale. 4) Dacă o firmă — persoană juridică — este societate în nume colectiv, din care face parte ca asociat un absolvent sau licențiat, se aprobă scutirea de im­pozit pe timpul prevăzut de lege, nu­mai p­entru partea de venit cuvenită a­­cestuia. 5) De asemenea se acordă scutirea pe timp de trei ani și atunci când este vorba de o­ preluare de întreprindere existentă luată însă în explo­atare de absolvenți ai școalelor comeriale sau licențiați ai Academ­riilor de comerț, dacă sunt îndeplinite condițiunile le­gale, așa cum s’a arătat la petu­l de mai sus. Romaria Cadumi contra eczemei Persoanele cari au suferit de mâncărimi, timp de ani de zile, pot recăpăta un somn liniștit, în­trebuințând Pomada Cadum. Dacă suferiți de eczemă sau de vreo altă boală de piele, cumpărați o cutie cu Pomada Cadum. Ea­ o­­prește numai decât mâncărimile și vindecă orice inflamație sau iri­tație a pielei. întrebuințarea ei e foarte eficace contra coșurilor, pecinginei, râiei, sputelo­, bubelor, jupuirilor, cojilor de pe bube, ră­nilor, hemoroizilor. Pomada Cadum nu vinde aumaS ta eutU oriimnatah

Next