Timpul, iulie 1943 (nr. 2204-2234)

1943-07-01 / nr. 2204

REDÄCf IS ȘI ADMINISTRAȚIA BUOSKE8T.1, Strada Sărindar Nt. .18. fBLEFON s —Șl Adr?‘nlstratia Tipografia 3.*2.23 v ABONAMENTE în țară s în străinătate t „ Tariful în funcțiune­­ de Un an 21­00 lei; 8 ani convet­țiile poștale intar- 1000 lel; 3 luni 500 lei I naționale Pentru bănci Instituții și ad­ții publice 3000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei ioni Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1830 Cont C, E. O. Poștal No 1821­­ proprietari „XIM PUB** S, A, K, v. înscria sub No. 202 Trib. Xh­op Prim redactor t MIRCEA GRI 830RESCU Pentru viitorul Neam­ulu­i C­u toate greută­țile inerente­ pe care le străbate țara noastră datorita astăzi răs­­mășagului crâncen al răs­­teanului, nici una din marile pro­bleme naționale nu simt lăsate în părăsire, ci, din contră, se pare că tocmai această încordare generală face să se nască noui și salutare inițiative în diferite ramuri ale vieții noastre culturale- economice și sociale. Una din­ cele mai frumoase, trai­nice și necesare inițiative, a fost aceea luată de Conducătorul Statu­lui, pentru înființarea Colegiului Militar „Mareșal Ion Antonescu“ îu sediul principal la Curtea de Argeș. Prin felul și felul cum a fost constituit­ acest Colegiu are meni­rea să umple un mare gol, care se sim­țea din ce în ce mai mult la noi dacă pentru început Colegiul­­ Militar „Mareșal Ion Antonescu“ ț­ine să împlinească o mare necesi­­îte națională în aceste momente ‘reiate de împrejurările vitrege ale raid­ului, prin aceea că în el ■"Or fi educați copii celor căzuți pe câmpul de luptă și a celor ră­mași în stare de invaliditate din răsboiul pentru întregire- scopul ’final pe care în urmărește Condu­cătorul Statului este acela de face din acest Colegiu o adevărată a binefacere pentru întreaga națiune. In adevăr­ lăsând la o parte ori­­ce teorie — de pro sau contra — a fectualei organizări a învățămân­tului nostru public, felul cum au înțeles generații după generații să-și educe copii, lasă foarte mult de dorit pentru viața socială Statului nostru. Este o obișnuință a — mai ales de vre-o două decenii încoace, ca orice părinte din țara aceasta să caute a-și trimite copii la școlile secundare numai din do­rința de a ști că și fiii lor învață, să-l pizmuiască vecinii și să tră­iască câțiva ani amărâți, îngrobați în datorii pentru taxe­ uniforme și cărți școlare, cu credința că odras­lele lor vor ajunge oameni mari nu vor mai munci din greu și poa­te, poate la bătrânețe vor avea un mic sprijin. Dacă din punct de vedere moral această tendință generală a fost foarte binevenită, din punct de ve­dere al vieții naționale a cășunat multe neajunsuri, fiindcă nici unul din părinți și nici unul din primi educatori nu s'au gândit să selec­ționeze acești copii și să-i îndemne fie fiecare spre chemarea firească a potențialului lui educativ și la înclinarea lui naturală spre una din ramurile de activitate. A fost și mai este încă la modă liceul teoretic și ani de zile părinții și-au înscris aici copii- deși ei a­­veau o altă înclinare naturală și de aceea fiecare an a aruncat în viața publică o nouă avalanșă da [ oameni, care după ce și-au luat cu mari greutăți, prin numeroase cu­rîjenie și repetente câteva clase ! Continuare în pag. li l-a M­ERSUL