Timpul, mai 1943 (nr. 2144-2173)

1943-05-01 / nr. 2144

ÎRBțÂRSP ®» »itȘl ADMINISTRAȚIA BiJ CtI RSȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 TELEFONJ jredacția 9» Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE út fără s In străinătate : m mn am lest­a­t»„i Tariful în funcțiune de . . J In convențiile poștale inter. MJÖB W* 8 luni »0 lei naționale Pentru bã nci, instituții și ad­ții publice 3000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării A Direcțiune! Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939­­ ă Cont C. E. C. Poștal No 1322 SZBk proprietar: „TIMPUL“ S. A. R înscria sub No. 202 Trib. Ilfov m Prim redactor f M­IRCEA GR­IGORESCU ■ PĂMÂNTUL ISI MEȘTERII LUI l­anoi ieși din vitețul Capitalei Și te duci să respiri aerul tare al câmpului și al satului, îți dai seama odaia mai mult că tea­ Hi tea noastră cea mai vie, uiți au­­^■tica și mai ancorată în veșnicie H­­oborul și slujitorul lui. KH'eparte de noi ispita de a fi furați ■^■conceptele idilice ale unui semă- HH-nsm ad-hoc și de a vedea in cu­ H trandafirii ceea ce nu îngăduie a fi privit decât prin ochii nevi­­­itori ai adevărului. ^Ei adevărul acesta se impune sin­­gur, masiv, fără vreo sforțare de a schimba unda receptoare și fără a ne ■Sisifica nici punctele de vedere și, c­a atare, nici viziunea ce o con­­­struire pornind de la ele. Adevărul acesta e brazda neagră a pământului reavăn, proaspăt răsco­lit, în care slujitorul lui, țăranul, a­­run­că cu nădejde, cu încrâncenată nădejde, sămânța pâinii de toate zi­lele, a lui și a noastră. Face țăranul munca aceasta cu atâta convingere, cu atâta dreaptă credință în tainele pămășitului încât parcă îndeplineș­te un rit milenar, ca o pulsație a unui proces natural. E un meșter al pă­mântului și totuși, parcă, un uce­nic al lui. E stăpânul și totuși, parcă robul care­ așteaptă îndurarea, îi a­­scultă glasul cu șoapte numai de el știute, îi tălmăcește semnele numai de el­e răbopte. Numai în contact cu pământul și cu meșterii lui ai sensația veșniciei, numai cunoscând aceasta unică rea­litate — pământ și țăran — te simți cutremurat de gândul dăinuirii ne­­desmîntite. Iată, desigur, pentru ce când zicem tradiție românească, zicem ogor și ță­ran. Țăranul nostru reprezintă, în mă­sura în care o slujește, o civilizație a ogorului, așa cum șlefuitorii din­ Amsterdam reprezintă o civilizație a pietrei prețioase. Apropierea Pare pa­radoxală. Dacă ne gândim însă mai adânc, ne dăm seama că cele două modalități de viață sunt rezultatul a­­celuiaș proces de creație, pentru care se cere aceeași vocație, aceeași pu­tere intuitivă, aceeași pasiune, — condiții, cu alte cuvinte ale artistu­lui. Căci țăranul nostru e un artist. Incă odată, să nu fim înțeleși greșit: un artist, adică un creator. Așa cum sculptorul crează viață din marmo­ră iar pictorul din colori selectând printr’un proces de tainică conștiință numai ceea ce e valabil, tot așa ță­ranul, meșter al pământului, îi se­lectează și modelează rodul cel mai bun. Dați, oameni ai cetății, drum liber privirilor voastre și așterneți-le peste întinsul ogoarelor românești, peste brazdele negre întoarse în primă­vara aceasta ca și peste lanurile arate și semănate în toamna ce a trecut! Priviți cu lăcomia unei desco­periri de lume nouă și lăsați-vă în voia unduirii gândurilor ce vă nă­pădesc ! Vă veți simți, reînviorați, reîmpros­pătați, reîntineriți. Așa ca și cum v­ați întoarce