Timpul, august 1942 (nr. 1878-1908)
1942-08-01 / nr. 1878
RSDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA. ac. ÜRESTI, — strada Sărindar NTr. 15 >lei Redacția și Administrația 3 05.44 i Weîefens vi ................ ............. " “ Tipografia 3.42.23 I ABONAMENTE ' In străinătate : Tariful in funcțiune de convențiile poștale Internaționale în farăș jan an 1200 lei; 8 luni 650 lei; 3 luni 350 lei pentru bănci. Instituții și adții publice 2001) lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobăm Direcțiunea Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 proprietar: „T1J1POL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim redactor ta BIRSCEA GREGOIRESCU CEL DE AL DOILEA FRONT După călătoria d-lui Molotov la Londra și Washington, s’a vorbit mult — poate chiar prea mult — despre creerea unui al doilea front pe continentul european, undeva în Vest. S’au făcut afirmații îndrăsnețe, s’au expus planuri de debarcare, s’a desvăluit strategia care va conduce loi creerea acestui front și s-au dat chiar cifre referitoare la trupe și armament. Presa de peste Ocean și din Anglia a discutat sub toate aspectele această problemă, născându-se chiar polemici. Germania nu a dat importanță discuțiilor. A lăsat pe aliați să nutrească mereu cu speranțe și se acționat în est, unde a repurtat succese importante. Acum, când propaganda Anglo- Saxonă a atins punctul culminant, d. dr. Goebbels, ministrul propagandei germane, a scris un articol în revista „Das Reich”, ironizând pretențiile inamicului cum că ar fi posibilă creerea unui al doilea front. Acest articol aduce unele precizări care merită să fie subliniate. Astfel d. dr Goebbels scrie că ar fi posibil ca englezii să încerce o debarcare pe continent. In definitiv nimeni nu-i poate împiedica să încerce orice aventură. Dar Germania nu va fi deloc surprinsă, așa că totul se va sfârși cum este de prevăzut. „Resturile armatei engleze — scrie d. dr. Goebbels vor căuta un nou Dunkerque, pentru a relua peste Canalul Mânecii lunga cale spre Tipperary”. Faptul că ministrul propagandei germane face aceste afirmații, lasă să se întrevadă că Germania a luat toate măsurile pentru a preveni încercarea engleză de debarcare pe Continent.De la Narvik și până acolo unde Pirineii coboară în apele l Atlanticului, sunt înșirate forțe germane, care păzesc coasta europeană. Timp de doi ani, adică de la încheerea armistițiului cu Franța, organizația Todt a lucrat la fortificarea pozițiilor de apărare, construindu-se o linie care depășește tot ceiace s’a cunoscut până acum. Armamentul instalat în forturi este din cel mai modern și suficient pentru a face față oricăror încercări. „ Propaganda adversară punea, însă, accentul pe lipsa de trupe în această regiune. Se credea că sub amenințarea debarcării engleze pe continent, comandamentul german va fi obligat să ia trupe din est, descongestionând astfel frontul rus. Dealtfel Moscova a insistat în deosebi asupra acestei încercări engleze, sperând să găsească apoi punctul slab al înaintării germane, pentru a contraataca. Dar ministrul propagandei Reichului răspunde prompt și acestei chestiuni, dând prețioasa informație că nu se simte nevoia de a se retrage trupe din est, deoarece există rezerve suficiente care să impiedice orice acțiune dușmană în Vest. Astfel, Germania așteaptă calmă orice încercare. Privită problema și , din alt punct de vedere, o debarcare engleză pe continent și obținerea unui succes nu apare deloc posibil. Oare dispun forțele ant-americane de un tonaj suficient pentru a transporta armate întregi pe continent? Sunt aceste armate cel puțin de calitatea celor germane, încercate în atâtea campanii? Poate fi asigurată aprovizionarea trupelor debarcate? Iată câteva din întrebările care se par, și cărora se pare că nici comandamentul anglo-american nu le-a dat răspuns. Până ln găsirea soluției, care poate să întârzie până la încheerea păcii — propaganda inamică poate să spună orice. Germania nu răspunde. Ea se pregătește și așteaptă în Europa orice musafiri. PRESA PARIZIANA ȘI MARȘUL GERMAN PRIN PARIS prin telefon de la corespondentul nostru special RENLON. 