IR­I­­ZROTT­TIU­T Dacă in momentul de față aproape j»e toate fronturile lumii nu se ae­­dece mai nimic, aceasta nu însem­nează că lucrurile vor rămâne me­reu așa. In legătură cu armamentul de care au dispus sau vor dispune acești be­ligeranți s'au spus, în general, area puține lucruri și nu s'a făcut până acum nici un studiu comparativ. Un asemenea studiu privitor la tankuri a putut fi făcut zilele trecute pentru prima dată de reprezentanții presei germane, care au fost autori­zați de d. Albert Speer, ministrul pentru arme și muniții al Reichului, să cerceteze tankurile de viitim­ă en­gleză, franceză, americană și sovie­tică, pe care armatele germane le-au putut captura în cursul campaniilor respective. In reportagiile despre această ins­pecție se spune între altele: Tendința de securitate a determi­nat în mod esențial construirea tancu­rilor franceze. Făcând abstracție de construcțiile monstre, inutilizabile din punct de vedere practic, care trebuiau să se­mene frica și groaza prin mărimea lor într'adevăr uriașă cântărind până la 79 de tone, cuirasa puternică a prevalat, dar s'a ajuns la desavanta­­jul unei­­ forțe de tir mai­­ mici, al unei posibilități de mișcare și al unei viteze deasemeni mai mici. Ziarele declarațiile germane care comentează d-lui Speer nu dau prea multe amănunte în legătură cu cons­trucția tankurilor franceze. Aceste tankuri nu erau rele vedere al posibilităților din punct de de acțiune, dar se înscriu calitativ după cele americane și engleze. La tankurile franceze există o com­j ConlSmiare în pag. ill8-a LA PARIS A fost asasinat comisarul Paul Tissot I PARIS 29 (Radar). - STEFANI.­­ Comisarul de poliție Paul Tissot,­ uimi (Între conducătorii secției speciale pen­tru lupta împotriva terorismului comu­nist, a fost ucis cu două focuri de Oevolver pe când trecea prin parcul Vincennes în drum spre biroul său. As­asinul a dispărut^ "A on SUVERANUL PONTIF S'A RUGAT LA MORMÂNTUL SF. PETRU CETATEA VATICANULUI, 29 (Rador). ■— In conformitate cu o veche tradiție. Luni seara, in a­­junul Sf. Petru, papa Pius al XII-lea s'a dus în biserica Va­­ticanului, care era închisă pen­tru public. Suveranul Pontif s'a rugat mai mult timp în fața mormăn­­tului Sf. Petru, Munca de război uiiiHimiHiHiitiimiitmiiiiiiiMitimmiauaitut.iií.ittijUíiioiumiiiitmíiuinp’ nmi a studenților uMafiiiaaiiaaaaHiaaau.(iiaaiHiiauaaaaaaaaaamiaaaaaaaaaiaiititaaiii Ministerul Afacerilor Intern» comunică:; Urmare la comunicatele anterioare, «e aduce la cunoști­nite studenților Facultății de Bropt si Litere si ai Academiilor de înalte Studii Comerciala si Industriale că Sn Monitorul Oficial de astăzi și în ziarele de mâine, va apare deciziunea ministerială cu tablourile nominale de repartizare a stu­denților la judetele unde urmează să ae presteze munca de răsboi în ad­­ministrația locală. Toți studenții care limitează în ta­blouri, fie că s’au­­ înscris voluntar, fie că au fost înscriși din oficiu, sunt îndatorați să sa prezinte la Prefectu­ra de îudet cea mai apropiată de lo­cul unde se găsesc, pentru a-și primi certi­ficatul de călătorie prim­ită de Calea Ferată până la Prefectura unde sunt repartizați in carnetul de acti­vitate. Toți studenții menționați la­­ ta­blouri sunt îndatorați să se prezinte la prefecturile județelor unde au fost repartizați în ziua de 4 Iulie 