la iz­vorul din totdeauna și cel adevărat al propriei voastre existențe... „D. PROF. MIH­AI ANTONESCU ESTE CONSIDERAT CA CEL MAI DE SEAMĂ INTERPRET AL GÂNDIRII CONDUCĂTORULUI ȘI AL IDEII NATIONALE". spria revista italieni „VITO UU*»­ ROMA, 29 (Rador). — Revista VI­TT \ LATINA publică un articol asu­pra activității d-lui prof. Mihai An­­tonescu,­ vice-președintele consiliulu­­de miniștri, în care sunt concentrate opera sa pe teren științific și actiu­­nea sa în guvernul Mareșalului An­­tonescu; apoi autorul face următoa­rele caracterizări asupra personalită­ții Primului Ministru ad-interim: Prof. Antonescu s-a afirmat in ul­timii ani de viată politică și spiritua­­lă a României ca una din cele mai reprezentative linuri, înzestrat cu rară energie. Ip­ereu prezent în oriee o afirmație culturală, economică sau industrială a țării, grație cuvântului tău substanțial, hotărît, constitue ori­unde un exemplu și un imbold la muncă. El este astăzi nervul vieții interne a țării și reprezintă în străi­nătate viața politică și spirituală a României. Vice-președinte al consiliului de miniștri, bucurându-se de întreaga încredere a Mareșalului Antonescu, prof. Mihai Antonescu si-a asumat toată răspunderea fundamentului ju­­ridic al noului regim din România. Si acest lucru are mare importantă dacă se tine seama de grelele momente prin care a trecut si trece tara. In momentul de fată aref. Mihai Antonescu ca vice-presedinte al con­siliului si ministru de externe este considerat ca cel mai de seamă inter­pret al gândirii Conducătorului si al ideii nationale. D. Prof. Mih­ai Antonescu Muncitorii polonezi din uzinele rusești au fost arestați și deportați in lagăre de concentrare ANKARA, 29 (Rador). — STE­­FANT. Știri primite din Uniunea Sovie­tică arată că, iată de fierberea ce s'a iscat nu numai printre polone­­zii încorporați în armata roșie, dar și în rândurile populației poloneze din URSS, în urma descoperirilor din pădurea de la Katyn și a con­flictului dintre guvernul din Mosco­va și guvernul refulaților polonezi din Londra, autoritățile sovietice au hotărît să ia măsuri foarte aspre față de polonezi, în scopul de a pre­­întâmpina acte de sabotaj, desordini și răsprătiri. Prima măsură adoptată a fost refuzul de a se acorda viza cetățe­nilor polonezi cari cereau să plece în altă țară. Alte măsuri mult mai aspre, au fost luate împotriva muncitorilor polonezi cari lucrează in uzinele rusești; ei au fost arestați în mas­­ă și deportați în lagăre de con­­centrare. Verificați-vă camuflajul MERSUL RĂZBOIULUI IN PREAJMA UNEI NOUI MARI ACȚIUNI PE FRONTUL DIN RĂSĂRIT FRONTUL DIN AFRICA In Tunisia, — după cum anunță căpitanul Ludwig Sertorius, expertul militar al agenției „Transocean“ anun­ță că regruparea activă a forțelor av­­glo-americano-franceze, începută de Luni nu pare să se fi complectat încă­­ din ce in ce mai vădit că în sec­torul armatei a 8-a grosul forțelor i­­namice s-a deplasat spre aripa stân­gă, unde întâmpină crâncena rezis­tentă a forțelor germane, în încerca­­rea lor de înaintare spre Gebebin­a, în direcția Pont du Fahs. Marile con­centrări de trupe ale armatei a 7-a britanice în regiunea Gebei — Ggebel Mansur, sunt întărite cu rezerve con­siderabile ale armatei a 8-a. Foarte puternicele concentrări de trupe ina­mice din acest sector arată că inami­cul plănuește să efectueze străpun­gerea strategică în centrul frontului Axei, unde a încercat-o și în prima