30. — Presa pariziană descrie marșul formațiunilor germane înarmate de SS prin Paris, exprimându-și fără rezervă admirația. E de prisos să subliniem, scrie „Petit Parisien“, că evoluția aceasta a forțelor militare germane prin centrul capitalei franceze a trezit o mare senzație. In clipa în care propaganda britanică încearcă să facă atmosferă în jurul celui de al doilea front, marșul acesta german vine să pună lucrurile la punct. Ziarul „Cri du Peuple“ scrie: „Nu ne spuneau posturile de radio anglo-saxone că trupele germane nu-și vor mai reveni din grelele lor încercări de pe teatrele de bătălie din Rusia? Nu se răspândise ieri știrea la Paris că Englezii au debarcat în 4 puncte ale coastei vestice, că aviația germană a pornit în contra inamicului și să Parisul se află sub stare de asediu“? „Toți parizienii, — scrie ziarul „Aujourd’hui“ — cari au putut vedea trecerea trupelor germane prin Capitală, a acelor trupe ce cuprind pe cei mai buni ostași ai revoluției național-socialiste, nu și-au putut reține uimirea și un sentiment lăuntric de admirație. Marșul trupelor acestora e, aproape o desfășurare de argumente ce dau certitudinea victoriei, ba care poartă chiar victoria în ele“. Parizienii și-au dat acum seama că, în clipa când se va face încercarea aventuroasă, de a se creia un al doilea front, replica nu va întârzia. Marșul trupelor germane dovedește că Reichul e în măsură Continuare în pagina 3-a UllliHIIIIIIIHIIIIIIIliiiUlllllillilllllllllllllllllillilllllllllllllllllllllllllllllllllllillll MERSUL RĂZBOIULUI LUPTELE PREMERGĂTOARE MARE! BĂTĂLII DINTRE DON ȘI CAUCAZ Malul de sud al Donului, de la gurile tuviului până la Kalaci, în fața Stalingradului, este acum dominat de forțele lui von Bock. Grupul de la vest a fost silit să părăsească Bataisk și se retrage luptând. Aceste forțe sovietice sunt dealtfel amenințate de flancul drept al forțelor germane care traversează Donul în masă la est de Rostov și care au atins râurile Manyci și Sal. Un corespondent străin, autorizat să viziteze Rostovul, scrie că nesfârșite coloane de tancuri, camioane și piese de artilerie trec prin oraș, dar adaugă că numai câte un singur vehicul poate trece podul de vase făcut peste Don. Piesele de artilerie sunt transportate de la un mal la altul pe bacuri largi. Alți corespondenți străini raportează că numai jumătate din locuitorii orașului Rostov, care număra 530.000 suflete, au rămas în oraș. Ceilalți au fost făcuți prizonieri sau au dispărut. Devastările pricinuite de bombardamentul aerian și al artileriei depășesc pe cele de la Sevastopol. Un corespondent nu a putut număra cu totul decât 15 case care să nu fi fost distruse, dar și acelea aveau toata geamurile sparte. Pe malul Donului se află mari concentrări de mașini, tractoare, tunuri și tancuri care n’au putut fi evacuate de ruși pe malul celălalt. « In ce privește grupul Timoșenko aflat la est de Timliansk și a cărui misiune este apărarea Stalngradului, el se află într’o situație destul de anevoioasă. Intr’adevăr, Stalingrad este direct amenințat din două părți, de la vest și sud-vest. La vestul acestui oraș, rușii păstrează cu înverșunare înălțimile Kalaci, atacate de forțe germane destul de importante și care au trecut Donul între Piati-Isbransk și Verzinei. După părerea cercurilor militare germane, rușii vor face imposibilul pentru a-și păstra pozițiile la Kalaci, unde au masat uriașe forțe blindate. Sovieticii nu subestimează gravitatea amenințării ce apasă asupra Krasnodarului la vest și asupra Stalingradului la est, amenințare cu atât mai gravă, cu cât germanii sunt hotărîți să înainteze cu orice preț în ambele direcții. De aceea comandamentul sovietic se străduește să organizeze încurajarare comitetul executiv al mari grabă liniile de apărare pe care și la a sudului congresului pan-indian. Guvern ales când a ordonat retragerea iuinul britanic speră că „poporul indian Timoșcenko. Se crede că, drumul Caucazului va fi apărat cu dârzenie Și faza actuală poate fi considerată ca premergătoare a unei mari bătălii ce se va da în curând între Don și Caucaz, fie la nord, fie la sud de calea ferată Stalngrad-Krasnodar. Cât