1843, urmând ca din ziua de 5 Iulie ora 8 dimineața să înceapă cursul de ini­țiere. Se reamintește studenților înscriși în tablouri că munca de răsboi este nu numai o obligațiune legală rezul­tând din ordinul Conducătorului Sta­tului și din lenea neutru ort­anizarea muncii nationale, dar și o înaltă da­torie morală si națională. Se reamintește de asemenea că deși munca de răsboi este pratuita, stu­denții folosiți în administrațiile loca­le vor primi o indemnizație de în­treținere de 8000 lei lunar, călătoria pratuită Calea Ferată si cui care se vor di*’ta­«. Prime da activitate. Indemna­ția La prima lună­ se va achita studentului la prezentare, la prefectura județului căruia i-a fost repartizat Copil ! Nu vă atingeți de obiectele găsite pe stra­dă, fiindcă vă primejdu­iește viața. D. ministru prof. I. Petrovici a sosit dri la BERLIN BERLIN, 29 (Rador). — La invitația d­-lui dr. Bust, ministrul Reich­ului pen­tru educația publică, d. î. Petro­vici, mi­nistrul român al culturii naționale, a sosit la Berlin. La sosirea sa în capitala Reichului, d-sa a fost salutat de d. dr. Bust și de mai m­ulte­ alte personalități germane, :* BE PUN ?,!? (Kauoi-y. I Vizita d-lui ministru Ion Petrovici a prilejuit o impresionantă manifestație de amiciție româno­-germana. Cuvintele de bun sosit, reside de a. ministru Bust, al cărui carpete este tojui­­­strul educației naționale al României, ca și primirea excepțională de care d. profesor Ion Petrovici s’a bucurat di­n primul moment, sunt folosite de presa germană de seară pentru a omagia lupta României, și contribuția ei la noua ordine europeană^ ( < ! " Delegația d­e studente și studenți ro­mâni, îmbrăcați în frumoasele costu­me naționale din toate regiunile țării, care a fost prezenta la sosirea d-lui ministru Ion Petrovikoi, a fost deasemețnea obiectul unor cuvinte elogioase din par­tea oficialității germane. In cursul unu M sale șederi în Ger­­­mania, i. p­­ v­tor­ Petri­sici va vizitat organizația școlară, fi extrașcolară a t­­­i­neretului dat aici, așezămintele da învâ­­­­țâmânt pr­actic și institui«!» superioare de cultură, ! !. In cinstea ministrului român, cercurile conducătoare germane au organizat mai multe recepții oficiale, în cadrul că­rora d. profesor Ion Petrovici va putea lua contact cu fruntașii vieții politice și culturale germane. A demisionat ministrul australian de la Moscova LISABONA. 29 (Rador). — O ști­re din Canberra, retransmisă de co­respondentul Agenției ȘTEFANI, a­nunță: O. Curtin, primul ministru al Au­straliei, ,a anunțat la convo că d. Sla­ter, ministrul australian la Mosco­va, a demisionat din misloc ■ Vie sănătate. Succesorul său nu a fost încă ales. S48 AVIOANE SOVIETICE DISTRUSE DEU 1 LA 17 ME BERLIN 28 (Radar).­­ FORȚELE AERIENE SO­VIETICE AU PIERDUT DE LA 1 LA 17 IUNIE. 948 DE AVIOANE Formațiunile germane de vânatoare au avut un rol pro­eminent în distrugerea acestui mare număr de avioane ina­mice. GREVĂ LA UZINELE CHRYSLER DIN STATELE UNITE STOCKHOLM. 