zi de Paști. Concomitent, generalul caută să-și îmbunătățească Anderson pozițiile printr'o serie de mici înaintări locale al căror obiectiv principal e captura­rea Pont du Fahs-ului, înainte de a reîncepe ofensiva. Formațiile dizidenților francezi, ca­re în timpul sărbătorilor au luptat ca să-și croiască drum spre nord-est de Gebel Mansur și au suferit grele pierderi, au deslănțuit acum un vio­lent atac împotriva orașului în ziua de Marți. Atacul a fost oprit la sud­­vest de oraș și formațiile franceze au fost respinse în munți. Miercuri însă. Francezii au reînceput atacul. Formația de tancuri britanice care a izbutit să câștige teren la nord de lacul sărat El Kurzia, se străduiește să sprijine atacul Francezilor. Presiu­nea inamică e foarte puternică în a­­cest sector. In sectorul de la Grid­-El-Ouerd, spre Megez El Bab-Teburba, continuă puternica presiune inamică. Violenta atacuri și contra-atacuri se succed rapid. După tepte prini­tens, Uriele britanice au reușit să pună stăpâniri ne satul Heidas situat la nord de Megez-El-Bab și la poalele munților Djebel-Ang care se află încă în mâ­na germanilor. Formațiile americane care operează mai mult la nord au făcut numai îna­intări neînsemnate Miercuri. Pe sectorul de coastă, la est de Cap Serrat, forțele Axei sunt angajate in lupte grele cu forțele franceze. Continuare în pagina 3-a ÎNTREVEDERE EDEN-MAISKI AMSTERDAM 29 (Rador). - D. N. B.: Agenția „Reuter“ anunța că ministrul de externe britanic E­­den a avut o întrevedere cu am­basadorul sovietic la Londra Maiski. _____________________ 1 MĂI, ZIUĂ MUNCII SE VA SĂRBĂTORI ANUL ACESTA PRIN MUNCĂ Ministerul Muncii aduce la cunoștința generală că potrivit ordinului comunicat de Preșe­dinția Consiliului de Miniștri, ziua de 1 Mai se va sărbători și în acest an, prin muncă-In consecință, toata întreprinderile industriale, comerciale, precum și orice alte categorii de întreprinderi, inclusiv magazi­nele de orice fel, piețele și halele din toată țara, vor lucra con­form orarului obișnuit. Drepturile de plată pentru salariați, se vor socoti conform normelor legale în vigoare. După încetarea lucrului, întreprinderile și salariații vor exe­­cuta programul special întocmit de Minister prin Oficiul Muncă și Lumină, după instrucțiunile comunicate prin presă și radio. „ȘTIRILE DESPRE O PACE SEPARATĂ A FINLANDEI S’AU DOVEDIT TENDENȚIOASE“ ISTANBUL 29 (Rador). DNB: Comentând veștile despre o ru­pere a relațiilor diplomatice între Statele Unite și Finlanda, ziarul TASVIRI EFKIAR scrie Intre al­tele: Toate svonurile despre o pace separată s’au dovedit a fi știri tendențioase pornite din izvor a­merican și au fost desmințite de operațiunile militare finlandeze pe frontul rusesc. Este de altfel prea puțin pro­babil ca tocmai finlandezii, mai curajos popor european, cel să se gândească la o pace separată, care de altfel nici nu ar salva țara In cazul unei victorii rusești, nu i-ar mai rămâne Finlandei nici cea mai slabă speranță de supra­viețuire;------­ A fost cantonată la moarte fiica generalului Petrofi, fost prim ministru al Bulgărie SOFIA, 29 (Rador). — Vlada Ka­­rastoianova, fiica generalului Petrofi, fost președinte de consiliu și ministru de război al Bulgariei și mort anul trecut, a fost acuzată de Curtea mili­­tară de la Sofia de înaltă trădare și condamnată la moarte. In prezent, Vlada Karastoianova se găsește la Londra si este crainică la postul de radio