privește situația de la Voronej, se pare că germanii și-au intensificat rezistența împotriva presiunii sovietice și că au lansat contra-atacuri. La Berűn se declară că atacurile sovietice de la Voronej au scăzut în intensitate și că „aceste manevre de diversiune n’au dat până acum nici un rezultat tactic important“. Articolul de ieri al generalului Duvac se referă tot la aceste evenimente și cuprinde anticipări deosebit de interesante. în# ••producem în întregime: „Lupta prin Don, așa*"cum o vedim desfășurându-se în marile sale Unii, apare la început destul de confuză. Să încercăm explicații. Se crede că cucerirea Caucazului și a petrolului de la Baku este obiectivul imediat. Alte necesități solicită înainte de toate acțiunea forțelor germane. Aceste forțe nu pot să se lanseze într-o acțiune așa de îndepărtată, lăsând în spatele lor, aproape intacte, armatele sovietice de la centrul și Nordul URSS- ului. Bătălia Donului trebuie ă aibe un important rezultat: acela de a lipsi întreaga armată sovietică de petrolul Caucazului și de sprijinul material al armatei britanice, care ar putea fi asigurat prin Iran. Rostovul a căzut. Stalingradul este grav amenințat. Ocuparea liniei Rostov—Stalingrad, prelungită până la Astrahan, ar forma un baraj sold, îndreptat spre Sud. Intervenția armatei von Manstein, prin peninsula Taman, va ajuta poate la constituirea acestei linii, și astfel o parte a armatelor Mareșalului von Bock ar stabili un front cu fața spre Sud, între Marea Neagră și Marea Caspică. Atitudinea acestui front ar fi la început defensivă. Ea ar deveni ofensivă mai târziu. Intre timp mareșalul von Bock ar trebui să curețe interiorul buclei Donului, operațiune dealtfel în curs, și apoi să se îndrepte în direcția Nord, împotriva armatelor sovietice ținute în șah pe frontul Voronej și care fac parte din sistemul de forțe al cărui centru este Moscova. Voronejul joacă de câteva săptămâni rolul de protecție, care îngăduie ca operațiile să continue liber pe Don. Continuare în pagina 3-a Harta Sectorului de Sud a frontului cupate de trupele lllinilinniblllliniiniF.lllliint-rT!Ii|l|i:ilI!!lU'!llll!l!IIIIIlll!lllllllllllim!!iil!l!BIUIllllUlllllllllll!lllllillllllllUllî!llinilllllllllllllllllllllll!n]|llllllllllllBnnra« llllilli:illl!llllll!llllllll!llllllllli!IIUil!!!l!ll!!ll!IUIIIIIinil!l!l!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII de Răsărit cu ultimile localități germano-române o- Submarin sovietic scufundat de forțele navale suedeze STOCKHOLM, 30 (Rador). DNB anunță o știre dată de ziarul „Aftonbladet“, care spune că la începutul lunei Iunie, forțe navale suedeze au aruncat bombe asupra unui submarin sovietic, care scufundase un vapor suedez. Se crede că submarinul a fost scufundat, deoarece în locul lui a apărut la suprafață o mare pată de ulei. mr Materialul de război capturat pe frontul Donețului este clasat 8 PAGINI 5 LEI imiiliiiii iinili ililiil lllillillill.!li!l i:i';ni llililiillllliiiiil!IIIIISIUIIUlllilil U!llUII liil!!IIIIIUIUIIHUUIl IUIUIIllllUliliiillinillllllliilill llliiiiiiiiiiilllllill UBI liari pentru orbii Japonezi TOKIO, S0 (Rador). — STEFANI:. Cu începere dela 15 August va apare un ziar japonez imprimat cu caractere „braille“ editat pentru orbi și mai ales pentru orbii din război, de către ziarul „Yomiuri Sambun“. PARLAMENTUL TURC SE ÎNTRUNEȘTE LUNEA VIITOARE ANKARA 30. (Rador). — Ștefani: Marea Adunare Națională turcă se va întruni, pentru prima oară, după vacanțele*parlamentare Lunea viitoare In cursul acestei sesuni vor fi ratificate acordurile cu HjVjr și ftlg gu 0 ® rmoai* ai SAMBATA Epidemia de holeră ia proporții in CHIM SHANGHAI, 30 (Rador)— Hawas OH: Epidemia de holeră se întinde mereu. S’au înregistrat 650 de cazuri. Au fost luate nouă măsuri de protecție: cei cari nu pot să dovedească, la cercetările poliției, cu certificate, că au fost vaccinați sunt vaccinați in mod obligatoriu. Un ziarist american afirmă că St. Unite sunt preocupate in primul rând de afaceri și apoi de patrie BUENOS AIRES, SO 1 (Rador). — STEFANI. Un gazetar american a declarat la postul de radiodifuziune New York că două probleme