Timpul, august 1942 (nr. 1878-1908)

1942-08-01 / nr. 1878

RSDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚI­A. ac. ÜRESTI, — strada Sărindar NTr. 15 >l­ei Redacția și Administrația 3 05.44 i Weîefen­s vi­ ................ ............. " “ Tipografia 3.42.23 I ABONAMENTE ' In străinătate : Tariful in funcțiune de convențiile poș­tale Internaționale în farăș jan an 1200 lei; 8 luni 650 lei; 3 luni 350 lei pentru bănci. Instituții și ad­ții publice 2001) lei anual Abonamentele încep la 1 și­­ 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobăm Direcțiunea Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 proprietar: „T1J1PO­L“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim redactor t­­a BIRSCEA GREGOIRESCU CEL DE AL DOILEA FRONT După călătoria d-lui Molotov la Londra și Washington, s’a vorbit mult — poate chiar prea mult — despre creerea unui al doilea front pe continentul european, undeva în Vest. S’au făcut afirmații îndrăsne­­țe, s’au expus planuri de debarcare, s’a desvăluit strategia care va con­­duce loi creerea acestui front și s-au dat chiar cifre referitoare la trupe și armament. Presa de peste Ocean și din An­glia a discutat sub toate aspectele această problemă, născându-se chiar polemici. Germania nu a dat importanță discuțiilor. A lăsat pe aliați să nutrească mereu cu speranțe și se acționat în est, unde a repurtat suc­­­cese importante. Acum, când propaganda Anglo- Saxonă a atins punctul culminant, d. dr. Goebbels, ministrul propa­gandei germane, a scris un articol în revista „Das Reich”, ironizând pretențiile inamicului cum că ar fi posibilă creerea unui al doilea front. Acest articol aduce unele precizări care merită să fie subliniate. Astfel d. dr­ Goebbels scrie că ar fi posibil ca englezii să încerce o debarcare pe continent. In definitiv nimeni nu-i poate împiedica să în­cerce orice aventură. Dar Germa­nia nu va fi deloc surprinsă, așa că totul se va sfârși cum este de pre­văzut. „Resturile armatei engleze — scrie d. dr. Goebbels vor căuta un nou Dunkerque, pentru a relua peste Canalul Mânecii lunga cale spre Tipperary”. Faptul că ministrul propagandei germane face aceste afirmații, lasă să se întrevadă că Germania a luat toate măsurile pentru a preveni în­­cercarea engleză de debarcare pe Continent.De la Narvik și până aco­lo unde Pirineii coboară în apele l Atlanticului, sunt înșirate forțe ger­mane, care păzesc coasta europea­nă. Timp de doi ani, adică de la în­­cheerea armistițiului cu­ Franța, or­ganizația Todt a lucrat la fortifica­­rea pozițiilor de apărare, constru­­indu-se o linie care depășește tot­ ceiace s’a cunoscut până acum. Armamentul instalat în forturi este din cel mai modern și suficient pentru a face față oricăror încer­cări. „ Propaganda adversară punea, în­­să, accentul pe lipsa de trupe în a­­ceastă regiune. Se credea că sub amenințarea debarcării engleze pe continent, comandamentul german va fi obligat să ia trupe din est, descongestionând astfel frontul rus. Dealtfel Moscova a insistat în deo­sebi asupra acestei încercări engle­ze, sperând să găsească apoi punc­tul slab al înaintării germane, pen­tru a contraataca. Dar ministrul propagandei Rei­­chului răspunde prompt și acestei chestiuni, dând prețioasa informație că nu se simte nevoia de a se re­trage trupe din est, deoarece există rezerve suficiente care să impiedi­­ce orice acțiune dușmană în Vest. Astfel, Germania așteaptă calmă orice încercare. Privită problema și , din alt punct de vedere, o debarcare engleză