29 (Rador). — DNB: Agenția UNITED PRESS anunță că Luni s-a produs în Statele Unite prima grevă după ce se adoptase legea împo­triva grevelor. Un număr de 2209 lucrători, membri ai sindicatului lucrătorilor uniți, au declarat grevă la Uzina Chrysler de la Highland Park. Din cauza acestei greve a fost sus­pendată fabricarea tunurilor, carelor blindate, avioanelor și autocamioanelor pe care le lucrează uzina Chrysler. Agenția UNITED PRESS mai anunță totdeodată că în cursul acestei săptă­­m­âni trebue să se aștepte o diminuare a producției de oțel din regiunea Pitt­sburg. Ac AMSTERDAM 29 (Rador). — DNB . Serviciul britanic de informații anunță din Washington că d. John Lesinski, mem­bru al Cam­erei Reprezentanților, a pre­­zentat un proces de lege prin care se cere anularea legii împotriva grevelor, care a fost adoptată săptămâna trecută de Ca­mera Reprezentanților și de Senatul ame­rican. ■M AMSTERDAM 29 (Rador). D. N. B. Agenția britanică, de informațiuni anunță că d. Ickes, ministru de interne al Statelor Unite și dele­gat pentru combustibilele­­ solide, a anunțat Luni seara mituirea d-lui Erlbridge Newton, director unei societăți de cale ferată, în pos­at­­ul de director al, grupului de mine a căror conducerea a asumat-o gu­vernul. D. Newton este în vârstă de 45 de ani. ■anc«ia Qai3ac C8aa PDöaa Dnuia BearT Norocul nu-i află nimeni în drum. Bar moartea ți-o poți sfia la tot pasul. Ne,­atingeți obiecte găsite. IN STATELE UNITE INFLAȚIA ESTE DE NEINLATURAT DEMISIA COMISARULUI PENTRU APROVIZIO­­ NARE AMSTERDAM 29 (Rador). — D. N. B.: Serviciul britanic de înformații anunța din Washington că preșe­dintele Roosevelt a acceptat de­misia d-lui Chester Davis, comisar pentru aprovizionarea cu produse a­lim­entare în timpul războiului, nu­­mind în locul său p.e d. Marvin ju­­mea. 1 D. Chester Davies într-o scri­soare trimisă președintelui Roose­­velt și și-a exprimat părerea că d-sa nu crede că programul de subven­ții al președintelui Roosevelt ar putea să împiedece efectiv infla­­țiat,­ daca simul­tan miu le pun fiți aplicare „pirog­rațiile în continuare pentru încasarea de impozite și pen­tru facerea de economii,­ precum și dacă nu se supraveghează,- în mod sever* aprovizionarea cu provizii ali­mentare, . jgg IN STATELE UNITE „Negrii sunt tratați in armată ca și în viața civilă, ca niște adevărați câini râioși“ BUENOS AIRES, 39 (Rador). — ST­EFAN» Ziarele din Statele Unite continuă să se ocupe cu cea mai mare grijă de ciocnirile sângeroase ce s’au petrecut in statul Michigan între lucrătorii albi și cei negri. La Washington, se observă că situa­ția prezintă mari asemănări cu cea din 1918. Astăzi ca și atunci, se atrib­ite negrilor întreaga răspundere a conflic­tului și li se aduce acuzația că au provocat desordini, revendicând drepturi­­ imaginare. Cercurile politice din Washington reamintesc numeroasele promisiuni tot care președintele Roosevelt le-a fluturat în fața negrilor făcându-i să speri« că vor fi puși pe picior de egalitate cu­ cetățenii albi, drept mulțumire pentru »© atribuți» pe care trebue să o aducă la cauza Statelor Unite. Aceste prom­i* ri­uni n’au fost ținute, iar negri sunt tratați și acum, atât în armată cât și în viața civilă, ca niște adevărați câini râioși. m^amm IULIE 1­943 I—w— 'umiliri ra....«■■ i. .rn. errw^w.rgjuut.Mi III l|| ,111«*: &!