preocupă mai ales opinia publică a Statelor Unite: problema impozitelor și problema invației. Războiul naval nu ar fi decât o chestiune secundară. De aceea se și vede că în Statele Unite, prima grije este pentru bursă și afaceri, numai în al doilea rând vine Patria. E greu să câștige cineva victoria cu o astfel de mentalitates | CUMPĂTARE SLOVACĂ In Slovacia, călătorul e iubit de îndată de relativa îndestulare, atât în ce privește alimentația, cât și îmbrăcămintea. Se ’nțelege că nu miș că-i este mirarea, când se știe că aproape întreaga Europă Își drămuiește hrana și-și măsoară vestmintele, pentru a putea ajunge la toți și a avea acest puțin totdeauna. Dacă, însă, călătorul străin privește mai cu luare aminte într’un restaurant, de pildă, unde se ospătează oameni ai țării, atunci observă cât de cumpănit este Slovanul la ale mâncării, cât de puțin risipește și cât de mulțumit se arată cu ceea ce i se dă. Prin urmare, de o raționalizare venită, de sus nici nu ar fi nevoie, ea fiind făcută de cetățeanul însuși, care o poartă în firea lui. Practic vorbind, în Slovacia nu există ceea ce se chiamă în alte părți „lUX ” cr. Luxul este semnul deosebirii prea mari intre clasele sociale. E „uniforma” celor bogați dar și celor risipitori, e păcatul unei capitale prea diferite de restul țării prin formele de viață ce le cultivă și le incurajează, prin nevoia ce o simt unii de a isbi cu tot dinadinsul privirile Celorlalți, printr’o psihologie — uneori — de vârtej și de isterie-Ceea ce nu e deloc cazul cu Slovacia- Acolo oamenii sunt puțin diferențiați din punct de vedere social și singurele realități sociale sunt: țăranul și orășeanul, care trăiesc într-o temeinică armonie. Clase suprapuse nu există, după cum țara nu are o capitală, în care să se concentreze total, dela guvern până la femeile frumoase. Omul slovac e modest, chiar când atinge cele mai înalte trepte ale ierarhiei în Stat. Cine a văzut pe unii dintre marii demnitari ai țării, i-a convins de aceasta. Toți sunt de o mare simplitate în felul de a fi, de la haina pe care o poartă până la modul cum merg pe stradă și cum mănâncă, unul din cei mai de seamă factori al actualei conduceri slovace, un om tânăr, deci predispus, poate, la o anume căutare de prestigiu, a fost văzut, în tot cursul celor 11 zile, cât au stat scriitorii și ziariștii retomâni în Slovacia, cu același costum de haine, dintr’o stofă și cu o tăiat tură modeste. Această modestie apropietoare de oameni e în Slovacia e ceva foarte firesc și numai dacă ar fi altfel s’ar produce mirarea. După cum oamenii s’ar mira dacă cutare în alt funcționar nu ar veni din când în când în mijlocul lor ca să ia infformații în chip direct, ba chiar săi culeagă și unele sugestii rodnice. Nu» e mai puțin adevărat, că aparatul de Stat al Slovaciei e și el mult simplificat, în comparație cu al altor țări. Statornicia oamenilor de vâsloare, pricepuți, în posturile administrative locale, este unul din ati bulele cele mai temeinice ale micii republici, întâlnești primari sau prefecți care stau în fruntea comunei sau județului de 10 și chiar 15 ani. In asemenea condiții e ușor de înțeles și ușurința de guvernare și buna gospodărire a țării. Atmosfera publică slovacă e a creat care nu numai îngăduie și inspiră, dar impune asemenea lucruri care, gândind bine, sunt cele mai firești cu putință. Felul de a gândi al ,,omului de pe stradă” este el, cel dintâi, la locul lui, căci nimeni și nimici nu strică mai mult o clasă conducătoare ca însuși mediul în care ea trăiește și-și exercită puterea. " In Slovacia omul sfințește locul și nu locul pe om. De aceea de sus până jos, observatorul străin înregistrează aceeași cumpătare și aceeași modestie —semne ale maturității și ale seriozității unui popor care a trecut prin multe, în cursul frământatei lui istorii, dar a rămas cu demnitatea — cea într’adevăr mare — a simplității, cultivând numai valorile grele de înțeles, pline de miez. Nimic de prisos nu vezi în această țară de oameni muncitori și, deși mică iar —politicește vorbind — cu o independență de dată timpurie, improvizațția de ultimă oră n’ai s’o afli nicăieri, nici