pe continent și obținerea u­­nui succes nu apare deloc posibil. Oare dispun forțele ant-america­­ne de un tonaj suficient pentru a transporta armate întregi pe conti­nent? Sunt aceste armate cel puțin de calitatea celor germane, încerca­te în atâtea campanii? Poate fi asi­­gurată aprovizionarea trupelor de­barcate? Iată câteva din întrebările care se par, și cărora se pare că nici comandamentul anglo-american nu le-a dat răspuns. Până ln găsirea soluției, care poa­te să întârzie până la încheerea pă­­cii — propaganda inamică poate să spună orice. Germania nu răspunde. Ea se pregătește și așteaptă în Eu­­ropa orice musafiri. PRESA PARIZIANA ȘI MARȘUL GERMAN PRIN PARIS prin telefon de la coresp­ondentul nostru special REN­LON. 30. — Presa pariziană descrie marșul formațiunilor ger­mane înarmate de SS prin Paris, exprim­ându-și fără rezervă admi­rația. E de prisos să subliniem, scrie „Petit Parisien“, că evoluția aceasta a forțelor militare germa­ne prin centrul capitalei franceze a trezit o mare senzație. In clipa în care propaganda britanică în­cearcă să facă atmosferă în jurul celui de al doilea front, marșul a­­cesta german vine să pună lucru­rile la punct. Ziarul „Cri du Peuple“ scrie: „Nu ne spuneau posturile de ra­dio anglo-saxone că trupele ger­mane nu-și vor mai reveni din grelele lor încercări de pe teatre­le de bătălie din Rusia? Nu se răspândise ieri știrea la Paris că Englezii au debarcat în 4 puncte ale coastei vestice, că aviația ger­mană a pornit în contra inamicu­lui și să Parisul se află sub stare de asediu“? „Toți parizienii, — scrie ziarul „Aujourd’hui“ — cari au putut vedea trecerea trupelor germane prin Capitală, a acelor trupe ce cuprind pe cei mai buni ostași ai­­ revoluției național-socialiste, nu și-au putut reține uimirea și un sentiment lăuntric de admirație. Marșul trupelor acestora e, apr­oa­­pe o desfășurare de argumente ce dau certitudinea victoriei, ba care poartă chiar victoria în ele“. Pa­rizienii și-au dat acum seama că, în clipa când se va face încerca­rea aventuroasă, de a se creia un al doilea front, replica nu va în­târzia. Marșul trupelor germane dovedește că Reichul e în măsură Continuare în pagina 3-a UllliHIIIIIIIHIIIIIIIliiiUlllllillilllllllllllllllllillilllllllllllllllllllllllllllllllllllillll MERSUL RĂZBOIULUI LUPTELE PREMERGĂTOARE MARE! BĂTĂLII DINTRE DON ȘI CAUCAZ Malul de sud al Donului, de la gurile tuviului până la Kalaci, în fața Sta­­lingradului, este acum dominat de forțele lui von Bock. Grupul de la vest a fost silit să pă­răsească Bataisk și se retrage lup­tând. Aceste forțe sovietice sunt dealtfel amenințate de flancul drept al for­țelor germane care traversează Do­nul în mas­ă la est de Rostov și care au atins râurile Manyci și Sal. Un corespondent străin, autorizat­ să viziteze Rostovul, scrie că nesfâr­șite coloane de tancuri, camioane și piese de artilerie trec prin oraș, dar adaugă că numai câte un singur vehi­cul poate trece podul de vase făcut pes­te Don. Piesele de artilerie sunt trans­portate de la un mal la altul pe bacuri largi. Alți corespondenți străini ra­portează că numai jumătate din lo­cuitorii orașului Rostov, care număra 530.000 suflete, au rămas în oraș. Cei­­lalți au fost făcuți prizonieri sau au dispărut. Devastările pricinuite de bombardamentul aerian și al artileriei depășesc pe cele de la Sevastopol. Un corespondent nu a putut număra cu totul decât 15 case care să nu fi fost distruse, dar și acelea aveau toata geamurile sparte. Pe malul Donului se află mari