englez. Credință și izbândă­ opoarele își creiază singure is­toria. Dar pentru a făuri o isto­rie în care generațiile următoare să poată răsfoi cu drag, neamu­rile acelea treime să se strădu­iască, să muncească, iar nu să pândeas­că din umbra nevolniciei cotropirea și robirea altor neamuri. Poporul român așezat în arcul carpa­tic și la răspântia dintre o lume pașni­că și alta cu ambițiuni de expansiune, a putut rezista cu toată tenacitatea carac­teristică rasei, a zăgăzuit și a biruit toa­te încercările de cotropire pe care le-au deslănțuit dușmanii de moarte ai ființei noastre naționale. Și la toate aceste împotriviri ale noas­tre, am fost stăpâniți de o credință nes­trămutată, credință pe care dacă un po­­por mi o are, moare. De aproape doi ani suntem încleștați într-o luptă aprigă cu un dușman, care nu cruță nimic în drumul lui de expan­siune și care a pus mai presus de tăria credinței, tăria armelor. Armele încă se strică, se topesc sau ruginesc, credința însă rămâne și lumi­nează ca a făclie drumul spre izbândă. Poporul rusesc a sacri­ficat în cei 25 de ani ai regimului comunist milioane de vieți pentru a ridica stive uriașe de armament și muniții ca apoi să dea dru­mul tăvălugului bolșevic peste toată or­dinea socială a Europei și posta suflul de credință al atâtor popoare. Aruncând în lupte fiare cu chip de om nu au cruțat nimic din așezările ome­nești, biserica și școală, civilizație și avânt de progres. "Soate strădaniile lor însă s'au spulbe­rat căci s'au isbit de zidul de granit al voiniciei noastre. Nu numai atât dar prin vitejia noas­tră, prin avântul tineresc al ostașilor noștri care luptă alături de camarazii germanii, am reușit să îndepărtăm pe­ricolul de granițele noastre. Și ei nu vor avea răgaz până ce nu doboară hidra comunistă. Sărbătorile învierii se găsesc făcând zid de credință. Și în zilele de Paști, când dela un capăt al țării clopotele rei țese învierea Mântuitorului Isus Hris­­tos, ostașii noștri străjeri ai creștinis­mului, se împotrivesc cu dârzenie fia­relor roșii — acolo departe — pentru a ne da liniștea și bucuria sărbătorirei învierii. Gândul nostru purtat pe dămgănit de clopot sboară departe și le aduce bravi­lor noștri ostași svon noii de recunoș­tință pentru lupta dreaptă și dârză pe care o duc căci ei continuă lupta pe care cruciații au dus-o împotriva acelo­ra care au mai încercat să frângă sem­nul crucii. Și atunci ca și acum Românii îl apără din convingere și »igni vor învinge. P Porție italiană înaintată pe fron­tul tunisian. Tuuür­ ntrii'ttr­e In aerline Pe frontul tzmishm. O ANIVERSARE A­stăzi 30 Aprilie­­. Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Reich­ului, unul din primii colaboratori ai Cancelarului Hitler, împlinește 50 ani. Este o aniversare care reamintește încă odată tinerețea con­­ducătorilor de azi ai Marelui Reich, Joachim von Ribbentrop fiind una din figurile representative ale nucleului de oameni care lucrează cu îndârjire și pricepere la creearea Eu­ropei Nouț. In timp ce în țară și pe c­âmpurile de bătaie Fuehrerul con­duce cu pricepere și cu dârzenie marea luptă a poporului ger­man, în relațiile cu străinătatea, Joachim von Ribbentrop știe să imprime nota cea mai justă a Marelui Reich și să coordoneze in­tr- o armonie desăvârșită lupta armată cu bătălia nevăzută a di­plomației.