într’un fel și nici intri uni domeniu. ! G. Ivașcu \ z Camera Comunelor sa cerut începerea unor noui tratative cu India AMSTERDAM, 80 (Rador). — D N. B.: Serviciul de informații britanic anunță că Joi a avut loc în Camera comunelor o desbatere asupra Indiei. D. Amery, ministrul pentru India a anunțat camera că comitetul panindian a adoptat o moțiune prin care se cere retragerea imediată a dominației engleze din India, amenințând ca masele poporului vor fi puse în mișcare, dacă această moțiune nu este primită. Guvernul englez dă un avertisment tuturor celor care sprijină politica încurajată de comitetul executiv al parnii va aproba o mișcare, ce ar atrage consecințe catastrofale“. Deputatul laburist Ammon a propus să se înceapă alte negocieri cu India. Deputatul conservator Lockar Lampson a atras atenția asupra unei eventuale arestări a lui Gandhi, fapt care nu ar putea duce la altceva decât la a-i face reclamă. Răspunzând la o întrebare pusă de deputatul laburist Sorensen, d. Amery a declarat că mai mulți comuniști au fost puși în libertate în India. Acești deținuți eliberați vor ajuta Anglia în efortul ei de război. AUGUST 1942____ ANUL VI. îiîil luniiiiimr Am amintit în alte ocazii că Franța trăește astăzi momente de grave confruntări cu ea însăși: cea de astăzi cu cea de emi: un prezent de indiferență, de renunțare — alternat cu reacții sumare, iritate și nedrepte — cu înfăptuirile trecute, pe care toată lumea le cunoaște și le exaltă poate mai mult decât ea însăși. Pericolul grav, a cărui scadență nu se poate spune că a fost eliminată, ar fi dacă epopeea trecutului ar acoperi cu un val de liniște orgolioasă nevoia de redresare atât de necesară în clipa de față și ar provoca ceia ce unii numesc „den sa voluntară a Franței”. Voluntară într’adevăr, pentru că ocaziile nu-i scapă pentru a-și manifesta prezența și a reafirma o personalitate politică pe care o știam cu toții, până ieri, atât de puternică. Asupra scopului de atins toată lumea este de acord, mijloacele, drumul nou Pe care trebue să se angajeze, crează însă disensiuni uneori ireductibile, nu poate fi altfel la un popor unde orișice cetățean are o părere pe care resurse personale de voțiune, de inteligență precum și o admirabilă ușurință de exprimare îi dau posibilitatea de a argumenta copios, toate acestea, susținute de o pasiune cu atât mai vehementă cu cât are o direcție mai eronată. Ironie violentă sau simplu disprețuitoare; nesupunerea principială la orice injoncțiune oficială; nevoia de a discuta și de a trece printr’un spirit critic destul de sever orce solicitare taculară a guvernului; incignare spectulioasă care se rezolvă după împrejurări în adeziune febrilă sau in butadă sarcastică ori de câte ori are impresia că se nesocotește personalitatea intimă a individului (noțiune foarte elastică și capricioasă de altfel); rezistența sistematică la orice vine din p partea Germaniei; un realism usturător, care nu se lasă sedus de o frazeologie teatrală sau de clișeele patriotice obișnuite și care trece ușor de la un refuz de adeziune la un scepticism „superior” și totuși o putere de entuziasm, generos pentru cauze de interes colectiv, un simț al dreptății puțin cam zgomotos însă convins și adânc, o fidelitate neclintită față de anumite trardiți, nu numai de moravuri dar chiar de gândire, iată câteva din multiplele aspecte complimentare sau contraaic-Continuare în pagina 3-a Scrisori «fin Paris Solidaritatea franceza LUCIAN CONSTANT de NORVEGIA ESTE O PUTERNICĂ FORTĂREAȚĂ, a declarat d. Quisling OSLO 30. (Rador). — D. N. B.: „Norvegia este astăzi cea mai puternică fortăreață din lume“, a declarat președintele consiliului d. Quisling, într’un discurs rostit la Stilestadt. Premierul norvegian a mai subliniat că Norvegia este acum de necucerit sub protecția forțelor armate germane, și că „Nasjonal Samling“-ul este destul de puternic, ca mișcare pe care să se poată sprijini orice povară fi statului an In pagina 6-a: NOUA ORGANIZARE A CASEI CONSTRUCȚIILOR PENTRU ASIGURAȚ ȘI FUNCȚIONARII PUBLICI fityințțj ]țț|yj JjjgggJ ttaadfiddisattil pfinta*ujy» Cherson ©», X £«h» splonia grecească! (P. P*i ^ 1