con­centrări de mașini, tractoare, tunuri și tancuri care n’au putut fi evacuate de ruși pe malul celălalt. « In ce privește grupul Timoșenko a­­flat la est de Timliansk și a cărui misiune este apărarea Stalngradului, el se află într’o situație destul de ane­voioasă. Intr’adevăr, Stalingrad este direct amenințat din două părți, de la vest și sud-vest. La vestul acestui o­­raș, rușii păstrează cu înverșunare înălțimile Kalaci, atacate de forțe germane destul de importante și care au trecut Donul între Piati-Isbransk și Verzinei. După părerea cercurilor militare germane, rușii vor face im­posibilul pentru a-și păstra pozițiile la Kalaci, unde au masat uriașe forțe blindate. Sovieticii nu subestimează gravita­tea amenințării ce apasă asupra Kras­­nodarului la vest și asupra Stalingra­­dului la est, amenințare cu atât mai gravă, cu cât germanii sunt hotărîți să înainteze cu orice preț în ambele direcții. De aceea comandamentul so­vietic se străduește să organizeze în­curajara­re comitetul executiv al mar­­i grabă liniile de apărare pe care și la­ a su­dului congresului pan-indian. Guver­­n ales când a ordonat retragerea iui­nul britanic speră că „poporul indian Timoșcenk­o. Se crede că, drumul Caucazului va fi apărat cu dârzenie Și faza actuală poate fi considerată ca premergătoa­re a unei mari bătălii ce se va da în curând între Don și Caucaz, fie la nord, fie la sud de calea ferată Sta­­lngrad-Krasnodar. Cât privește situația de la Voronej, se pare că germanii și-au intensificat rezistența împotriva presiunii sovietice și că au lansat contra-atacuri. La Ber­űn se declară că atacurile sovietice de la Voronej au scăzut în intensitate și că „aceste manevre de diversiune n’au dat până acum nici un rezultat tactic important“. Articolul de ieri al generalului Du­­vac se referă tot la aceste evenimente și cuprinde anticipări deosebit de in­teresante. în# •­•producem în întregime: „Lupta prin Don, așa*"cum­­ o vedim desfășurându-se în marile sale Unii, apare la început destul de confuză. Să încercăm explicații. Se crede că cucerirea Caucazului și a petrolului de la Baku este obiectivul imediat. Alte necesități solicită înainte de toate acțiunea forțelor germane. Ace­ste forțe nu pot să se lanseze într-o acțiune așa de îndepărtată, lăsând în spatele lor, aproape intacte, armatele sovietice de la centrul și Nordul URSS- ului. Bătălia Donului trebuie ă aibe un important rezultat: acela de a lipsi întreaga armată sovietică de petrolul Caucazului și de sprijinul material al armatei britanice, care ar putea fi a­­sigurat prin Iran. Rostovul a căzut. Stalin­gradul este grav amenințat. Ocuparea liniei Ros­tov—Stalingrad, prelungită până la Astrahan, ar forma un baraj sold, în­dreptat spre Sud. Intervenția armatei von Manstein, prin peninsula Taman, va ajuta poate la constituirea acestei linii, și astfel o parte a armatelor Mareșalului von Bock ar stabili un front cu fața spre Sud, între Marea Neagră și Marea Caspică. Atitudinea acestui front ar fi la în­­ceput defensivă. Ea ar deveni ofensivă mai târziu. Intre timp mareșalul von Bock ar trebui să curețe interiorul buclei Do­nului, operațiune dealtfel în curs, și a­­poi să se îndrepte în direcția Nord, îm­potriva armatelor sovietice ținute în șah pe frontul Vor­one­j și care fac parte din sistemul de forțe al cărui centru este Moscova. Voronejul joacă de câteva săptă­mâni rolul de protecție, care îngăduie ca operațiile să continue liber pe Don. Continuare în pagina 3-a Harta Sectorului de Sud a frontului cupate de trupele lllinilinniblllliniiniF.lllliint-rT!Ii|l|i:ilI!!lU'!llll!l!IIIIIlll!lllllllllllim!!iil!l!BIUIllllUlllllllllll!lllllillllllllUllî!llinilllllllllllllllllllllll!n]|llllllllllllBnnra« llllilli:illl!llllll!llllllll!llllllllli!IIUil!!!l!ll!!ll!IUIIIIIinil!l!l!