­­ Trecând din succes în succes, ultimii zece ani ai diplomației germane fiind strâns legați de numele său, Joachim von Ribben­trop nu și-a pierdut nici un moment blanul și alăturea de Fueh­rerul Adolf Hitler luptă din r­ăsputeri pentru biruința forțelor Axei, adică pentru cree­area nouei vieți europene, care va insemna un mai bine pentru toate popoarele bătrănului continent. De aceea azi aniversarea d­ lui Joachim von Ribbentrop, este un prilej de sărbătorire a Vop­orului german întinerit de noui i­­dealuri. Este o aniversare la care și poporul român, strâns legat de soarta armei germane, particip­ă cu multă bucurie și îi urează săr­bătoritului mulți ani. IN SLUJBA NOUĂI EUROPE MINISTRUL DE EXTERNE AL REICHULUI, JOACHIM VON RIBBENTROP, ÎMPLINEȘTE 50 DE ANI Majoritatea oamenilor din ju­rul Fuehrerului fac parte din a­­cea generație care la începutul primului războiu mondial putea fi numită tânără, care a apucat încă ultima epocă a Germaniei imperiale, care a trăit în anii ce urmară proba cea grea a renaște­rii națiunii și care și-a pus toate puterile în slujba operei de re­construcție național-socialistă. Din acest cerc al reprezentanților creatori Hermann Goering și Al­fred Rosenberg au împlinit vârs­ta de 50 de ani in Ianuarie 1913, iar Joachim von Ribbentrop la 30 Aprilie. Numele ministrului de Externe­­ al Reichului este în mod indestructibil legat de istoria poporului german de ultimii 10 ani, bogați în evenimente, după preluarea puterii de către na­­țional-socialiști. In 1934 Ribbentrop a tratat problema dezarmării, a fost a a­­poi ambasador extraordinar al Fue­­hrerului, în 1935 a încheiat cu Anglia convenția navală, în 1936 îl găsim ambasador la Londra și din Februa­rie 1938 ministru de externe al Ger­maniei, dată de la care evenimentele de anvergură istorică și cu efecte pe plan mondial s’au succedat neîntre­rupt cu participarea activă și imedi­ată a d-lui von Ribbentrop. Impor­tantele misiuni care i-au fost Încre­dințate nu ar fi putut fi îndeplinite decât de un om cu rutină diplomati­că și cu o mare experiență pe toate planurile. încă din tinerețe von Rib­­bentrop cunoscuse de aproape stările Continuare în paginai 3,a Joachim von Ribbentrop este un excelent tată de familie, tată-l aci , cu cel mai mic din băieții săi, Nici o comisie turcă nu a fost însărcinată pentru studierea păcii ANKARA 29 (Rador). — Agenția Te­legrafică Turcă comunică. D .Menemencioglu, ministrul de afa­ceri străine al Turciei, a desmințit ști­rile publicate de unele ziare cu privire la creiarea unei comisii speciale ce ar fi formată din câțiva ambasadori și mi­niștri, aflați la Ankara, comisie care ar fi însărcinată cu un studiu pregătitor al păcii. Această informație, a declarat 3, Me­nemenologlu, se bazează pe faptul eă cu am primit in audiență pe diploma­ții menționați, care dealtfel sunt ata­­­șați la diferite servicii din ministerul de externe, dându-le fiecăruia din ei însărcinări, încadrate în lucrările nor­male ale ministerului afacerilor străi­ne. NOUL ORAR DE ÎNCHIDERE AL MAGAZINELOR DIN CAPITALĂ" Prefectura Poliției Capitalei face cunoscut publicului că începând de la 29 Aprilie 1943, toate maga­zinele care, conform deciziilor J­r. 95103 din 23 Ianuarie 1943 Și Nr. 101349 din 10 Februarie 1943 ale Ministerului Muncii, închideau la o­rele 17, vor închide la orele 18.30. Aceste magazine continuă sa ră­mână des^’T­­ 0 la amiază. Fac excepție și pot fi închise in­tre orele 13-15, magazinele laie că­ror patroni n’au nici un vânzător? «au vânzătoare în prăvălie, v

Next