«UL¥8 8 2204 / i CEREȚI LA TOATE fm | 1 CH­IOȘCURI­LE VIII 1 | I TimpuL I­I S Familiei I 1 m TIMPUL PM Tilîi I­ itimiHiiiuiuuHininiiiHiiiiiiHiiiiituiiuumuimiHMmf MIȘCAREA REVOLUȚIONARĂ DIN IRAN A LUAT FOARTE IAR! PROPORȚII . * "Siseri *5v».5>rfe ^ARABie V­la^f Rebelii au tăiat ia mai multe puncte Baia ferată ce leagă Rusia Sovietică de golful Persic. Mai multe orașe au fost ocupate și fortificate de rebeli ANKARA, 29 (Rador). — ȘTEFANI: ȘTIRI SOSITE DIN TEHERAN ANUNȚA CA MIȘCAREA REVOLUȚIO­NARA. CE A IZBUCNIT IN IRAN, A LUAT FOARTE MARI PROPORȚII. IN PARTEA MERIDIONALA A ȚARII REBELII AU REUȘIT SA TAIE IN MAI MULTE PUNCTE LINIA DE CALE FERATA CE TRAVERSEAZĂ IRANUL, PROVOCÂND ASTFEL ÎNTRERUPEREA COMUNICAȚIILOR IN­TRE PORTURILE DIN GOLFUL PERSAN ȘI RUSIA SOVIETICA, MAI MULTE ORAȘE, PRINTRE CARE ȘI FIRUZABAL, AU FOST OS­CUPATE DE REBELI. IN CURSUL ULTIMELOR ZILE, MAI MULTE CONVOAIE ȘI POSTURI IZOLATE BRITANICE AU FOST DISTRUSE DE REBELII NAȚIONALI­­ȘTI. „ . SITUAȚIA ESTE SOCOTITA CA FIIND FOARTE GRAVA, Beyrouth^, f'Scitaü Viadocamtt mstî * I cu cort­e^SS crzereum tranonS^­^Diarbei Actrmo mm sxmx. Mareșalul Wavell își va canspira vestmintele de ceremonie de la predecesorul său PRESA INDIANA SO­COTEȘTE ACEST LUCRU DREPT UN TRUG .PROPAGANDISTIC BANGKOK, 29 (Rador). —DIN­-Ș­tir­ea că mareșalul Wavell, no­ul vice-rege al Indiei, își va cumpăra vestmintele de ceremonie de la prede­cesorul său, deoarece i s-a refuzat eliberarea unei cartele speciale, este socotită de presa indiană ca un truc propagandistic. După cum este de părere ,,Andhra Paprika Daily“, ni­meni nu poate crede că A Marea Bri­­tanie nu poate da unuia dintre cei mai înalți funcționari ai d câțiva yani de brocart. De altfel, această știre face parte dintr-o serie întreagă de alte afir­­mațiuni prin care se caută a se ară­ta noul vice­ rege cu „un soldat mo­dest și fără ambiții. Toate acestea insă nu pot înșela opinia publică din India, care știe că mareșalul Wavell a fost numit pentru a continua, politica de mână forte a președintelui Roosevelt. Atitudinea pe care vrea să o ia notul vice­rege contrastează prea is­­­ibitor, cu belșugul in care se lăfăiesc soldații anglo-americani din India și cu cheltuelile enorme pe care ace­știa le fac în localurile de lux din Ma t­­aras, regiune în care foametea, bân­­tuie cu furie. i Swhhas Chandra Roses, îndeamnă pe indieni sa «a armele împotriva en­­glezilor. j — Telegrama fii patima 8-a Xiinii miuiniimii mui mmm în miiisiiiii) Aviația japoneză a dominat spațiul aerian in tot timpii luptelor in HUNAN și HUPEH SHANGHAI 23 (ßador).­­ D.N.B. s­otiri sosite din Clungklng semnalează est ’ generalul Den din forțele armate­ ale gu­vernului din Ch­ingking, într’un Interview acordat corespondenților presei străine, declarat că aviația japoneză a dominat sp­­a­țiul aerian în tot cursul provinciile Hunan și Hapole.operațiilor din . Avioanele japoneze au desfășurat o acte­ritate continuă, iar bombele aruncate de aviatorii japonezi au sprijinit cu bune re­zultate operațiile trupelor japoneze. Ín schimb însă despre aviația americană s‘a auzit numai vorbindu-se. Toate cmc de mai sus au fost confirmate,, rene­ratului Cen și de soldații veniți 4 ®»;] 5 front, care au aparținut forțelor guverna* UUIlIHli UIUIlil IIHUIlllll Illllllll IIHU­imi IU­ <‘la Cinngking. ­n luptele dela capul­­ de pod Cuban, trupele­­ române au repurtați iMrai succese ! — Telegrams» în pag« 8| Aspecte de pe frontul de Rost­rit. —­ STÂNG­A: Un adăpost de lu­ptă o rgankai provizoriu «i» cleme între șasii» la DREAPTA: Un aspect al talpmel­or de igsapul nc­.rdic* a­ capului de pod Cuba» |. îod­tîm

Next