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII de Răsărit cu ultimile localități germano-române o- Submarin sovietic scufundat de forțele navale suedeze STOCKHOLM, 30 (Rador).­­ DNB anun­ță o­ știre dată de ziarul „Aftonbla­­det“, care spune că la începutul lu­­nei Iunie, forțe navale suedeze au aruncat bombe asupra unui subma­rin sovietic, care scufundase un va­por suedez. Se crede că submarinul a fost scufundat, deoarece în locul lui a apărut la suprafață o mare pată de ulei. mr Materialul de război capturat pe frontul Donețului este clasat 8 PAGINI 5 LEI imiiliiiii­ iinili­ ililiil­ lllillillill.!li­!l­ i:i';ni­ llililiillllliiiiil!IIIIISIUIIUlllilil U!­llUII­ liil!!IIIIIUIUIIHUUIl­ IUIUIIllllUliliiillinillllllliilill­ llliiiiiiiiiiilllllill UBI liar­i pen­­t­r­u­ orbii Japonezi TOKIO, S0 (Rador). — STEFANI:. Cu începere dela 15 August va a­­pare un ziar japonez imprimat cu ca­ractere „braille“ editat pentru orbi și mai ales pentru orbii din război, de către ziarul „Yomiuri Sambun“. PARLAMENTUL TURC SE ÎNTRUNEȘTE LUNEA VIITOARE ANKARA 30. (Rador). — Ștefani: Marea Adunare Națională turcă se va întruni, pentru prima oară, după vacanțele*parlamentare Lunea viitoare In cursul acestei ses­uni vor fi ra­tificate acordurile cu HjVjr și ftlg gu 0 ® r­­moai* ai SAMBATA Epidemia de holeră ia proporții in CHIM SHANGHAI, 30 (Rador)— Hawas OH: Epidemia de holeră se întinde mereu. S’au înregistrat 650 de ca­zuri. Au fost luate nouă măsuri de pro­tecție: cei cari nu pot să dovedea­scă, la cercetările poliției, cu certi­ficate, că au fost vaccinați sunt vac­cinați in mod obligatoriu. Un ziarist american afirmă că St. Unite sunt preocupate in primul rând de afaceri și apoi de patrie BUENOS AIRES, SO 1 (Rador). — STEFANI. Un gazetar american a declarat la postul de radio­difuziune New York­ că două probleme preocupă mai ales opinia publică a Statelor Unite: pro­blema impozitelor și problema inva­­ției. Războiul naval nu ar fi decât o chestiune secundară. De aceea se și vede că în Statele Unite, prima grije este pentru bursă și afaceri, numai în al doilea rând vine Patria. E greu să câștige cineva victoria cu o astfel de mentalitates | CUMPĂTARE SLOVACĂ In Slovacia, călătorul e iubit de îndată de relativa îndestulare, atât în ce privește alimentația, cât și îm­brăcămintea. Se ’nțelege că nu miș că-i este mirarea, când se știe că aproape întreaga Europă Își drămu­iește hrana și-și măsoară vestmin­tele, pentru a putea ajunge la toți și a avea acest puțin totdeauna. Dacă, însă, călătorul străin prive­­ște mai cu luare aminte într’un re­staurant, de pildă, unde se ospătea­ză oameni ai țării, atunci observă cât de cumpănit este Slovanul la ale mâncării, cât de puțin risipește și cât de mulțumit se arată cu ceea ce i se dă. Prin urmare, de o rațio­nalizare venită, de sus nici nu ar fi nevoie, ea fiind făcută de cetățea­nul însuși, care o poartă în firea lui. Practic vorbind, în Slovacia nu e­­xistă ceea ce se chiamă în alte părți „lUX ” cr. Luxul este semnul deosebirii prea mari intre clasele sociale. E „uni­forma” celor bogați dar și celor risi­pitori, e păcatul unei capitale prea diferite de restul țării prin formele de viață ce le cultivă și le incura­­jează, prin nevoia ce o simt unii de a isbi cu tot dinadinsul privirile Ce­lorlalți, printr’o psihologie — une­­ori — de vârtej și de isterie-Ceea ce nu e deloc cazul cu Slo­vacia- Acolo oamenii sunt puțin di­ferențiați din punct de vedere so­cial și singurele realități sociale sunt: țăranul și orășeanul, care trăiesc într-o temeinică armonie. Clase suprapuse nu există, după cum țara nu are o capitală, în care să se concentreze total, dela guvern până la femeile frumoase. Omul slovac e modest, chiar când atinge cele mai înalte trepte ale ierarhiei în Stat. Cine a văzut pe unii dintre marii demnitari ai țării, i-a convins de aceasta. Toți sunt de o mare sim­plitate în felul de a fi, de la haina pe care o poartă până la modul cum merg pe stradă și cum mănâncă, u­­nul din cei mai de seamă factori al actualei conduceri slovace, un om tânăr, deci predispus, poate, la o anume căutare de prestigiu, a fost văzut, în tot cursul celor 11 zile, cât au stat scriitorii și ziariștii reto­mâni în Slovacia, cu același costu­m­ de haine, dintr’o stofă și cu o tăiat tură modeste. Această modestie a­­propietoare de oameni e în Slovacia e ceva foarte firesc și numai dacă ar fi altfel s’ar produce mirarea. După­ cum oamenii s’ar mira dacă cutare în alt funcționar nu ar veni din când în când în mijlocu­l lor ca să ia inf­formații în chip direct, ba chiar săi culeagă și unele sugestii rodnice. Nu» e mai puțin adevărat, că aparatul de Stat al Slovaciei e și el mult sim­­plificat, în comparație cu al altor­ țări. Statornicia oamenilor de vâs­­loare, pricepuți, în posturile admi­nistrative locale, este unul din ati bulele cele mai temeinice ale micii republici, întâlnești primari sau pre­fecți care stau în fruntea comunei sau județului de 10 și chiar 15 ani. In asemenea condiții e ușor de în­țeles și ușurința de guvernare și buna gospodărire a țării. Atmosfera publică slovacă e a creat care nu numai îngăduie și inspiră, dar impune asemenea lucruri care, gândind bine, sunt cele mai firești cu putință. Felul de a gândi al ,,o­­mului de pe stradă” este el, cel din­tâi, la locul lui, căci nimeni și nimici nu strică mai mult o clasă conducă­toare ca însuși mediul în care ea­­ trăiește și-și exercită puterea. "­ In Slovacia omul sfințește locul și nu locul pe om.­­ De aceea de sus până jos, observa­­torul străin înregistrează aceeași cumpătare și aceeași modestie —­­semne ale maturității și ale seriozi­tății unui popor care a trecut prin multe, în cursul frământatei lui is­torii, dar a rămas cu demnitatea — cea într’adevăr mare —­ a simplită­­ții, cultivând numai valorile grele de înțeles, pline de miez. Nimic de prisos nu vezi în această țară de oa­meni muncitori și, deși mică iar —­­politicește vorbind — cu o indepen­dență de dată timpurie, improvizaț­ția de ultimă oră n’ai s’o afli ni­căi­eri, nici într’un fel și nici intri uni domeniu. ! G. Ivașcu \ ­z Camera Comunelor sa cerut începerea unor noui tratative cu India AMSTERDAM, 80 (Rador). — D N. B.: Serviciul de informații britanic a­­nunță că Joi a avut loc în Camera co­munelor o desbatere asupra Indiei. D. Amery, ministrul pentru India a anunțat camera că comitetul panin­­dian a adoptat o moțiune prin care se cere retragerea imediată a dominației engleze din India, amenințând ca ma­sele poporului vor fi puse în mișcar­e, dacă această moțiune nu este primită. Guvernul englez dă un avertisment tuturor celor care sprijină politica în­curajată de comitetul executiv al par­nii va aproba o mișcare, ce ar atrage consecințe catastrofale“. Deputatul laburist Ammon a propus să se înceapă alte negocieri cu India. Deputatul conservator Lockar Lamp­son a atras atenția asupra unei even­tuale arestări a lui Gandhi, fapt care nu ar putea duce la altceva decât la a-i face reclamă. Răspunzând la o întrebare pusă de deputatul laburist Sorensen, d. Amery a declarat că mai mulți comuniști au fost puși în libertate în India. Acești deținuți eliberați vor ajuta Anglia în efortul ei de război. AUGUST 1942____ ANUL VI. îiîil luniiiiimr Am amintit în alte ocazii că Franța trăește astăzi momente de grave con­fruntări cu ea însăși: cea de astăzi cu cea de emi: un prezent de indiferență, de renunțare — alternat cu reacții su­mare, iritate și nedrepte — cu înfăptui­rile trecute, pe care toată lumea le cu­noaște și le exaltă poate mai mult de­cât ea însăși. Peri­colul grav, a cărui scadență nu se poate spune că a fost e­­liminată, ar fi dacă epopeea trecutului ar acoperi cu un val de liniște orgoli­oasă nevoia de redresare atât de nece­sară în clipa de față și ar provoca ceia ce unii numesc „den s­a voluntară a Franței”. Voluntară într’adevăr, pen­tru că ocaziile nu-i scapă pentru a-și manifesta prezența și a reafirma o per­sonalitate politică pe care o știam cu toții, până ieri, atât de puternică. Asupra scopului de atins toată lumea este de acord, mijloacele, drumul nou Pe care trebue să se angajeze, crează însă disensiuni uneori ireductibile, nu poate fi altfel la un popor unde ori­și­ce cetățean are o părere pe care re­surse personale de v­o­țiune, de inteli­gență precum și o admirabilă ușurință de exprimare îi dau posibilitatea de a argumenta copios, toate acestea, susți­nute de o pasiune cu atât mai vehemen­tă cu cât are o direcție mai eronată. Ironie violentă sau simplu disprețui­toare; nesupunerea principială la orice injoncțiune oficială; nevoia de a discu­ta și de a trece printr’un spirit critic destul de sever­­ or­ce solicitare taculară a guvernului; inci­gnare spec­tu­lioasă care se rezolvă după împrejurări în adeziune febrilă sau in butadă sar­castică ori de câte ori are impresia că se nesocotește personalitatea intimă a individului (noțiune foar­te elastică și capricioasă de altfel); re­­­­zistența sistematică la orice vine din p partea Germaniei; un realism usturător, care nu se lasă sedus de o frazeologie teatrală sau de clișeele patriotice obiș­­­nuite și care trece ușor de la un refuz­­ de adeziune la un scepticism „supe­rior” și totuși o putere­­ de entuziasm, generos pentru cauze de interes colec­tiv, un simț al dreptății puțin cam zgo­­motos însă convins și adânc, o fide­litate neclintită față de anumite trar­­diț­i, nu numai de moravuri dar chiar de­ gândire, iată câteva din multiplele aspecte complimentare sau contraaic-Continuare în pagina 3-a Scrisori «fin Paris Solidaritatea franceza LUCIAN CONSTANT de NORVEGIA ESTE O PUTERNICĂ FORTĂREAȚĂ,­­ a declarat d. Quisling OSLO 30. (Rador). — D. N. B.: „Norvegia este astă­zi cea mai pu­­­ternică fortăreață din lume“, a de­clarat președintele consiliului d­. Quis­ling, într’un discurs rostit la Stilestadt. Premierul norvegian a mai subliniat că Norvegia este acum de necucerit sub protecția forțelor armate germane, și că „Nasjonal Samling“-ul este de­stul de puternic, ca mișcare pe care să se poată sprijini orice povară fi statului an In pagina 6-a: NOUA ORGANIZARE A CASEI CONSTRUCȚIILOR PENTRU ASIGURAȚ ȘI FUNCȚIONARII PUBLICI fityințțj ]țț|yj JjjgggJ ttaad­fi­ddisattil pfinta*ujy» Cherson ©», X £«h» splonia grecească! (P. P*i ^ 1

Next